n. 6 februarie 1908, Ploiesti - m. 14 septembrie 1993, Bucuresti. o8f16fs
Colaborari: Urmuz*, unu*, Radical*.
Pseudonime: Andre Far.
Debut editorial cu Jurnal de sex (1929).
Scoala primara la Ploiesti (1915-1919); Scoala de Marina din Galati si Constanta (1921-1925). in 1928, scoate la Campinarev. Urmuz*, vitrina de arta noua. Majoritatea articolelor si poeziilor apartin lui B., colaborator, de asemenea, la Bilete de papagal, unu* si Cucu Prahovei (un „satelit" al Biletelor de papagal, scos de Al. Tudor Miu*).
Jurnalul de sar este urmat de Poemul invectiva (1933). Pentru acesta din urma, scriitorul e condamnat si inchis de doua ori la Vacaresti (1934 si 1937, ultima data „la plangerea Academiei Romane").
Restul operei sale iese de sub incidenta avangardismului*.
E de notat faptul ca B. devine membru al Academiei Romane (1955), membru in Consiliul National pentru Apararea Pacii (1955), Erou al Muncii Socialiste (1971). Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1978).
Cel mai frenetic dintre avangardistii romani, B. a incendiat presa literara insurectionista din jurul anului 1930 Aunu*, Campina, Cucu Prahovei, Radical*, Strada), dar mai ales cu propriile-i efemere publicatii AUrmuz*, 1928, Viata imediata*, 1933) cu o literatura nonconformista la modul agresiv, ce refuza violent estetismul, „turnul de fildes", instalarea in „cartea-fotoliu", „balaceala in confortabil", cu o literatura tasnita din „exasperarea creatoare". Exasperarea tanarului era totala, organica, cosmica si ea viza „tot ce exista" si „tot ce nu exista", inclusiv exasperarea insasi. Era si o „exasperare impotriva exasperarii", adica nu se voia un stil, ci o atitudine angajata existential. Aproape nimic din productia risipita in periodicele citate nu a supravietuit acestora si n-a mai ramas nimic nici din cea primita de Arghezi la Bilete de papagal:

„Fata noastra e bolnava Fata mea si-a dorului T. Arghezi Hau! Hau! Hau! rota dria dau simo selvo vaen fata cu par galben vermo sisla dur aici imprejur Klimcr zebra tren nici tu nici eu rugari lui Dumnezeu
KJimer zebra tren ci noi o noi
Desen de Geo Bogza
20 in noi da noi trebun cimat dur larg larg bolie se sparg durerile de cap leac ceresc
in piept cresc simo selmo vaen fata cu par galben" iPescantecin Urmuz*, nr. 3, martie, 1928)
Doar interes documentar prezinta si poezia din primele doua volume, Jurnal de sex (1929) si Poemul-invectiva(1933) atat de provocatoare incat a starnit un scandal de proportii, autorul alegandu-se de pe urma ei cu detentii, sub acuzatia de „pornografie". Replicand atacurilor, el avea sa declare in revista Azi (1937):
„Poemul-invectivamx e pornografie. il cunosc, e scris de mine. Daca arc sa i se gaseasca, totusi, o vina, atunci aceasta e de zece ori mai grava decat pornografia. Poemul-invectiva e un cumplit atentat, o, nu la bunele moravuri, ci la existenta linistita a lumii".
Un al treilea volum de poezii, in tonalitate pur lirica, Ioana Maria. Saptesprezece poeme, apare in
1937. Opt ani mai tarziu, in 1945, va vedea lumina poemul amplu Cantec de revolta, de dragoste si moarte, compus „in epoca haotica si prerevolutionara a anilor 30".
Autentic scriitor B. devine insa prin opera sa in proza. Consacrandu-se ziaristicii, el a ridicat articolul de gazeta, reportajul, pamfletul - mai mult decat oricare alt jurnalist de profesie - la demnitatea unor specii literare.
Opera: Jurnal de sex, poeme (1929), Poemul invectiva. Cu amprente digitate ale autorului (1933), Ioana Maria. 17 poeme (1937), Tari de piatra, de foc si de pamant, reportaje (1939), Cantec de revolta, de dragoste si de moaite (1945), Cartea Oltului (1945), Pe urmele razboiului in Moldova (1945), Tara de piatra (1946), Oameni si carbuni in Valea Jiului, reportaje (1947), Sfarsitul lui Iacob Onisia, nuvela (1949), inceputul epopeii, reportaje (1950), Portile maretiei, reportaje (1951), Santierul de la cumpana apelor, reportaje (l 951), Trei calatorii in inima tarii, reportaje (1951), Vestitoarea furtunii (1951), Anii impotrivirii, reportaje, pamflete, articole. 1934-1939, cuvant inainte de I. Vitner (1953), Meridiane sovietice, reportaje, 1953 (ed. II, 1956), Tablou geografic, reportaje (1954, ed. II, 1956, ed. III, 1960), Ciu-Yuan. Henry Ficlding. Walt Whitman fi955), Scrieri in proza, I-IV (1955-1960), Pagini contem¬porane. 1944-1960(1957), Tabacarii si lumea petrolului (1957), O suta saptezeci si cinci de minute la Mizil, fise literare, povestiri, pamflete, prefata de G. Dimisianu (1968), Tara de piatra. Confesiune despre vitregia naturii si a istoriei (1971), Privelisti si sentimente, reportaje (1972), Tablou geografic, reportaje, prefata de M. Martin, tabel cronologic de C. Popescu (1973), Paznic de far, poeme (1974), Cartea Oltului. Statuia unui rau (1976), Orion, poeme (1978), Cartea Oltului. Statuia unui rau, referinte bibliografice de Antoaneta Tanasescu (1979), Poezii si poeme. Poesies et poemes, editie bilingva romano-franceza, traducere de Ileana Vulpescu, prefata, de St. Aug. Doinas (1979), Privelisti si sentimente, reportaje, pref., tabel cronologic si referinte bibliografice de Antoaneta Tanasescu (1979), Spania in inima si constiinta mea (1981), Casa fii om intreg (1984), Cartea Oltului. Statuia unui rau (1985), Jurnal de copilarie si adolescenta (1987), Basarabia, tara de pamant (1991), Trapeze, cu o prefata de V. Cristea (1994), Eu sunt tinta. 18 iulie 1992 - 14 septembrie 1993. Geo Bogza in dialog cu Diana Turconi (1996).