Capitol Notiune Definitie Exemple b2r7ri
Genuri literare Genul epic Prezenta autorului e partial inlocuita de cea a personajelor in o exprimare indirecta. Naratiunea alterneaza cu descrierea "Dumbrava Rosie" de V. Alecsandri, "Iliada" de Homer etc.
Genul liric Genul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit sentimentele prin metafore si simboluri. Dpdv gramatical caracteristica lui e pers. I. "Satira. Duhului meu" de Gr. Alexandrescu etc
Genul dramatic Cuprinde opere destinate reprezentarii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a carui interventie indirecta se manifesta prin indicatiile de regie. "Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiritele" de V. Alecsandri etc.
Specii literare a) Gen epic Balada Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, prezentate in folclor. "Miorita", "Mesterul Manole" etc.
Legenda Povestire populara care are in general, drept subiect, evenimente sau fiinte imaginare sau fapte reale deformate, infrumusetate. "Cea din urma noapte a lui Stefan cel Mare" de D. Bolintineanu etc.
Basmul Specie a epicii populare si culte, de obicei in proza in care personajele imaginare traverseaza intamplari fantastice. "Tinerete fara batranete" de Petre Ispirescu, basmele fratilor Grimm sa.
Snoava Naratiune umoristico-satirica, specie a literaturii populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Anton Pann
Poem Specie lirica sub forma unor proze scurte in care se renunta la caracteristicile traditionale ale poeziei. "Cantarea Romaniei" de Alecu Russo, "Ferestrele" de Ch. Baudelaire etc.
Epopee Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung poem eroic, specie a genului epic. "Mahabharata", "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc.
Fabula Compozitie alegorica, cel mai adesea in versuri, care ilustreaza o morala. Personajele sunt adesea animale ale caror trasaturi sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezinta si care sunt ironizate. "Cainele si catelul" de Gr. Alexandrescu etc.
Schita Specie a genului epic in proza de mici proportii in care e surprins un singur moment din viata unui personaj "Momente si schite" de I.L. Caragiale
Nuvela Scurta compozitie literara de fictiune, la inceput sinonima cu povestirea. "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi sa.
Roman Specie a genului epic cu o actiune complexa la care participa un numar mare de personaje si care realizeaza o imagine complexa a societatii evocate. "Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon samd. b) Genul dramatic Tragedia Opera dramatica in versuri care reprezinta personaje eroice in situatii conflictuale, exceptionale, in masura sa trezeasca spaima sau mila. "Antigona" de Sofocle
Comedia Specie a genului dramatic care provoaca rasul prin zugravirea satirica a moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situatii neasteptate. Ciclul "Chiritelor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale etc.
Drama Piesa de teatru asemanatoare tragediei prezentand o actiune violenta sau dureroasa in care comicul se poate alatura tragicului. "Despot Voda" de V.Alecsandri, "Napasta" de I.L. Caragiale etc. c) Genul liric Elegia Poem liric al carui ton e adesea tandru, trist si melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobandeasca un caracter filozofic. Tibul, Ovidiu etc.
Oda Poem cantat la vechii greci. La moderni, poem liric de inalta inspiratie, compus din strofe simetrice. Asemenea cantecelor corului oda avea o compozitie triadica. V. Hugo, Puskin
Pastel Termen provenit din limba franceza semnificand pictura cu creioane moi. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicatetea unei descrieri lirice. V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri"
Meditatie (filozofica) Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale carui concluzii devin valabile si pentru oameni. Gr. Alexandrescu, "Meditatie", Eminescu
Satira Opera in general in versuri in care autorul ironizeaza ridicolul contemporanilor sau le contureaza viciile. Gr. Alexandrescu, "Satira. Duhului meu"
Pamfletul Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane, societatii cu intentia indreptarii. Poate fi in proza sau in versuri. Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu.
Sonetul Piesa lirica alcatuita din patrusprezece versuri cu aceeasi masura dispusa in doua catrene cu rima imbratisata. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.
Rondelul Poezie cu forma fixa alcatuit din trei catren si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor"
Gazel Poezie cu forma fixa alcatuita din strofe cu 2 versuri; originara din literaturile orientale, ajunge in Europa la inceputul secolului XIX G. Cosbuc, M. Eminescu, Goethe
Glosa Se naste in Spania secolului al XV-lea. Specie a genului liric cu forma fixa. Prima strofa e alcatuita din 4, 6, sau 8 versuri ce contin tema de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeasi marime cu prima. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. M. Eminescu, "Glossa"
Procedee artistice a) Tropi Metafora Comparatie subanteleasa in virtutea careia cuvantul-obiect ia locul cuvantului-imagine. Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic. "Credinta-i val, iubirea-i vant/ Si viata-i fum" (G. Cosbuc)
Metonimie Metonymia (gr)= inlocuirea unui cuvant cu altul. Inlocuirea efectului cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers. E inrudita cu metafora. "La noi sunt lacrimi multe "(O. Goga)
Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea presupune intregul, singularul presupune pluralul. "Si a fost de veste lumea plina Ca steagul turcului se inchina" (G. Cosbuc) b) Figuri de stil Alegorie Descriere sau naratiune care, pentru a exprima o idee generala sau abstracta recurge la o suita de metafore. "Ca la nunta mea/ A cazut o stea" ("Miorita")
Aliteratie Repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la inceputul sau in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical. "Si zalele-i zuruie crunte" (G. Cosbuc)
Antiteza Apropierea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare caracteristicile lor. "Vremea trece, vremea vine" (M. Eminescu)
Comparatie Figura de stil constand in punerea in paralel a doi termeni, in temeiul unor asemanari, pentru a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre ei. "Si e liniste pe dealuri/ Ca-ntr-o manastire arsa" (G. Cosbuc)
Epitet Cuvantul adaugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in intentii estetice. "Si clopotele de alarma rasuna ragusit" (M. Eminescu)
Hiperbola Marirea sau micsorarea exagerata a realitatii in scopuri expresive "Gigantica poart-o cupola pe frunte" (G. Cosbuc)
Liota Negarea sau diminuarea unei idei, a unui sentiment pentru a le pune mai puternic in lumina. "Si ce fata frumusica/ Are mama" (G. Cosbuc)
Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostanac. Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinzatoare.
Personificare Atribuirea de calitati omenesti unor lucruri, fiinte, abstractiuni. Forma particulara de metafora. "Sara pe deal buciumul suna cu jale" (M. Eminescu) c) Elemente de sintaxa poetica Enumeratie Enuntarea succesiva a partilor componente ale unui intreg pentru a obtine un anumit efect. "Boierii sunt slabi de fire/ Bratul, haina, fata, inima, totu-i subtire" (B.P. Hasdeu)
Repetitie Figura de stil cuprinzatoare constand in repetarea in intentii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si cand se aude de ce nu s-aude? Cand nu s-aude?/ Si cine aude cand se aude? (M. Sorescu)
Inversiune Fortarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obisnuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvant. "Degetele pline de impunsaturi/ Nu au de sange doua picaturi" (M. Eminescu)
Interogatie (Exclamatie) retorica Procedeu artistic care subliniaza participarea afectiva a scriitorului care pare ca este transpus in pielea personajului sau traieste intens actiunea si vrea sa atraga atentia asupra unui lucru. "Unde esti tu Tepes-Doamne?" (M. Eminescu)
Structura operei literare Expozitiune Partea introductiva a unei opere literare in care se prezinta cadrul actiunii si unele personaje.
Intriga Faptele importante care determin, afecteaza, cursul actiunii si fara de care actiunea nu ar mai fi interesanta.
Desfasurarea actiunii Faptele determinate de intriga, de cea mai mare intindere in povestire
Punctul culminant Momentul de maxima intensitate in desfasurarea actiunii.
Deznodamant Ultima parte a unei opere literare marcheaza sfarsitul actiunii, si al operei.
Dialog Fragmentul ce reproduce discutia dintre doua sau mai multe personaje
Descriere Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul infatiseaza trasaturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru.
Caracterizare Desprinderea trasaturilor caracteristice, fizice si morale, ale unui personaj.
Epilog Partea finala a lucrarii in care autorul rezuma concluziile sale, subliniaza anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evolutia viitoare a personajelor.
Episod Actiune secundara a unei opere narative, avand un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei opere.
Prolog Parte introductiva a unei opere literare dramatice, muzicale care prezinta evenimentele premergatoare actiunii.
Stil Totalitatea mijloacelor artistice pe care le foloseste autorul pentru a obtine efecte de ordin artistic.