r3v13vl
I) Asa cum sugereaza textul titlul Calin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Zburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. Acesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare.
Dupa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr-o padure. In cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume Calin.
Partea a VIII-a este alcatuita din trei secvente:
• Cadrul natural
• Nunta celor doi tineri
• Nunta fluturelui si-a viorelei
Cadrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:
• codrii
• padurea
• izvoarele
• iarba
• elemente terestre
• luna -; element cosmic
Descrierea se face din exterior spre interior. Prin verbul “treci” la persoana III-a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr-un cadru natural de vis. Spatiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm.
Imaginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (“codrii de arama”) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. Si iarba straluceste in intunericul noptii.
Tabloul este plin de gratie, cromatica este deschisa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. Din aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat EDEN.
Imaginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora “mandra glasuire” poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul “dulce” alaturat substantivului “ropot” poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor.
Spatiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul “tamaiet” si aerul plin de miresme. Cadrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. Natura este prinsa si in miscare, intr-o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar.
Apele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. Miscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora “bulgare fluid”.
Intreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta.
Pictura este eterna in spatiul padurii. Multimea vietatilor ce o populeaza prin hiperbola “mai” ,“curg in rauri sclipitoare”.
Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural.
Nunta lui Calin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. Lacul este personificat prin epitetul “somnoros” isi misca apele lin emotionat si el. Aici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. Acestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. Sosesc zmei, imparati,etc.. Apoi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul -; mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. Este prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul “gingasei”. Frumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul rochiei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: “fata-i rosie ca marul”.
Prin epitetul metaforic “de aur” poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. Chipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. Ea este tanara, pura, delicata.
In descrierea nuntii “ca o nunta taraneasca”.
Personajele: furnicile, albinele (colb de aur), voinicul, preotul (bondarul), mirele (apare intr-o cojita de aluna trasa de lacuste), tantarii sunt lautari, gandaceii, carabusii, lacustele, greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta.

Interpretarea versurilor -; Nunta lui Calin cu fata de imparat

In basmul “Calin (file din poveste)” Eminescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta.. Citorul este invitat sa participe la nunta lui Calin cu fata de imparat, in mijlocul paduri de argint, intr-un spatiu natural de vis.
Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul, loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. Imaginea lacului sporeste nota de mister. El este personificat prin epitetul “somnoros” . Prin verbul “se bate” poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei.
Aici se afla masa mare luminata de faclii.
Participantii la nunta sunt personaje de basm. Ei sosesc din cele patru colturi ale lumii, de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati, imparatese, feti-frumosi, zmei si Pepelea. Epitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor -; frumosi, forta zmeiilor prin epitetul antepus “sagalnicul” poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare, Pepelea.
Prin interjectia “iata” aduce in prim-plan imaginea craiului care este socrul-mare. El sta intr-un jilt, inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru.
Craiul este rigid, teapan neincadrandu-se in atmosfera nuntii.
Eminescu il prezinta prin epitetul “tapan” si “drept” surprinde atitudinea ironica fata de personaj.