UNIVERSUL LIRIC c9n1nd
OPERA LIRICA- ESTE GENUL LITERAR in care sunt exprimate in mod direct sentimente, stari sufletesti etc. de catre autor; in acest gen literar sunt cuprinse poeziile.

Cuvant
De Tudor Arghezi

Face parte din volumul „Carticica de seara” considerata „o prefata” poetica adresata cititorului.

Arta poetica
Este o opera literara care contine o expunere a unor perceptii(idei) referitoare la creatia poetica, folosind mijloace artistice.
Poezia „Cuvant” publicata in volumul „Carticica de seara” poate fi considerata o arta poetica in care poetul defineste cu mijloacele literaturii, una din temele creatiei sale.
Poetul pune in discutie raportul scriitor -carte-cititor si defineste actul creatiei.
Titlul poate semnifica o prefata si este constituit din subst. „Cuvant’’ el semnificand cuvantul care construieste o lume imaginara.
Tema poeziei poate fi rezumata intr-un singur cuvant: creatie, miracol, talent, adica poetul defineste creatia artistica sau opera literara in general.

Continutul textului
1. Textul poeziei se structureaza pe baza a 3 idei dominante
2. Relatia autor-cititor fiind prima idee a textului, este reliefata de la inceput prin adresarea directa, sincera si modesta a autorului catre cititor, caruia i se destainuie. Citat: vers 1-5
3. Stradania poetului este de a alege cuvintele cele mai potrivite pentru a exprima intreaga bogatie de sensuri. Citat: vers 5- 10
4. „deci cartea”, poezia este viata dar si cantec, armonie de suflet si trebuie cantata pe violoncel, harpa sau cimpoi. Citat: vers 10-14
5. poetul se vrea un vrajitor care sa-i ofere cititorului o carte a universului miniatural. Citat vers 15-20
6. Secventa urmatoare defineste creatia poetica prin care se creeaza o lume imaginara, accentuand asupra ideii de fictiune si a dificultatii actului creator. Citat: vers20- pana la capat

Trasaturile artistice ale textului
1. Raportul dintre autor si cititor este exprimat prin folosirea unor verbe la pers. I, a unor pronume de pers. I si a II-a si a unui subst. in cazul vocativ „cititorule”
2. Verbele folosite la modul indicativ, conjunctiv sau conditional(as fi voit sa fac, sa strecor, am rascolit) au in vederea creatiei, exprimand diferite etape ale acestuia.
3. Neologismele („molecule”, „celule”) stau alaturi de cuvinte sau expresii populare sau regionale :”Brotacel”, „Tandara”, „Scama”, „Nitica”
4. Caracterul liric sau poetic al poezie este accentuat si de topica propozitiilor(ordinea lor care contin inversiuni sau intercalari de cuvinte.
5. In poezia „Cuvant: se remarca originalitatea versificatiei.

Concluzii:
1. Toate trasaturile specifice ale acestei poezii evidentiaza originalitatea intregii poezii a lui Arghezi. Poetul este creatorul unui limbaj poetic nou prin folosirea originala a metaforelor: „tandara de curcubee”, „scama de zare”, „drojdii de roua”
2. Poezia impresioneaza de asemenea prin noutatea si puterea de sugestie a expresiei poetice.

Metafora
Def.: METAFORA este figura de stil prin care se trece de le intelesul obisnuit al unui cuvant la o alta semnificatie. Aceasta trecere de intelesuri se face pe baza unei comparatii subintelese.

Deci metafora este o comparatie prescurtata care se realizeaza prin omiterea termenului obisnuit, termenul comparant ca si excluderea adverbelor de comparatie: ca, asemenea cu, aidoma, precum.

Opera epica este opera literara in care sunt prezentate fapte si intamplari intr-o anumita ordine puse pe seama unor personajelor.

Opera epica (epos= povestire) se mai numeste si naratiune.
Intr-o naratiune exista naratorul, actiunea, personajele.

Structuri narative. Naratiunea

Povestirea „Iapa lui Voda” de Mihail Sadoveanu.
Date biografice: face parte din volumul „Hanul Ancutei” care apare in 1928.
Oale si ulcele= oamenii care au murit si care au fost ingropati in pamant si din pamantul acela, oamenii au facut oale si ulcele

DATE BIOGRAFICE
Mihil Sadoveanu (1880-1961)-scriitor roman din sec, al XX-lea, autor a numeroase romane si povestiri. Temele predilecte ale scrierilor sale sunt: istoria, civilizatia straveche a satului si natura .Aparut in 1928 volumul Hanul Ancutei este in opera lui Sadoveanu un punct de rascruce.
Povestirea-este o specie epica culta de mica intindere.
Trasaturi
1. Relateaza u singur fapt din trecut.
2. Interesul naratorului concentrandu-se asupra actiunii nu a personajelor.
3. Relatare se face din punctul de vedere al povestitorului in mod subiectiv la persoana I
4. Naratorul este martor sau participant direct la intamplarile povestite.
Povestirea „Iapa lui Voda” se realizeaza prin procedeul numit insertie, adica includerea unei povesti in interiorul altora.
Acest procedeu se mai numeste si povestire in rama.(ex.: culegerea de basme „1001 de nopti”)
Caracterizarea personajului principal
Evocand fapte de demult, Sadoveanu, in povestirea „Iapa lui Voda” chipul catorva personaje prezente in naratiune, scotand in evidenta insusirile lor fizice si morale.
Personajul principal este comisul Inita, de neamul lui razes de la Draganesti din tinutul Sucevei. El apare in opera ca narator al unei intamplari la care a fost participant direct fiind prezent in ambele planuri ale naratiunii.
Sub aspect fizic este prezentat in primul plan narativ: „Era un om inalt, carunt cu fata uscata si adanc brazdata”. Insusirile fizice, trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse, caci fusese banuit de toate valurile necazurilor si adunase mult venin in suflet.
Taran ,de felul lui, istet, atotstiutor, cu o bogata experienta de viata, simte nevoia sa se destainuie si mandru de calul sau le dezvaluie mesenilor de la han descendenta acestuia: „Aista-i cal de vita aleasa”.
Sensibil si demn, cand este ironizat se supara si cauta cu indarjire alte argumente pentru a-si sustine punctul de vedere: „Asemenea cal nu stie de nevoie nici de truda.”
Ca si eroii lui Creanga, are darul vorbirii. Razesul dispune de o adevarata arta a conversatiei, stiind sa-si atraga interlocutorii, asa cum procedeaza si cu boierul sosit la han caruia ii destainuie toate necazurile si hotararea de a se plange lui Voda. Desi durerea si nemultumirile lui sunt numeroase, el este demn si corect, caci isi sustine cauza adunand numeroase dovezi referitoare la drepturile ce i se cuvin.
Comisul Ionitia este plin de simtul umorului si face haz de necaz incercand sa se consoleze in eventualitatea unei nereusite in dobandirea drepturilor, iar printr-o vorba de duh, starneste simpatia boierului: sa-i pupe iapa nu departe de coada. In relatia cu boierul cel mare soit la han, se dovedeste respectuos si mandru caci tine neaparat sa plateasca cinstea facuta cu must rosu.
Cand constata ca domnitorul si oaspetele de la han sunt una si aceeasi persoana emotiile se transforma in frica, dar aceasta se risipeste vazand ca domnitorul avea ochii plini de veselie.
Comisul este mandru de conditia sa sociala si este constient de calitatile sale considerand ca apartine unei lumi legendare.

Modalitatile de caracterizare folosite de scriitor sunt diverse. Astfel, insusirile fizice sunt prezentate direct prin descriere iar cele de caracter prind viata prin felul de a vorbi al personajului sau prin relatia sa cu celelalte personaje, fie prin precizarile autorului sau prin cele facute de el insusi.
Privita in ansamblu, naratiunea „Iapa lui Voda” are toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata n-a fost mai reliefata in simplitatea ei.