Rezumat ( cu citate )
"Micul print" de Antoine de Saint-Exupery este o capodopera a literaturii
universale , destinata atat copiilor cat si adultilor , avand ca teme principale
prietenia , dragostea si frumosul . p9f18fk
Povestitorul este inca un copil cand se hotaraste sa deseneze un sarpe boa care
inghite un elefant . Mergand la "cei mari" si intrebandu-i daca le
este frica de desenul lui , acestia raspund cu nonsalanta ca nu ar putea sa
le fie frica de o palarie. "Le-am aratat oamenilor mari capodopera mea
si i-am intrebat daca desenul acesta ii sperie ." Baiatul dezamagit , deseneaza
un sarpe boa despicat penttru a face mai inteligibil desenul . Atunci adultii
ii spun ca ar fi mai bine sa lase deoparte serpii boa in favoarea altor lucruri
mai importante . Povestitorul alege prin urmare alta meserie decat aceea de
pictor : cea de pilot .
O defectiune la motor il obliga pe baiatul devenit acum barbat , sa aterizeze
fortat in desertul african , in una din calatoriile sale . In timp ce incearca
sa-si repare motorul , este surprins de un baietel fermecator care ii cere un
desen cu o oaie . Povestitorul se straduieste sa afle de la baietel de unde
vine si cum a ajuns acolo . Dar acesta nu da nici un raspuns . Singura lui dorinta
este sa primeasca desenul cu oaia . "Bine , dar ... ce cauti aici ? Iar
el rosti atunci din nou incetisor , cerandu-mi parca un lucru din cale-afara
de insemnat : - Te rog ... deseneaza-mi o oaie !
Din cuvintele scapate de copilas , pilotul deduce ca acesta a venit de pe un
asteroid de pe care e plecat pentru a cunoaste lumea . Pe drumul sau a intalnit
tot felul de planete miuscule cu un singur locuitor . Prima era locuita de un
rege care sustinea ca este stapan peste tot universul , a doua de un om de afaceri
care isi petrecea tot timpul numarand stelele care dupa spusele lui ii apartineau
. Pe a treia planeta isi facea veacul un vanitos , iar pe a patra un betivan
care il cufunda pe micul print intr-o adanca amaraciune . Apoi mai inalni un
lamapgiu , singurul care ii lasa o impresie mai placuta , iar in cele din urma
un geograf , care il indemna sa viziteze pamantul , o planeta foarte mare si
populata .
Toti acesti oameni i se parura baiatului tare neobisnuitit , ei fiind izolati
in vanitatile si egoismul lor si nepasatori la valorile reale . "<<
Oamenii mari , de buna seama , sunt nemaipomenit de ciudati >> , isi spuse
el cu neinovatie ."
Ajuns pe pamant , incepe sa caute oameni . Vorbeste cu un sarpe , mai incolo
cu o floare , dar nu intalneste nici un om . Dupa un timp da peste o vulpe ,
cu care se imprieteneste si din vorbele si povetele careia descopera ca oamenii
pot fi singuri chiar si in multime . Intelge ca are o responsabilitate fata
de floarea naiva si increzuta , dar vulnerabila , pe care a lasat-o acasa .
Realizeaza ca acea floare este unica , deoarece ea are nevoie de el si el de
ea . "Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit . Tu esti
raspunzator de floarea ta ."
Povestitorul este nevoit sa-l intrerupa pe baietelul cu par de aur din istorisire
, deoarece provizia de apa era terminata , iar el nu isi reparase avionul .
Impreuna incep sa caute o fantana , pe care o gasesc intr-un tarziu si isi potolesc
setea . "Si tot mergand asa , am dat , in revarsatul zorilor , peste fantana
."
Prietenia dintre print si aviator ii va lega pentru totdeauna , dar copilul
trebuie sa se intoarca acasa , oricat de grea ar fi despartirea . Stelele insa
vor avea o cu totul alta semnificatie pentru pilot din acel moment incepand
, deoarece pe una dintre ele se afla un baietel cu parul auriu si cu un zambet
fermecator . "Si mi-e drag sa ma uit noaptea sa ascult stelele . E ca si
cum as asculta cinci sute de milioane de clopotei ... "
