Le Bon si Ribot au demonstrat ca exista si o altfel de logica punand in evidenta caracterul ei subtil, difuz si greu de stapanit. ďnsa ei nu au aratat ca aceasta logica a sentimentelor, “nerationala” poate avea un rol extraordinar in adaptarea individului la lume. Astfel individul jongland cu logica afectiva poate sa-si dezvolte o abilitate foarte necesara in cadrul adaptarii la orice fel de situatie de viata. Cu timpul aceasta abilitate se va putea transforma in talent si apoi, chiar in aptitudine.

Oamenii s-au obisnuit sa raporteze totul la gandire, intelectualizand orice, punand-o pe aceasta pe primul plan, ignorand aspectele afective si aruncandu-le la gunoi, nedandu-si seama ca acestea ii guverneaza din umbra. De ce sa raportam totul la inteligenta si gandire, chiar si afectivitatea care este atat de mult diferita de cele doua ? De ce ne-am invatat sa judecam totul cu mintea si nu cu inima ? Pana si termenul a judeca apartine mintii. Acest lucru se intampla pentru ca evoluand, omul s-a indepartat de trairile, emotiile, sentimentele sale considerandu-le neimportante si chiar rusinandu-se ca le are. Ribot spunea ca noi punem pret prea mult pe cuvinte limitand trairile si sentimentele la ele, eludand in final marea complexitate a celor din urma. Refuland afectivitatea devenim mult mai vulnerabili decat in cazul cand am accepta-o.
Din acest punct de vedere mentionat mai sus, conceptul de Inteligenta emotionala este raportat desigur tot la inteligenta. De fapt exista o contradictie in cadrul acestui concept la fel ca si in cazul conceptului lui Ribot - Logica afectiva. Dar probabil stereotipia gandirii ia determinat pe cei doi autori sa raporteze afectivitatea la logica respectiv la inteligenta. De altfel daca nu exista termenul de comparatie nu puteau arata diferentierile facute, numai existenta dualitatii sintagmelor: logica ration
ala - logica afectiva, inteligenta academica (generala)- inteligenta emotionala (particulara, specifica), scoate in evidenta caracteristicile celor din urma (logica afectiva, inteligenta emotionala). Totusi cei doi au descris aceste concepte folosindu-se de gandire, de intelect, astfel era inerent ca aceste doua concepte sa se numeasca in acest fel (Ribot spunea ca exista o logica si in afectivitate, asa cum D. Goleman spune ca exista inteligenta si in cazul afectivitatii). Ribot si Goleman nu au descris afectivitatea si rolul ei in viata omului in sine (de sine statatoare), neraporatata la alte elemete psihice si aceasta tocmai din cauza ca limbajul ei este foarte subtil (mesajele ei sunt de multe ori subliminale) si nu poate fi prins si descifrat in totalitate de cuvinte. Mai indicat ar fi sa inlocuim conceptul de inteligenta emotionala cu cea de abilitate emotionala, care pare mai indicata din perspectiva caracteristicilor lui. De altfel si Daniel Goleman (si nu numai) foloseste de cele mai multe ori conceptul de abilitate emotionala decat cel de inteligenta emotionala, acesta din urma folosindu-l tocmai cand vrea sa puna in evidenta diferentierile fata de inteligenta academica.

Radacinile conceptului de inteligenta emotionala se afla in conceptul de inteligenta sociala stabilit de E. L. Thorndike in 1920. Acest tip de inteligenta este definita astfel: abilitatea de a intelege de a conduce femei si barbati, fete si baieti, de a actiona cu chibzuinta (intelepciune) in relatiile umane.

Tipuri de inteligenta :
I. Ruisel in 1992, arata ca tipurile de inteligenta se pot impartii in trei clusteri principali:
- inteligenta abstracta - abilitatea de a intelege si manipula cu ajutorul simbolurilor matematice si verbale
- inteligenta concreta - abilitatea de a intelege si manipula cu ajutorul obiectelor
- inteligenta sociala - abilitatea de a intelege si de a se asocia cu oamenii
H. Gardner, profesor la universitatea Harvard, in 1983 in cartea sa Frames of mind si in 1993 in Multiple intelligences, arata ca exista mai multe tipuri de inteligente:
- lingvistica
- logico - matematica
- spatiala (vizuala) - capacitate spatiala pe care o poseda indeosebi artistii si arhitectii
- corporala (knestezica) - Gardner vorbeste si de un geniu kinestezic intalnit mai ales la dansatori, patinatori, hocheisti
- muzicala - intalnita la marii compozitori
- interpersonala - abilitatea de a-i intelege pe altii
- intrapersonala - abilitatea de a se intelege pe sine
- naturalista - abilitatea de a recunoaste distinctiile cele mai fine din lumea naturii
In Multiple intelligence, Gardner descrie inteligenta interpersonala si cea intrapersonala.
Inteligenta interpersonala - exprima abilitatea de a-i intelege pe ceilalti: ce-i motiveaza, cum muncesc si cum sa muncesti cooperand cu ei. Vanzatorii cu succes, politicienii, clinicienii si liderii religiosi au o inteligenta interpersonala foarte mare. Gardner arata ca inteligenta traditionala este limitata de logica si manipulata de cuvinte si numere. Calitatile unui bun conducator executiv sunt abilitatile de a-i intelege pe toti angajatii si de a lucra cu ei. Dupa el, sunt doua tipuri de conducatori: cei indirecti care de obicei deleaga autoritatea si cei directi care prefera sa anunte personalul individual, pe fiecare in parte cand este vorba de o problema.
Inteligenta intrapersonala - consta in abilitatea de a te intoarce spre tine, inlauntrul tau, abilitatea de a forma cu acuratete un model vertical despre tine si de a fi capabil sa folosesti acest model pentru a opera efectiv in viata cu ajutorul lui. Avand accesul la interiorul tau, ai astfel cheia cunoasterii personale si de aici iti vei putea forma un ghid de comportare.
In 1990 si in 1993 J. P. Mayer, psiholog la Universitate New Hampsire si P. Salovey, psiholog la Universitatea Yale, au scris doua articole referitoare la ceea ce s-ar numi inteligenta emotionala. Dupa ei inteligenta emotionala ar fi un tip de inteligenta sociala care implica abilitatea de a controla emotiile personale si ale altora de a discrimina aceste emotii si a folosi informatia provenita din ele petru a te ghida singur in gandire si actiune.
Fiind in armonie cu punctul de vedere a lui Gardner cei doi psihologi includ inteligenta interpersonala si cea intrapersonala in inteligenta emotionala - aceasta abilitate fiind implicata in cinci mari sfere (domenii).

1. Constiinta propriilor emotii (a cunoaste propriile emotii) - observarea si recunoasterea emotiilor cand acestea apar. Acest lucru constituie o principala intrare in procesul de insight psihologic.

2. Stapanirea (dirijarea emotiilor) - manuirea sentimentelor in mod adecvat realizand ce se afla in spatele lor, gasirea unor solutii pentru a te descurca cu teama, anxietatea, furia si tristetea.

3. Motivare personala (exploatarea emotiilor productiv), utilizarea lor - capacitatea de a jongla cu emotiile, de a le schimba in serviciul scopului, abilitate de a avea un control mai puternic al emotiilor, capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana gratificatiile. Acest lucru este un esential ingredient pentru orice fel de realizare.

4. Empatie (citirea emotiilor) - capacitatea de a manifesta senzitivitate fata de sentimentele altora si grija, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele dintre simtamintele oamenilor.

5. Dirijarea relatiilor interpersonale - vizeaza competenta sociala, indemanarea sociala, capacitatea de a intelege, analiza si manui emotiile altora.

Constientizarea propriilor emotii (inteligenta intrapersonala), empatia si manuirea relatiilor interpersonale (corespunzand inteligentei interpersonale) sunt esentiale dimensiuni ale inteligentei sociale. Cel care se refera la conceptul de inteligenta emotionala este Daniel Goleman, profesor de psihologie la Universitatea Harvar d. ďn 1995, D. Goleman a scris o carte, Emotional intelligence (EI), incluzand tot istoricul ilustrat pana acum si decriind caracteristicile principale ale inteligentei emotionale. D. Goleman se intreaba ce calitati ale mintii si spiritului determina succesul unei persoane. El observa ca elevii considerati destepti in scoala, nu ajung sa fie persoane de succes sau cu priza la public. El redefineste ceea ce inseamna a fi destept, aratand o noua perspectiva de a privi raportul minte - inima reasezand emotiile te locul lor cuvenit si aratand influenta lor asupra mintii.
Omologul coeficientului de inteligenta (QI) ar fi coeficientul de emotionalitate (QE) care desigur este legat de aceasta abilitate emotionala cum o numeste de multe ori Goleman. Dar Goleman nu foloseste conceptul de coeficient de emotie in cartea sa datorita poate tineretii insusi a conceptului de inteligenta emotionala si mai ales a neelaborarii prea clare prea clare a primului concept raportat la omologulsau coeficientul de inteligenta care este consacrat. Coeficientul de emotie fiind elaborat pe baza tuturor caracteristicilor inteligentei emotionale (abilitatii emotionale) va masura-o pe aceasta din urma asa cum QI-ul masoara inteligenta. Cu alte cuvinte QE-ul masoara abilitatea afectiva general umana pe care fiecare om o poseda in grade diferite ca si inteligenta. Goleman observa ca QI-ul masoara inteligenta generala - academica nu cea particulara - speciala. QE-ul nu este opus insa QI-ului. Unele persoane le pot avea pe ambele dezvoltate peste medie, iar altele pot sa le aibe pe amble joase. Mai pot exista si situatii intemediare cand o persoana cu QI-ul mediu sau peste medie poate avea un QE sub medie si invers. Goleman a observat ca nu QI-ul te ajuta sa te adaptezi mai bine vietii, ci QE-ul.

Ph. D. R. Stern si A. K. Leopold spun ca QE-ul se refera la capacitatea de a empatiza, de a judeca si de a relationa cu altii. Inteligenta sociala este un fel particular al inteligentei emotionale incluzand capacitaea de a te simti confortabil cu altii, de a-i intelege efectiv si de a te putea descurca cu ceilalti.
Albert Mehrabian (cunoscut pentru cercetarile sale in diferite ramuri ale psihologiei: psihologie sociala, psihologia personalitatii, psihoterapie, psihodiagnostic si mai ales in fenomenul empatic), stabileste cinci aspecte ale IE:
a) perceperea curata (dreapta), ordonata a emotiilor personale si ale altora
b) exersare capacitatii de a raspunde cu emotia si comportarea adecvata (realist, nedistorsionat, adaptat) la situatiile variate de viata
c) implicarea intr-o relatie interpersonala, avand capacitatea de a exprima onest emotiile, echilibrat aratand consideratie si respect
d) alegerea muncii (indeletnicirii) care aduce satisfactie emotionala, evitand amanarea, dubiile si nerealizarile
e) capacitatea de a lucra echilibrat si de a se recreea, relaxa in viata
In 1992 Reven Bar-On doctor la Universitatea din Tel Aviv a stabilit si el componentele IE dupa care se alcatuiesc clustarii EQ:

Aspectul intrapersonal
ˇ constientizarea propriilor emotii - abilitatea de a recunoaste propriile sentimente
ˇ optimism (asertivitate) - abilitatea de a apara ceea ce este bine si deschiderea spre exprimarea gandurilor, a credintelor, a sentimentelor, dar nu intr-o maniera distructiva
ˇ respect - consideratie pentru propria persoana - abilitatea de a respecta si accepta in tine ce este la baza bun
ˇ autorealiare - abilitatea de a realiza propriile capacitati potentiale, capacitatea de a incepe, a te implica in cautarea unor scopuri, teluri care au o anumita semnificatie si un anumit inteles pentru tine, capacitatea de a avea o viata bogata si plina
ˇ independenta - abilitatea de a te directiona si controla singur in propriile ganduri si actiuni, capacitatea de a fi liber de dependentele emotionale

Aspectul interpersonal
ˇ empatie - abilitatea de a fi constient, de a intelege si aprecia sentimentele la altii
ˇ relatii interpersoanle - abilitatea de a stabili si mentine (intretine) relatii interpersonale mutual satisfacatoare, acest lucru caracterizandu-se prin intimitate oferire si primire de afectiune
ˇ responsabilitatea sociala - abilitatea de ati demonstra propria cooperativitate ca membru contribuabil si constructiv in grupul social caruia ii apartii sau pe care l-ai format

Adaptabilitate
ˇ rezolvarea problemelor - abilitatea de a fi constient de probleme si de a defini problemele pentru a genera si implementa potentialele solutii efective.
ˇ testarea realitatii - abilitatea de a stabili, a evalua (a aprecia) corespondentele intre ceea ce inseamna o experienta (traire) si care sunt obiectivele existente
ˇ flexibilitate - abilitatea de ati ajusta gandurile, emotiile si comportamentul pentru a schimba situatia si conditiile

Controlul stresului
ˇ toleranta la stres - abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te poticni si de asemenea abilitatea de a face fata fiind activ si pozitiv
ˇ controlul impulsurilor - abilitatea de a rezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tentatia care te indreapta spre a actiona

Dispozitia generala
ˇ fericire - abilitate de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si cu altii, de a te simtii bine
ˇ optimism - abilitatea de avedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in fata adversitatilor

Acesti cinci factori, componente ale inteligentei emotionale (care este masurata cu ajutorul coeficientului de emotionalitate) ne dau o idee despre tipul de persoana care cunoaste succesul in viata. W. Conway arata si el ca QE este masura IE, aceasta din urma fiind abilitatea de a prevedea succesul in viata.