Aparitie: Intre 1868-1869 in revista Convorbiri literare. Reprezinta ultima etapa a creatiei sale, etapa de maturitate, fiind foarte valoroasa m2v18vm
Geneza: Desi sunt o specie romantica, pastelurile au o tonalitate echilibrata, care vine din structura pastelului care este fundamental clasica. Poezia reprezinta universul exterior in raport de antiteza cu universul camerei poetului, cadru intim, ocrotitor, spatiu al confortului din care lipsesc obiectele familiare lui (masa de brad, blana, focul din soba) care faciliteaza trecerea de planul ralitatii la cel al visarii.
Structura: Volumul are o structura unitara: din cele aproximativ 40 de pastelui scrise de V.Alecsandri, doar 30 sunt integrate volumului amintit.
Universul tematic: V.Alecsandri spune: ,,Am inceput o serie de pastelui care vor cuprinde diferite tablouri din frumusetele naturii si de munca campului”. George Calinescu: ,,Pastelurile sunt un calendar al spatiului rural si al muncilor campenesti”.
Natura: Paul Cornea: ,,Natura nu este subiectul poeziei ci metafora ei”. Spatiul Poetul prefera spatiile restranse: lunca, poenita si refuza deschiderile, care apar foarte rar. Nu apare marea. Baraganul este descris ca un imens desert in stralucirea soarelui. Timpul Preferinta pentru dimineata, dovada ca nu predomina spiritul romantic ci echilibrul clasic (malul Siretului). Exista pasteluri dedicate unui moment al zilei: Noaptea, Diminata. Desi mai misterios, momentul noptii nu este adancit ca la romantici. Oamenii sunt o prezenta complementara. Elementul uman apare rar si este prezentat in maniera idilica. Oamenii sunt surprinsi in doua ipostaze generale: in efortul muncii si in jocul iubirii -; in armonie cu natura. Natura este surpinsa intr-o curgere a anotimpurilor si a muncilor agricole. Desi este un poet solar este atras de iarna si ii dedica mai multe din poeziile sale. Sub aspect cromatic domina: iarna-albul si vara-verdele. Uneori se creaza o feerie in alb. Soarele este un vis de tinerte printre anii trecatori. Zapada este abundenta prevestind belsug. Primavara anotimpul exaltarii , al iubirii, al entuziasmului. Paul Cornea: ,,Alecsandri se comporta fata de natura ca un indragostit si un partener de dialog”. Vara Anotimpul munclor agricole. Din munca poetul nu retine efortul, oboseala, ci veselia. Toamna este anuntata de triunghiurile de cocori. Campia este trista, plantele mor, arborii se desfrunzesc.

Trasaturi generale: Predomina planul visual, fara sa lipseasca planul auditiv. Simplitate lexicala -; accentual cade pe detaliu si pe elementele ce dau viata tabloului. Neologismele apar foarte rar. Preferinta pentru apitetul ornant. Coparatia este frecventa. Predomina hiperbola. Prezenta diminutivelor. Exclamatii retorice -; starea de euforie in calea naturii. Atitudinea este predominant obiectiva, optimism. Elegantaclasica si sensibilitate rafinata. Tablourile sunt statice, abia in finalul pastelului apare un element dinamic.