|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
TZARA Tristan (ROSENSTOCK Samuel) | ||||||
|
||||||
n. 16 aprilie 1896, Moinesti (Bacau) - m. 25 decembrie 1963, Paris. k5x16xj Colaboraii: Simbolul, Chemarea, Noua revista romana, Versuri si proza, Contimporanul*, Integra*, unu*, Azi, Orizont. Pseudonime: S. Samyro. Debut in revista Simbolul (1912). Studii la Liceul „Mihai Viteazul" din Bucu¬resti. Se inscrie la Facultatea de Matematica si Filosofie din Bucuresti (1914). Pleaca la Ziirich (1915) si urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie. in 1916, alaturi de Hugo Ball, Hans Arp si Marcel Iancu*, lanseaza la Cabaretul Voltaire, miscarea Dada. Dupa primele poezii simboliste publicate in Simbolul, textele pe care I. Vinea* i le publica in Noua revista romana, Contimporanul*, unu* (ce vor constitui substanta Primelor poeme ale lui T.) au ca intentie poetica coborarea marilor teme ale liricii intr-un spatiu mai terestru si mai prozaic. Jocul, infantilismul mimat, naivitatea sunt formele de protest in fata lucrurilor grave ale lumii. Sunt „transee" ale „eliberarilor" de tip avangardist: „Scheletul din rachita racoroasa Ce-1 leagana vantul clantanind dintii Prietene, vantul iti fluiera in oase Melodii curioase, zbarnaie franghia in inima in umbra plangatoare Noaptea fug lupii de tine, se aduna fluturii Si intra in cutia ochilor ca intr-o floare, Noaptea se rupe in jurul tau ca fluturii. Coardele inimii daca mai vibreaza Sunt arcusul de vioara: Caii necheaza, in pajistea morilor de vant, innopteaza, Mieii se sting ca ingerii de paza..." (LA MARGINEA ORASULUI) Asemenea colegilor I. Vinea* si A. Maniu, T. dispretuieste „literatura" (expresia conventionalizata) si lupta cu versul pentru modernizarea ideii, ca in versurile: „sunt aratura de toamna la Iara si literatura e viermele ce roade drumul subteran Prin care o sa curga apa ca sa iasa roade la vara" sau in gradina" Textele romanesti ale lui T. (texte care-i pot legitima prezenta in istoria literaturii romane) au cateva constante, intre care deformarea caricaturala, prozaismul, discontinuitatea, automatismele sunt forme de protest fata de regulile clasice ale versului, toata atitudinea poetului prefigurand „insurectia de la Zurich". Opera: Primele poeme, urmate de insurectia de la Zurich (ed. I, 1934; ed. II, 1971), Premiers poemes (1965), Poemes roumains (1974), Oeuvres completes, tome I (1912-1924) (1975), tome II (1925-1933) (1977), tome III (1934-1946) (1979), tome IV (1947-1963) (1981), Sapte manifeste Dada. Lam-pisterii. Omul aproximativ (1996). unu. Avangarda literara Apare la Dorohoi, lunar (aprilie-noiembrie 1928); Bucuresti (iulie 1929 - decembrie 1932; septembrie 1935). Format: 20 x 32 cm Redactor: Sasa Pana* (1929); comitetul de redactie: Sasa Pana, Stephan Roii*, Ilarie Voronca* (1931), Colaboratori: Geo Bogza*, Aurel Baranga*, Al. Dumitru-Pausesti*, Ilarie Voronca*, Ion Calugaru* etc. Ilustratii: Victor Brauner si M.H. Maxy. Manifestul publicat in nr. 1 din 1928 reco¬manda revista ca pe una de atitudine: MANIFEST „cetitor, deparaziteaza-ti creierul!" strigat in timpan avion t.f.f. - radio televiziune 76 h.p.* 157 marinetti breton vinea* tzara* ribemont-dessaignes arghezi brancusi theo van doesburg uraaa uraaaaaa tiraaaaaaaa arde maculatura bibliotecilor a. et p.Chr.n. 123456789000.000.000.000.000 kg. sau ingrasa sobolanii scribi aptibilduri sterilitate amanita muscaria eftimihalachisme brontozauri Huooooooooooooooo Combina verb abscefghijklmnopqrstuvwxyz arta ritm viteza neprevazut granit guttenberg reinvii Sa.sa Pana* («., an. I, nr. 1, aprilie 1928) Desen de Perahim (Urmuz) Unul dintre textele care au clarificat raporturile dintre posteritate si Urmuz*, articol-program scris de Geo Bogza* la „aceasta a saptea aniversare de la plecarea lui", este: „imi imaginez lumea pur spirituala dar nu spiritualismul searbad al profesorilor de filosofie - ca pe un peisaj putand fi sesizat cu simturile, dar un peisaj torturat de febre, facand liniile sa izbucneasca la fel unor strigate si sintetizand culorile intr-o alta, necunoscuta, care sa arda ochii si sa fie pentru ei ca o pulpa dezgolita pentru simtul genezic. E un prilej de continua primenire a creierului, pe care il tine mereu treaz, aceasta copulatie dintre ochi si peisajele erectate, iscand o percepere a lumii in delir, si o agitatie interioara, ridicand sangele in artere pana la inaltimea balcoanelor de pe care te arunci cu capul in jos. a...i Tragedia lui e poate tragedia fiecaruia dintre noi. Astfel, paralel cu scurgerea timpului, Urmuz* capata tot mai mult o semnificatie de zodie sub a carui lumina halucinanta ne-am regasit cu spaima mai de mult, la 18 ani, cand numele lui a fost imprimat pe frontonul unei reviste ca o solidara strangere de mana trimisa dincolo in moarte, ca si acum in toamna aceasta cand editura unu - si editura unu sa se stie, pentru imbecili si posteritate, insemna Sasa Pana*, adica inima si buzunarul lui pe care o serie nenumarata de abstinente de la tot ce e placere imediata si vulgara, il pastreaza cat mai intact spre a fi apoi risipit fara nici o ezitare pentru biruinta unui crez in care se incapataneaza sa staruie fara vreo oboseala oarecare, clipa cu clipa, asa cum poate numai ideea de diavol a staruit sa fie vesnic alaturi de cea de dumnezeu - ii strange intr-un volum scrisul lui de nedumeriri si de incizii dureroase. De-aceea, la acest sfarsit, nici o medalie, nici un fotoliu postum pentru el (Urmuz*, n. n.); ci lasandu-1 sa circule cu desavarsire liber printr-un tinut care poate exista undeva, ii trimitem acolo - acum la aceasta a saptea aniversare de la plecarea lui - dragostea si salutul nostru, fluturandu-ne sangele ca pe o cascada de batiste rosii." |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|