Plan: comentarea poeziei, versificatia, 4 trasaturi ale imnului; comparatie intre imn si oda; mijloace atristice.

Patriot inflacarat, Alecsandri a participat la manifestatia de la Putna (1871) cu prilejul implinirii a 400 ani de la construirea acestei manastiri si a scris poezia „Imn lui Stefan cel Mare”, in memoria domnitorului Moldovei. g1m6mv
Titlul poeziei exprima elogiul poetului adus domnitorului Moldovei, Stefan.
Poezia este structurata in cinci strofe care au 8 versuri fiecare.
Personalitatea iesita din comun a lui Stefan cel Mare este evidentiata in mai multe secvente in care poetul ii adreseaza o invocatie retorica:
„ O! Stefan, erou sfant!”, „ O soare-nvingator”, „ O mare umbra-eroica”.
Astfel, poetul isi exprima admiratia fata de curajul si vitejia lui Stefan.
Desi domnitorul se odihneste de veacuri „La poalele Carpatilor”, imaginea lui Stefan dainuie peste timp, deoarece el este viu in memoria oamenilor.
Figura mareata a voievodului apare intr-o aura legendara.
In strofa a doua, poetul prezinta faptele din trecutul domniei lui Stefan.
El apare ca un luptator neinfricat, darz, viteaz. El isi iubeste tara si este si un bun diplomat.
In strofa a IIIa, imaginea eroului este raportata la prezent.
Stefan, pentru contemporanii poetului, este un simbol la libertatii si independentei, „ un soare-nvigator” al Moldovei.
Ca vizionar, privind in viitor, Stefan isi dorea unirea tuturor romanilor si acest lucru s-a implinit in timpul poetilui.
In ultima strofa, este prezentat legamantul tuturor romanilor. Ei jura credinta si dragoste patiei pentru a duce mai departe gloria strabuna.
Aceasta poezie intruneste toate trasaturile unui imn.
Imnul este o specie a genului liric, in versuri in care autorul preamareste patria, o personalitate, eroi, idei marete, evenimente, intr-un ton solemn.
Autorul isi exprima direct sentimentele de dragoste si admiratie fata de domn.
Tonul poeziei este solemn, de cantec de lauda.
Poezia are o forma de exprimare a sentimentelor destul de concentrata.
In poezie este prezenta invocatia retorica:
„ O! Stefan, erou sfant!”; „ O soare-nvingator”; „ O mare umbra-eroica”.
Imnul, ca specie a genului liric se aseamana cu oda, deoarece amandoua exprima sentimentele de admiratie fata de o persoana, patrie sau un eveniment. De asemenea, amandoua au un ton solemn.
Spre deosebire de imn, oda are o forma de exprimare a sentimentelor mai concreta.
Poetul foloseste o varietate de mijloace artistice: verbe la imperativ („dormi”), metafore („soare-nvingator), epitete („vechiul mormant”), personificare („Carpatii te pazesc”), comparatii. Prin acest imn, Alecsandri si-a exprimat dragostea fata de tara.
POEZIA „DAN, CAPITAN DE PLAI” DE V. ALECSANDRI
ESTE UN POEM

V. Alexandri, caracterizat de M. Eminescu „acel rege-al poeziei,vesnic tanar si ferice”, a infatisat lupta poporului roman pentru libertate intr-o aura de legenda, compunand numeroase poeme eroice.
Un astfel de poem este si „Dan, capitan de plai”, inspirat dintr-un cantec popular din secolul al Xvlea.
Poemul „Dan, capitan de plai”este precedat de un moto care reprezinta un fragment din acest cantec popular. Fraptele infatisaja lupta moldovenilor impotriva cotropitorilor tatari.

Poemul este o opera epica in versuri, de intindere mai mare si cu o actiune mai complexa decat balada, cuprinzand o serie de episoade, personaje mai multe, insufletite de sentimente nobile, in care epicul se imbina cu liricul.

„Dan, capitan de plai”este o opera epica culta , in versuri, DE INTINDERE MAI MARE CA BALADA. Poemul este alcatuit din 7 capitole.

ACTIUNEA CUPRINDE MAI MULTE MOMENTE in care sunt redate faptele de vitejie ale lui Dan si Ursan.
Expozitiunea il prezinta pe Dan care traieste singuratic „pe-un munte paduratic”, pazind hotarele tarii si meditand la trecerea timpului.
Intriga cuprinde momentul cand vorbesc „doi vechi stejari” despre navala tatarilor in tara si Dan hotaraste sa plece la lupta.
Desfasurarea actiunii prezinta mai multe episoade: intalnirea lui Dan cu Ursan si plecarea lor la lupta; descrierea luptei celor doi viteji cu tatarii; ranirea lui Ursan; apararea lui Ursan de catre Dan; salvarea lui Ursan de catre Fulga, fiica sa; sasirea armatei si alungarea tatarilor; luarea lui Dan prizonier de catre tatari.
Punctul culminant prezinta confruntarea dintre Dan si Ghirai, hanul tatar. Dan da dovada de inteligenta la intrebarile hanului, exprimandu-si increderea in viitorul poporului. El nu accepta sa renunte la credinta strabuna, desi hanul ii ofera in schimb viata si multe daruri. Dorinta sa este de a mai saruta o data pamantul tarii sale dragi, inainte de a muri. Ghirai, impresionat, accepta si Dan trece Nistrul, pe calul dat de Ghirai si isi indeplineste dorinta.
Deznodamantul prezinta intoarcerea lui Dan in cortul hanului unde „suspina, sovaie si palid cade mort”. Poemul se incheie cu un elogiu pe care hanul il face eroului roman.

IN OPERA SE POVESTESC FAPTE ISTORICE MARETE si anume lupta lui Dan si Ursan pentru apararea tarii impotriva cotropitorilor tatari.

DAN SI URSAN SUNT INSUFLETITI DE SENTIMENTE NOBILE cum ar fi dragostea de tara si popor.

ACTIUNEA SE CRISTALIZEAZA IN JURUL PERSONALITATII LUI DAN, eroul exceptional.

ACTIUNEA ESTE MAI COMPLEXA DECAT A BALADEI SI SE DESFASOARA GRADAT.

NARATIUNEA SE IMPLETESTE CU DIALOGUL, MONOLOGUL SI DESCRIEREA.

Prin continutul si realizarea artistica, „Dan, capitan de plai” este unul din cele mai izbutite poeme eroice din literatura noastra.

CARACTERIZAREA LUI DAN
DIN POEMUL „DAN, CAPITAN DE PLAI” DE VASILE ALECSANDRI

Plan : scurta prezentare a poemului; 4 insusiri ale lui Dan; mijloace de caracterizare.

V. Alexandri, caracterizat de M. Eminescu „acel rege-al poeziei,vesnic tanar si ferice”, a infatisat lupta poporului roman pentru libertate intr-o aura de legenda, compunand numeroase poeme eroice.
Un astfel de poem este si „Dan, capitan de plai”, inspirat dintr-un cantec popular din secolul al Xvlea.
Poemul „Dan, capitan de plai”este precedat de un moto care reprezinta un fragment din acest cantec popular. Fraptele infatisaja lupta moldovenilor impotriva cotropitorilor tatari.

Batranul Dan traieste retras de lume, pe culmile Carpatilor, veghind la hotarele Moldovei.
El afla de la „doi vechi stejari” de navalirea tatarilor in tara si ia hotararea de-a pleca la lupta impreuna cu prietenul sau Ursan, care „sta de paza in mijlocul campiei”.
In timpul luptei, Ursan este ranit, dar Dan il apara pana ce Fulga, fiica lui Ursan, soseste si-l salveaza.
Sosirea armatei din Orhei ii alunga pe tatari din tara, dar Dan este luat prizonier de tatari.
El este adus in fata lui Ghirai, hanul tatar si reuseste sa-l impresioneze pe acesta prin curajul si devotamentul lui.
El refuza sa renunte la legea crestina, desi i se ofera in schimb viata si daruri multe.
Dorinta sa este de a fi lasat sa mai sarute pentru ultima data, inainte de a muri, „pamantul scump” al tarii sale.
Ghirai, impresionat, accepta rugamintea si il lasa sa plece dandu-i calui sau.
Poemul se incheie cu episodul reintoarcerii lui Dan in tara, unde isi pleaca „smerit” fruntea „alba”, isi face cruce si saruta pamantul Moldovei, apoi se intoarce in cortul hanului si „palid cade mort”.

Dan este un personaj imaginar. Desi este batran, nu se teme de moarte.
El ii uraste pe cotropitorii tarii.
Desi este batran, pleaca la lupta cand afla ca tara este in pericol.
El este infratit cu natura si ii intelege glasul.
In timpul luptei, da dovada de curaj, vitejie si devotament fata de prietenul sau pe care il apara de dusmani.
In fata hanului Ghirai, da dovada de intelepciune si isi exprima increderea in urmasii poporului ca nu se vor lasa cuceriti de tatari.
El refuza categoric propunerea hanului de a renunta la credinta stramoseasca in schimbul vietii si a multor daruri.
El are puteri supranaturale, asemenea eroilor din legende.

Autorul il caracterizeaza folosind mijoacele caracterizarii directe, indirecte si autocarcacterizaea.
Dan reprezinta intruchiparea dragostei de tara.