n. 10 septembrie 1916, Bucuresti - m. 9 aprilie l4x7xr
1994, Haifa.
Colaborari: unu*, Alge*, Viata imediata*,
Meridian*.
Jocurile lingvistice pe care le „joaca" P. in Epitaf la omul-bou, unul din textele publicate in unu*, sunt cele invatate impreuna cu colegii de generatie:
„Aici zac eu omul bou; de ochii mei cat un ou ati ras la muzeu.
Nu stiu cum am murit ca un om sau ca un bou de caruta dar cred ca am murit cum se moare:
intai moartea te doare cum ti-ar cadea in cap o baliguta pe urma nu te mai doare si e bine daca esti om ori bou sau oricine si la sfarsit de mai multe ori
iti pare rau ca mori.
Mama mea era ciobanita sa va spun? si tata era taur iar din incolacirea lor de balaur a iesit un prunc bun fara frunza de vita."
(EPITAF LA OMUL-BOU)
Barthesian il vede Marin Mincu in „La conspiration du silence", un discurs ce „reprezenta Ia noi o forma de participare la spiritul avangardist european, dar in acelasi timp se inaugureaza un filon de scriitura, ramasa in mare masura apocrifa". (Marin Mincu, Prefata la Avangarda literala romaneasca, Bucuresti, 1999)

Opera: Plamanul salbatec (1933), Diamantul conduce mainile (in colaborare cu Virgil Teodorescu si Trost, 1940), Critica mizeriei (in colaborare cu Gellu Naum si Virgil Teodorescu, 1945), Marea palida (1945), L'Infra-Noir (in colaborare cu G, 1946), Les Esprits animaux(\941), La conspiration du silence (1947), Eloge de Malombra (in colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu si Trost, 1947), La vie exterieure (1948).