Această teorie pune în evidenţă faptul că agenda sau harta principalelor preocupări mentale ale publicului este asemănătoare sau chiar identică cu agenda mediatică. Cu alte cuvinte, mass media sau televiziunea ne spune la ce să ne gândim cu preponderenţă în fiecare zi. Ea ne arată care sunt problemele cele mai importante, pentru ca, în funcţie de această ierarhizare, să ne orientăm în a le acorda atenţia corespunzătoare. Prin acest efect, televiziunea ne colonizează, practic, experienţa mentală a realităţii. Ne face să credem că există în primul rând sau exclusiv ceea ce este mediatizat.
Cercetările empirice privind valabilitatea acestei teorii s-au des¬f㬺urat începând cu anii '60-'70, în anul 1972 existând deja două formu¬lări complementare ale teoriei, ca urmare a studiilor realizate de Maxwel McCombs - Donald Schaw şi R. Combs - C. Elder.
Primul studiu demonstrează că agenda sau ordinea de zi a opiniei publice este aceeaşi cu cea a mass-mediei, iar cel de al doilea arată că agenda de priorităţi a oamenilor politici, adică a modului în care politicul se raportează la problemele societăţii, este şi ea asemănătoare cu ordinea de priorităţi pe care media le conferă problemelor sociale, aduse tot de ea în discuţie.
Într-un alt studiu, întreprins de G. Raz Funkhouser (1973), se punea în evidenţă faptul că "atenţia acordată de media unei chestiuni măreşte importanţa ei în faţa publicului" , deşi ierarhia şi importanţa acordată de mass-media unor evenimente nu este conformă cu problemele reale, ale populaţiei. "Media, constată profesorul Dobrescu, dilată evenimentul pentru a-l impune atenţiei. Media creează evenimentul pentru a atrage atenţia asupra unor probleme pe care evenimentul respectiv le simbolizează. În cazul în care sunt interesate, media ridică un amănunt sau un lucru cvasi-obişnuit la rang de eveniment şi-l prezintă ca atare. Prin urmare, importanţa reală a unui eveniment şi importanţa acordată de media - proeminenţa de care se bucură el în diferite mijloace de comunicare în masă - sunt două lucruri distincte. Am putea spune obligatoriu distincte."
Aşadar, concluzionează Ioan Drăgan, "mass-media definesc şi construiesc realitatea. Actualitatea este un produs mediatic, o con¬strucţie mentală a lumii creată şi impusă de mijloacele de comunicare în masă. Ele restabilesc ierarhia problemelor publice şi «calendarul» evenimentelor publice concentrând atenţia asupra anumitor evenimente" . Se ajunge astfel la paradoxul ca existenţa lumii să devină un produs mediatic şi, în consecinţă, se impune în mentalul colectiv ideea că exişti în măsura în care participi la această realitate.