Scris in 10 ani, refacut de 13 ori. La nivel stilictic poate fi citita si ca o colectie de nuvele. Interesat de mediile sociale si de transparenta expresiei literare. Poate fi caracterizat din 4 puncte de verede: roman sociogonic, roman naturalist, roman talharesc si roman monografic.

Cuprinde povestea constituirii unui cartier de oameni saraci de la marginea unei gropi: Utarida -; gunoaiele comunistilor.

1. Roman sociogonic: se aseamana cu mai vechile socoigonii din antichitate si din epoca moderna (Eneida, scrieri despre colonizarea vestului salbatic). Deosebiri: lipseste suflul eroic, obligatoriu in cele vechi; personajele sunt oameni declasati (gunoieri, tigani, hoti) sau diversi meseriasi (negustori, salariati ai statului); a. primul localnic este starostele gunoierilor(Grigore + Aglaia); b. carciumarul Stere e un om tanar si dornic de castig, Aglaia ii gaseste o sotie: fiica unor oameni instariti; c. frizerul Tilica -; „baraca cu geamuri” d. croitorul Gopu -; atelier e. ceferisti ce-si improvizeaza o sandrama o4t11tf
O mahala prinde viata, primaria inalta o biserica ->recunoastere. Sociogonie derizorie cu un graunte de umanitate -; asezare jalnica. Oamenii maimutaresc civilizatia. Valorile apar falsificate: a fi inteligent e egal cu a fi viclean, a fi curajos inseamna a da dovada de cruzime iar iubirea este instinct. Totusi -; EB -; fiinta umana isi consuma un fond inalterabil, chiar si in cele mai neverosimile conditii.

2. Roman naturalist: la aparitie, romanul e naturalist, naturalism = vina, trebuie pedepsita. Romanula fost aspru criticat, inclusiv de pe pozitiile oficiale. Exista inflexiuni naturaliste -; eroare -; sa credem ca dauneaza romanului sau trebuie sanctionate.
Elemente: impasibilitatea naratorului, neimplicarea in naratiune, tonul detasat cu care povesteste faptele => criticii fac apropiere dintre EB si Zola. Ar fi vrut ca EB sa aiba o atitudine critica sau sa condamne de pe pozitia ideologiei sociale aspectele de viata inscrise in roman.

3. Roman talharesc -; precedente in romanele talharesti din secolul XIX: N.D. Popescu, Panait Mociu. Exista o traditie a romanelor talharesti in literatura romana in care se incadreaza si Groapa. Hotii: a) Bozoncea -; seful bandei b) Gheorghe -; batran si experimentat, satul de viata in clandestin c) Paraschiv -; tanar, recent adoptat de clan, avid de putere

Bozoncea se lupta cu Paraschiv pentru Bidina -; logodnica lui Bozoncea -; conflictele interne nu-i desolidarizeaza, banda e unita si triumfa in actiunile pe care le intraprinde; sterpelirea banilor din buzunarele negustorilor, furturi de cai, organizari de petreceri in hanuri ferite de vigilenta politiei. In capitolul rezervat hotilor: limbaj specific, alcatuit din cuvinte argotice.

4. Roman monografic: prezinta toate aspectele Utaridei:

Cap. Nunta: felul in care se contracta o casatorie, incepand cu tratativele despre zestre si dansul prenuptial.
Cap. Iepe cu sisic: descrie targul de vite, ceremonialul tocmirii urmat de bautul aldamasului
Cap. La spovedit: construirea bisericii de la fundatii pana la turla
Cap. La parnaie: tabloul vietii din inchisoare
Cap. In priveghi: descrie ritualul de inmormantare

=> nu exista aspect al vietii de la periferie pe care EB sa nu-l fi inregistrat -> imagine completa care da romanului un aspect monografic.