Carlo Collodi este bine cunoscutul pseudonim al scriitorului si jurnalistului italian Carlo Lorenzini, "tatal" lui Pinocchio. Carlo s-a nascut la Florenta in anul 1826 si a trait in acest superb oras toscan pana in anul 1890.

Pana la varsta de 17 ani, Carlo a fost elevul mai multor scoli conduse de ordine calugaresti catolice si a adunat acolo variate cunostinte literare si o foarte buna cultura muzicala. Cultura lui a fost perfectionata prin frecventarea cercurilor literare si prin calatorii numeroase. In vremea copilariei lui Marele Ducat al Toscanei era inca sub stapanirea Imperiului austriac, dar el a avut privilegiul sa traiasca anii Revolutiei de la 1848, ai eliberarii si unificarii Italiei, ai formarii natiunii italiene.

Activitatea lui de scriitor a inceput la varsta de 20 de ani abia impliniti, scriind recenzii pentru catalogul unui important librar florentin. Aceasta activitate a fost urmata curand de recenziile articolelor pentru periodicul "L' Italia Musicale" (Italia Muzicala), una dintre revistele de specialitate cele mai importante din Italia acelor vremuri. Ca jurnalist el a crescut in faima doar in cativa ani, contribuind la o mare varietate de periodice de pe intreg intinsul Italiei si prin conducerea sau chiar fondarea unor ziare importante. Un astfel de jurnal a fost "Il lampione", care a fost inchis de cenzura dupa evenimentele din anul 1848, dar a reinceput sa apara dupa 11 ani, cu ocazia plebiscitului pentru unirea cu Piemontului, un act care a prefigurat unificarea Italiei.

In anii 1850, Carlo Lorenzini si extins preocuparile de jurnalist cu cele de autor dramatic si scriitor, dand o atentie deosebita dezvoltarii operei si dramei. Anul 1856 a marcat prima utilizare a pseudonimului Carlo Collodi, pe care il va adopta definitiv pentru semnarea cartilor sale in anii 1870 si 1880. c8g7gz
Collodi este un sat intre Lucca si Pistoia unde iubita lui mama Angela Orzali s-a nascut si a trait inainte de casatorie si unde Carlo probabil a stat de mai multe ori in copilarie.

Carlo Collodi a inceput sa scrie carti pentru copii in anul 1876, odata cu publicarea culegerii "I raconti delle fate" ("Povestirile zanelor"), o excelenta traducere de basme literare frantuzesti, dupa Charles Perrault, Madame Leprince de Beaumont, Madame D' Aulnoiy.
Aceasta carte a fost urmata de o serie de carti special concepute pentru uz scolar, in care basmul se impletea cu prezentarea cunostintelor de baza, o formula care era destul de populara in acele vremuri si pe care Carlo Lorenzini a interpretat-o cu o deosebita putere a imaginatiei si cu deosebita maiestrie scriitoriceasca. Lucrari precum "Giannettino" ("Ionel"), "Minuzzolo" ("Micutul"), "L'Abbaco di Giannettino" ("Socotitoarea lui Ionel"), "La Grammatica di Giannettino" ("Gramatica lui Ionel"), "Il Viaggio per l' Italia di Giannettino" ("Calatoria lui Ionel prin Italia") si "La Lanterna Magica di Giannettino" ("Lanterna fermecata a lui Ionel") l-au transformat intr-un autor de referinta pentru sistemul educational al nou stabilitului stat italian.

In anul 1881 a inceput sa contribuie regulat la una dintre primele reviste pentru copii din Italia, "Ziarul pentru copii" ("Il giornale per I bambini"), care in primul numar a publicat primul episod din "Aventurile lui Pinocchio", care erau intitulate la vremea aceea "Storia di un burattino" ("Povestea lui Burattino"). Alte povesti au aparut in acelasi periodic, cum ar fi " Pipi, o lo scimiottino color di rosa" ("Pipi, sau maimutelul de culoarea trandafirului"), care este o continuare a povestii lui Pinocchio, dar cu un ton gingas de autopersiflaare; aceste povestiri au fost mai tarziu adunate in cartea "Storie allegre" ("Povesti vesele") din anul 1887.

Carlo Collodi a murit subit la Florenta in 1890 si a fost inmormantat in cimitirul eroilor al oraselului San Miniato la Monte. Toate lucrarile lui au fost donate de familiei Bibliotecii Nationale Centrale din Florenta, unde sunt pastrate si in zilele noastre. Daca numele lui a fost la inceput remarcat mai ales pentru contributia sa ca jurnalist si ca autor de manuale scolare, succesul mondial al cartii scrise doar pentru amuzament "Aventurile lui Pinocchio" a dat faima si celebritate autorului toscan.

Cunoscuta poveste a fost tradusa in zeci de limbi, a cunoscut adaptari facute de scriitori celebri cum ar fi Alexei Tolstoi si numeroase ecranizari, mai ales de desene animate.