Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Fascinatia banului
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In fiecare opera literara putem regasi anumite motive care l-au determinat pe autor sa asterne pe hartie gandurile sale, sa de-a viata unor personaje, sa creeze o actiune, un conflict. Unul din motivele care s-a bucurat de o mare popularitate in randul scriitorilor de-a lungul timpului si care inca ii preocupa pe contemporani este cel legat de bani. Acestia reprezinta, conform definitiei regasita in dictionar, marfa care indeplineste (in mod nemijlocit sau printr-un semn al valorii sale) rolul de echivalent general in raport cu celelalte marfuri. Banii au aparut in perioada descompunerii comunei primitive, fiind evident o creatie a omului, ca urmare a existentei unui surplus de produse, a aparitiei comertului. Ei au devenit astfel baza schimbului de produse, vanzand primeai bani, cumparand trebuia sa ii dai, lucru valabil pana in ziua de azi. Din acest motiv ei au ajuns sa fie o necesitate. Pentru a supravietui in lumea moderna si evoluata trebuie sa detii si sa investesti bani, ei au devenit o obisnuinta a cotidianului si pentru a te integra si a te adapta vietii impuse de societate nu poti sa nesocotesti si sa nu urmezi acest principiu; „Este un gen de snobism care ii determina pe oameni sa creada ca pot fi fericiti fara bani” (Albet Camus). r4d20dp
Datorita importantei pe care banii au ajuns sa o ocupe in viata noastra, acest subiect a devenit unul foarte controversat. Astfel s-a intamplat si in literatura unde scriitorii au tratat in moduri diferite acest motiv, existand o varietate de lucrari in acest sens. Cateva exemple sunt: „Danila Prepeleac” -; Ion Creanga, „Doua loturi” -; I. L. Caragiale, „Moara cu noroc” -; Ioan Slavici, „Hagi Tudose” si „Norocul” -; Barbu Stefanescu Delavrancea, „Cartea Milionarului” -; Stefan Banulescu etc.
Exista diferite moduri de a aborda motivul banilor. Unul din ele, destul de intalnit nu numai in literatura universala, ci si in cea romana, este prin tipul avarului (a omului zgarcit). Astfel sunt Harpagon („Avarul” -; Molière), Gobseck, Shylock si Pliuskin, iar in literatura romana Hagi Tudose, binecunoscutul personaj al lui Delavrancea, scriitor ce ilustreaza destramarea sufletului omenesc supus influentei nefaste a banului, aducator de vicii si patimi.
Hagi Tudose locuieste impreuna cu nepoata sa necasatorita, Leana, la a caror rugaminti de a face foc iarna, de a cumpara de mancare, de a cheltui bani de sarbatori sau de a aprinde lumina seara nu cedeaza niciodata: „Imi pare rau nepoata s-aud guitand... imi face rau... c-asa sunt eu... milos. a…i Un porc… carne multa… Se strica… Doua guri suntem”. Se imbraca cu aceleasi haine pentru foarte mult timp, mananca doar paine sau gusta la magazine marfa, dar nu o cumpara motivand ca este prea scumpa:
„Dar nu l-ati vazut cum misuna prin carciumi si bacanii?... Intra intr-una, ia binisor o maslina, o aduce la gura s-o strecoara printre gingii. Fol, fol, fol, o mesteca... «E, cum dai maslinele, draga cutare?...» - «Atat...» - «Scump, scump de tot la asa vremuri. Vremuri grele.» Si pleaca... Intra peste drum. Sterpeleste icrele de cosac. Rupe o bucatica, ii face vant. Pleasc, pleasc... «Cum petreceti icrele?...» - «Atat...» - «Scump, scump, vremuri grele.» a…i”.
De mic copil a fost econom, chiar zgarcit, si s-a angajat ca ajutor la o pravalie a carei coproprietar a ajuns dupa cincisprezece ani. „De cand eram d-o schioapa pricepusem lumea a…i Intelesesem bine de tot ca o carpa din gunoi este o munca de om pe care te faci stapan daca o pui deoparte. Si daca mama imi dadea un ban de trei, ca sa imi iau un simit, eu ma uitam in ghiozdan: de aveam felia de pane a…i puneam banul bine. Si un ban peste altul fac doi, peste doi daca pui altul fac trei… Radeti voi… Radeti… Da vanturati banii in maini si veti simti ce racoare tine cand va e cald si ce cald cand va e frig. E destul sa te gandesti ce poti face cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumparat. a…i Ce lucru poate fi mai luminat ca un jeratic de galbeni intinsi pe o masa? a…i”. Cand a devenit proprietar al pravaliei s-a bucurat foarte mult. „Oh! Ce fericire pe hagiu cand ramase singur stapan in pravalie! a…i Pravalia?… Era copilasul rumen si frumos. El? Parintele fericit ca are pe cine mangaia. Pravalia? Femeia fermecatoare. El? Nebunul, care-i da in genunchi, cu ochii inchisi si cu inima speriata”. Hagi Tudose este deci foarte avar, trasatura sa dominanta fiind zgarcenia, veneratia pentru bani (asemanator clasicismului francez in care personajele sunt determinate de o singura trasatura). El nu s-a casatorit pentru ca aceasta ar presupune sa cheltuiasca bani. Familia sa sunt banii fata de care o adevarata fascinatie.
Casa lui este mica si foarte saracacioasa. Hagi Tudose traieste cu obsesia de a strange cat mai multi bani si cu teama permanenta de a nu fi jefuit.
Ajuns la batranete vinde pravalia. Preocupat de faptul ca ar putea fi pedepsit de Dumnezeu deoarece nu-i ajuta pe saraci, viziteaza locurile sfinte si isi recupereaza banii cheltuiti vanzand la intoarcere lemn consatenilor sai, pretinzand ca este sfant si ca vindeca bolile. Nici chiar la varsta de optzeci de ani nu se schimba. Fiind o iarna grea nepoata il roaga sa faca foc, dar acesta refuza, insa trezindu-se dimineata aproape inghetat ii da Leanei bani pentru a cumpara lemne de foc si ii cere apoi si o ciorba. Dupa aceea se enerveaza, regretand amarnic ca s-a lasat induplecat in a cheltui banii: „-Ce pui atatea lemne? Prea multe lemne! a…i Si tot mi-e frig… Prea multe lemne… Mi-e foame… O sa dai foc casei a…i Incepu sa planga cu hohote. -; Ucigas!… Nebun!… Nelegiuit!… in veci n-o sa te saturi.”
Apoi pretinde sa i se dea jumatate din suma cheltuita inapoi si Leana fuge: „- Stinge focul!... Sa dai carbunii si cenusa inapoi!... Arunca ciorba.... Si sa dai fulgii si bucatelele inapoi!... Vreau banii pe jumatate, daca nu toti!”
Dimineata Leana il gaseste dormind in agoniseala lui de o viata, banii: „A doua zi a…i il gasi a…i ingropat in galbeni, cu fruntea p-un purcoi de lire, cu ochii inchisi.” Hagi Tudose se trezeste, dar moare imediat: „Manele i se infipsera in bani... si adormi de veci a…i Cand l-au scaldat, pe genunchi, pe piept si pe frunte se vedeau rotocoale de bani”. La inmormantarea lui, una foarte costisitoare, un batran spune ca Hagi ar muri din nou daca ar vedea cum cheltuieste nepoata sa banii economisiti, un milion. Astfel Hagi Tudose isi gaseste sfarsitul in banii pe care i-a venerat atat de mult, regretand pana in ultimul moment cheltuiala oricarei sume. In cazul sau fascinatia pentru bani depaseste cu mult limitele normale, Delavrancea ilustrand prin acesta tipul avarului. Hagi Tudose a ajuns sa nu mai fie stapan pe viata sa, a fost dezumanizat de banii care l-au posedat. „Daca banii nu sunt sunt servitorii tai, iti vor fi stapani. Despre omul bogat se poate spune ca nu poseda bani, ci este posedat de ei.” (Francis Bacon)
Un alt mod de a trata subiectul banilor il regasim in „Cartea de la Metopolis” de Stefan Banulescu. Acesta priveste dintr-un alt punct de vedere, cel spiritual, in contrast cu cel prezentat de Delavrancea in Hagi-Tudose. Romanul, aparut in anul 1977 si facand parte dintr-o proiectata tetralogie -; „Cartea Milionarului” (din care a aparut, insa, doar primul volum), cuprinde o serie de povestiri care contureaza pana la urma un loc mitic, Metopolis. Milionarul este povestitorul, martor si participant la evolutia si regresul orasului. Numele acestuia, Milionarul, are o valoare simbolica si ar denota in mod normal, din puntul de vedere al aspectul material, ca este vorba de un om care este foarte bogat, detine multe averi. Faptul ca este scris cu majuscula ne face sa credem ca avem de-a face, insa, cu o porecla, data sub un alt aspect, cel spiritual. Porecla primita de acesta, ca si in cazul altor personaje din „Cartea de la Metopolis”, se refera la cea de-a doua perspectiva, la cuantumul de energie si timp pe care acesta il investeste pentru a intelege lumea inconjuratoare, oamenii si lucrurile. Fiind si povestitor, putem deduce faptul ca acesta analizeaza, depune, deci, un efort, „bogatia si risipa de minte si de fantezie” ajutandu-l in actiunile pe care le intreprinde. Din acest motiv, numele sau este scris cu majuscula, el este un milionar nu in sensul propriu al cuvantului deoarece nu a fost niciodata bogat, ci in cel figurat.
E necesar sa mentionam si de tipul arivistului, care doreste cu orice scop sa adune bani, netinand cont de cei din jur - Stanica Ratiu (George Calinescu, „Enigma Otiliei”), Dinu Paturica (Nicolae Filimon, „Ciocoii vechi si noi”), Tanase Scatiu (Duiliu Zamfirescu, „Viata la tara”), Lica Trubadurul (Hortensia Papadad-Bengescu, „Concert din muzica de Bach”), Gore Pirgu (Mateiu Caragiale, „Craii de curtea veche”), Stavrache (Ion Luca Caragiale, „In vreme de razboi”, Lica, chiar Ghita (Ioan Slavici, „Moara cu noroc”). Lica, tipul eroului malefic, om puternic, se foloseste de oameni pentru a se imbogati, la el arghilofilia (patima pentru bani) devine atat de evidenta, incat chiar ucide, fiind neindurator. Ghita, un personaj ambivalent, incapabil de a lua decizii oportune, oscileaza intre dorinta de a fi cinstit si cea de a avea bani si cedeaza pana la urma fascinatiei malefice pe care o exercita asupra acestuia Lica, fapt ce ii aduce la sfarsit moartea.
Din exemplele date, se pot trage cateva concluzii cu privire la bani si anume ca metodele de evidentiere ale acestui motiv si parerile in ce priveste acest subiect sunt foarte diversificate. Unii oameni considera ca adevarata bogatie este cea spirituala si asociaza banilor atribute negative: „Banii nu aduc fericirea”, „Banii, ochiul dracului”, „Cu adevarat bogat este cel al carui suflet mare dispretuieste sa stranga multi bani; totusi, daca nu ai nimic, dobandeste ceva, pentru ca saracia nu atrage respectul.” (Abolghassem Firdusi), „Banii si succesul nu ii schimba pe oameni, ci doar pun in evidenta ce exista deja in ei”; altii au o adevarata veneratie pentru bani si considera ca a strange bani este un scop demn de urmat: „Cand un bancher se arunca pe fereastra, sari dupa el deoarece acolo sunt banii” (Robespierre), „Banii si nu moralitatea sunt principiul ce sta la baza lumii civilizate” (Thomas Jefferson). Poate adevarul se afla undeva la mijloc. Important este sa fii tu insati, sa-ti stabilesti un scop si sa incerci sa il atingi, urmand, insa, regulile impuse de moralitate. Concluzionand se poate afirma ca extremele nu sunt niciodata benefice, a existat, exista si va exista o fascinatie pentru bani. Esential este, insa, sa nu uitam ca nu banii ne-au creat pe noi, ci noi pe ei si, deci, nu trebuie sa ne acapareze viata, iar daca banii nu aduc fericirea, cu siguranta o intretin.







Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2023 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta