d9h21ho

Programul revistei „Dacia literara” aparuta in 1840 la Iasi contine o „Introductie” a lui Kogalniceanu in continutul careia se afla cuprinsa una din expresiile cele mai inaintate ale gandirii si practicii literare mai ales referitoare la romantismul romanesc. „Introductia” lui Kogalniceanu incepe cu o analiza critica a presei si literaturii romane pana la 1840 amintindu-i pe Ion Heliade Radulescu si Gheorghe Asachi, pentru efortul lor in a pastra „focul luminator al natiei”. Dupa aceea exprima dorinta unanima a oamenilor de cultura de a scoate o revista in care politica sa nu-si mai aibe locul si care sa se ocupe de literatura nationala. Prin urmare „ar fi numai o foaie romaneasca care s-ar indeletnici numai cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune”.
Ideile dormulate in acest program sunt foarte clare: sa se realizeze o literatura originala pentru ca „traductiile nu fac o literatura si sunt o manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi”. Pentru implinirea acestui deziderat Kogalniceanu recomanda scriitorilor sa se inspire din realitatile nationale: istoria, natura, folclorul: „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii”.
Critica va fi obiectiva , nepartanitoare, „vom critica cartea, iar nu persoana”, va preciza Kogalniceanu, asigurandu-i pe colaboratori ca nu vor fi arbitrari in judecatile literare pentru ca literatura are nevoie de unire si nu de dezbinare.

Telul suprem proclamat este acela ca romanii „sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti”.
Ca structura „Dacia literara” este alcatuita din patru parti: in prima parte se publicau compuneri originale de colaboratori, spatiu in care vede lumina tiparului si nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi. Partea a doua era prevazuta cu opere originale publicate insa in alte ziare. Partea a treia facea critica volumelor care aparusera mai nou iar ultima parte anunta partile care urmau sa iasa de sub tipar.
Literatura romantica pasoptista va avea trasaturi specifice care o vor particulariza in Europa si ii vor asigura originalitatea. Acestea vor fi exemplificate prin operele scriitorilor pasoptisti. Au onorat paginile revistei scriitori precum Grigore Alexandrescu care a valorificat teme romantice in meditatele sale: „Umbra lui Mircea. La Cozia”, „Mormintele. La Dragasani”, „Anul 1840”. Ion Heliade Radulescu va fi recunoscut prin balada culta de inspiratie folclorica, „Zburatorul” dar si prin meditatiile sale: „O noapte pe ruiinurile Targovistei”, „Visul”. Tot in paginile revistei in prima dintre aparitii (30 ianuarie 1840) va aparea renumita nuvela a lui Costache Negruzzi, „Alexadntru Lapusneanul”.