Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Alexei MARINAT
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
q2p10pe
Prozator, publicist, dramaturg. S-a nascut la 24 mai 1924 in comuna Valea Hotului din regiunea Odesa. A absolvit facultatea de litere a Universitatii Pedagogice Ion Creanga din Chisinau
(1959). Inca fiind student, a fost deportat in Siberia pentru idei subversive , exprimate intr-un jurnal intim.
Dupa reabilitare a activat in presa periodica, producandu-se ca ziarist. Amprenta publicistica poarta si romanele sale Fata cu hartag (1962), Urme pe prag (1966), Izvoarele fierbinti (1973),
Mesagerii (1977), Gradina dragostei (1980), schitele si povestiri le din cartile Drob de sare (1968), De luni pana sambata (1970),
Cautatorii de noroc (1983) etc.

Alexei Marinat este autorul pieselor Opriti planeta! (1966),
Dragostea din mai (1970), Unde esti, Campanella? (1968),
Curajul barbatilor (1981) etc.
Se destainuia odata Alexei Marinat ca lucrul sau asupra opere lor literare se aseamana cu actiunea marii asupra pietricelelor care, indiferent de forma lor initiala, datorita slefuirii iminente capata aspecte dintre cele mai neasteptate, mai ciudate, mai frumoase, toate de o naturalete desavarsita. Paralela cu actiunea marii asu pra pietricelelor voia sa insemne ca scriitorul nu este obligat sa nascoceasca intamplari si situatii neobisnuite, de vreme ce reali tatea ii serveste la tot pasul cazuri interesante, bune de pus in pagini de carte.
Desigur, nu e o lege universala a creatiei artistice, cel mai adesea scriitorul, plasticianul sau slujitorul oricarei alte arte re curge la imaginatie, inventeaza subiecte inedite, isi pune persona jele in circumstante complicate, in masura sa developeze cat mai multe si mai variate unghere ale sufletului omenesc.
Insa pentru caracterizarea metodei de creatie a scriitorului dat sau cel putin pentru deslusirea modalitatii sale preferate de trans figurare a faptelor autentice in fapte de arta exemplul cu pietri celele slefuite de apa marii ni se pare edificator. Ce-ar fi mai in teresant si mai captivant in conditiile cand se vorbeste atat de mult despre insusiri si calitati iesite din comun ale tot mai multor oameni de pe glob decat prezentarea unui personaj care vede prin perete, de exemplu?
Are si Alexei Marinat o nuvela intitulata Femeia care vede prin perete, titlul actionand asupra noastra in sensul dorintei de a vedea cat mai curand despre ce e vorba. La lectura ne convingem ca un element deosebit de pretios al nuvelei de nu mai cateva pagini este surpriza din final, faptul ca nu e vorba despre vreo capacitate extraordinara a personajului operei, ci despre lucrul prost al constructorilor, care nu astupasera bine




gaurile dintre pereti si pervazul ferestrei, astfel incat protago nista nuvelei vedea liber prin... perete.
Viata inconjuratoare ii pune scriitorului la indemana cele mai inimaginabile situatii, lui ramanandu-i in majoritatea cazurilor sa le exploreze literar. Ca se cere si in atare cazuri un talent deosebit, o maiestrie specifica, nu incape indoiala. Dar principa lul e ca nu e neaparata nevoie sa mergi pe alte planete ca sa vezi, sa intelegi si sa exprimi veridic structuri sufletesti, mentalitati, situatii de viata si in genere realitati obiective.
Cultul realitatii obiective, ca piatra de temelie a metodei de creatie, pare sa fie o trasatura distincta a intregii activitati litera re a lui Alexei Marinat, indiferent daca e vorba despre nuvelis tica, despre romanele sau despre piesele sale de teatru.
Presedintele de gospodarie agricola Anton Gard din romanul
Fata cu hartag, de exemplu, se pare copiat in chip amanuntit din realitatea anilor 50- 60. De aici un considerabil spor de veri dicitate a personajului, ceea ce nu se poate spune despre fiica sa Angela, a carei hartag o duce pe cai neasteptat de nefiresti, inclusiv la presedintele nou al gospodariei, vazut si acesta de catre autor in culori romantice lipsite de aroma realitatii. Sau cat face refuzul Angelei Gard de a accepta sa devina studenta, in favoarea unei colege care nu sustine examenele! Incredibil pana peste poate, personajul feminin principal al romanului Fata cu hartag adevereste o abatere nedorita a autorului de la me toda sa de creatie, caracterizata ceva mai inainte. Nedorita nu in sensul ca n-ar exista si opere patrunse de suflu romantic, ci in acela ca indepartarea scriitorului de realitatea concreta su pusa investigatiei da nastere unei slabiri considerabile a con flictului prezentat initial si, in cele din urma, unei rezolvari fa cile a acestuia.
Ce-i drept, slabirea conflictului unui roman ca Mesagerii poate avea si un sens adanc. Daniel Gornic este un inginer talentat, un

entuziast in lucrul sau, o personalitate. Lupta grea si perseveren ta pentru introducerea in practica a ideilor sale tehnice ar putea asigura oamenilor o existenta civilizata, daca...
Romanul Mesagerii este tocmai despre acest daca... Daca viata n-ar fi atat de complicata, din cauza unor oameni concreti, prezentati de Alexei Marinat fara nici un menajament, oameni care, constient sau nu, reduc la sero eforturile inginerului si omului
Gornic. Toate inventiile propuse de Gornic sunt pana la urma ac ceptate, dar nu ca idei nascute pe acest pamant, ci ca imprumu turi de la un inginer siberian, sosit la Chisinau in delegatie. Ca acest musafir nu este altul decat Daniel Gornic, nu ne mira prea mult. Omul nu s-a putut realiza aici, acasa, si a plecat acolo unde avea sa fie apreciat dupa merit. Dar ne-a mirat, la prima lectura, pactizarea scriitorului cu fenomenul desconsiderarii categorice a specialistilor locali de felul lui Gornic, scoaterea acestuia din lup ta pe care am dorit-o neimpacata si incununata cu izbanda. Deci, anume acea slabire a conflictului, despre care am pomenit. Mili tam pentru personaje active din punct de vedere civic, si evadarea lui Daniel Gornic de pe campul de lupta ni s-a parut o infrangere, pe care am regretat-o. O fi regretat-o si scriitorul, dar n-a aratat o victorie a unui inginer moldovean, care n-ar fi fost posibila in realitatea timpului. Si bine a facut, in sensul ca a exprimat un adevar privind politica de cadre a fostului regim comunist.
Am pomenit de politica regimului comunist, si este locul sa ne referim la romanul Urme pe prag, cel mai realizat din creatia scriitorului. Relatiile dintre doua familii de intelectuali Panus si Delasari se inaspresc definitiv in urma destituirii din functie a lui Mihail Delasari pe baza unor acuzatii neintemeiate, sustinute si de prietenul sau Octavian Panus. Aceste relatii aveau sa fie readuse la normal de copiii familiilor in cauza, Serghei Delasari si Sanda



Panus. Dar pana sa se intalneasca acesti doi tineri care se iubesc, ei si celelalte personaje, iar odata cu ele si noi, cititorii, avem a trece

prin multe incercari, scriitorul dovedindu-se inventiv, energic, patrunzator in adancul psihologiei omenesti, construind subiectul si conflictul romanului cu o justa intuitie a specificului operei epice, inimaginabil in absenta unui viguros element dramatic.
Romanul nu e scutit de neajunsuri serioase, intre care prezen tarea din cale afara de exaltata a vietii si activitatii jurnalistilor, inclusiv a lui Serghei Delasari, rezolvarea unor probleme etice prin batai crancene (la tara) etc., dar se citeste totusi cu un anumit interes, ca unul in care Alexei Marinat si-a dezvaluit reale aptitu dini creatoare.
Scriitorul s-a manifestat plenar in cateva nuvele despre razboi
(Gabriela, Catrina Loitre etc.) si in majoritatea celor axate pe probleme etice concrete si general-umane. Se remarca prin adeva rul psihologic si prin calitati de ordin propriu-zis artistic (origi nalitatea personajelor, maiestria compozitionala, limbajul adec vat) Artarul uscat, Plecarea, Goana din padure si Naufragiul, incluse si in cartea de totalizare a prozatorului, Scrieri alese
(1991). Subiectul, situatiile descrise, lumea sufleteasca a nara torului si, mai cu seama, a Irinei din prima nuvela pomenita ade veresc un nuvelist autentic.
Paradoxal sau poate totusi nu, compartimentul cel mai curios, mai nou (innoitor) si, drept consecinta, cel mai important al
Scrierilor alese si chiar al intregii creatii a lui Alexei Marinat il constituie... proza documentara, evident in mostrele ei reusite.
De exemplu, in spicuirile din jurnalul sau intim Eu si lumea, pen tru care autorul a fost deportat. Scriitorul recreeaza atmosfera foametei din 1946-1947, face referinte indraznete la realitatile de pe timpul lui Stalin; mai tarziu, continuand jurnalul, Alexei
Marinat se dovedeste un cetatean descatusat sufleteste si intelec tual, o adevarata constiinta luptatoare.
Dintre operele documentare ale scriitorului se disting cateva iesite din comun prin adevarul comunicat de autor, prin con cretitudinea, plasticitatea si puterea de impresionare a situatiilor

descrise si a oamenilor nimeriti in acestea. Pranzul anchetatoru lui, Ziua X, Taina primei nopti, Imparatul Manciuriei, Armeanul sunt povestiri dramatice si chiar tragice, subiectele se desfasoara conform unui timp interior, necesar developarii depline a persona jelor, finalul fiecareia fiind deosebit de surprinzator. Damen-vals e poate cea mai reusita povestire din Scrieri alese . Atmosfera vietii din fosta Uniune Sovietica, naravurile si obisnuintele func tionarilor, lozincile din lagarele de concentrare si cele din afara, care patrundeau si in lagare, toate dovedesc ochiul ager al scri itorului de talent, de vocatie. Dimineata, de exemplu, intr-un lagar de barbati li se spune oamenilor ca o suta din cei mai harnici vor merge seara la femei. Concomitent, in lagarul de femei din apro piere celor mai harnice dintre ele li se promite intalnire cu barbatii.
Drept care barbatii mai zdraveni si mai cu vartute, care si-au pus de gand sa faca deseara o plimbare la femei, au pus mana pe harlete si tarnacoape si da-i bataie!
£...¤ Si femeile, cele mai tinere si mai sanatoase, dornice sa stea de vorba cu un barbat... lucrau sarmanele de le scaparau ochii... S-au trezit sentimentele, s-a aprins imaginatia... .
Intalnirea insasi e consemnata fugitiv, iar descrierea consecin telor ei Multe din ele (dintre partenerele de Damen-vals. I. C.) au ramas gravide. Dar totul era prevazut si pentru cazuri de ace stea. Existau colonii speciale... Gravidele erau transferate in acele locuri... Dar cand copilul implinea varsta de doi anisori, venea ziua bocetelor, veneau clipele de despartire, aveau loc scene din cele mai zguduitoare... adevereste ochiul atent, inima sensi bila si intelectul profund ale scriitorului autentic. Ale scriitorului care manifesta in tot ce face un nedezmintit cult al adevarului, inceputul caruia a fost pus in caietele din timpul studentiei si de mai incoace.



Ne-a fost dat sa tinem in maini acele caiete ingalbenite de tre cerea timpului si putem spune fara sovaiala: ele sunt opera unui

alt Soljenitan. Desigur, pastram proportiile reale, avem constiinta posibilitatilor diferite ale celor doi scriitori, dar in cadrul litera turii est-prutene Alexei Marinat este unic. O limba care n-a de venit limba de stat intr-o tara fie catusi de micuta, o limba in care nu vorbeste seful si nici secretarul primariei, judecatorul sau cele bra actrita, ramane limba de grajd , citim in caietul A, care cu prinde anii 1956-1977, cu file ingalbenite de trecerea timpului.
Sau: Vorbeau doi (un basarabean si un transnistrean) despre lim ba stricata din Transnistria: Da-mi spravca ca casleaiesc ... Si atunci transnistreanul ii spune basarabeanului: Pai, stati, nu va grabiti, stati sa mai traiti si voi cu rusii si atunci sa va vedem cum veti vorbi. Si sa dea Dumnezeu sa puteti pastra si voi ce-au pastrat parintii si stramosii nostri in conditiile in care au trait... . Si inca un exemplu: N-am vazut pe nimeni sa sada la inchisoare pentru sovinism, macar pe unul, de ras, sa-l fi pus. Dar pentru nationalism am vazut multi de toate neamurile, infatisatori a fel de fel de natiuni, civilizate si mai putin civilizate, profesori, elevi, bieti invatatori de la sate, ingineri fara practica politica, preoti fara bise rica, studenti... . (Publicarea caietelor scriitorului ar fi un act pe deplin justificat de continutul lor etic, politic, uman.)
Anul 1985, cu innoirile principiale in politica fostei Uniuni So vietice, i-a oferit lui Alexei Marinat posibilitatea de a se manifes ta nestingherit. Mai statea infipt adanc in jilt trimisul Moscovei in Moldova, unul pe nume Viktor Smirnov, cand scriitorul n-a ezi tat sa spuna sus si tare adevarul despre satrapul care invinuia de nationalism studentii de la Universitatea Agrara pentru simplul fapt ca vroiau sa invete din manuale in limba lor materna. Au urmat nenumarate luari de atitudine ale lui Alexei Marinat fata de diverse probleme cu care ne confruntam pe parcursul anilor, inclusiv o telegrama pe numele lui Mihail Gorbaciov in legatura cu evenimentele din Transnistria, expediata la ora 16.00 la 22 octombrie 1990 de la oficiul postal 277060.

Nu l-a auzit Mihail Gorbaciov, nici vorba sa-l fi inteles satra pul moscovit Viktor Smirnov, dar l-am auzit si inteles noi, citi torii, si-l apreciem ca pe o adevarata constiinta luptatoare a lite raturii romane din Republica Moldova.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Gheorghe Chira, La al doilea roman. In Moldova suverana , 1965,
18 august.
Constantin Dobrovolschi, Citeva reflectii despre romanul de azi. In
Nistru , 1980, nr. 5.
Ion Ciocanu, Redescoperirea lui Alexei Marinat. In Literatura si arta ,
1991, 28 noiembrie; O constiinta luptatoare. In Limba romana , 1992, nr.
4; Praguri si urme. In Dialog , 1998, 16 iulie.
Constantin Cublesan, Eu si lumea de Alexei Marinat. In Basara bia , 1993, nr. 1.
Mihai Cimpoi, O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia,
Chisinau, Ed. Arc, 1996; editia a doua, 1997.
Gheorghe Gheorghiu, In valtoarea vremurilor. In Literatura si arta ,
1998, 30 iulie.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta