"Ceea ce face copilul īn fiecare zi, modul īn care gāndeşte, felul īn care comunică, ceea ce īnvaţă, stimulii cărora le acordă atenţie, toate acestea au puterea de a-i modifica structura creierului. Nu numai că schimbă modul īn care creierul este folosit (schimbări funcţionale), dar cauzează şi modificări structurale īn sistemele traseelor neuronale."

Īncă din primele capitole ale cărţii, a fost arătată importanţa me¬diu¬lui pentru dezvoltarea minţii umane. Experienţa mediului, mai cu seamă īn cazul omului, trebuie să īndeplinească anumite condiţii, pentru a fi socotită propice structurării corticale. Nu orice mediu sau orice experienţă sunt potrivite pentru acest proces. Cercetările au arătat că sunt experienţe care favorizează dezvoltarea cortexului, iar altele care, dimpotrivă, o inhibă.
Avānd īn vedere aceste lucruri, este firesc să ne īntrebăm care sunt efectele nihilismului, care a invadat pur şi simplu modul de viaţă al omului contemporan şi care domină mesajele televiziunii, asupra configurării cortexului uman. Faptul că afecţiunile corticale de tip ADHD sau LD se manifestă preponderent, devenind fenomen aproape general, īn lumea marcată cel mai mult de nihilism ne-ar putea indica un răspuns la această īntrebare. O asemenea concluzie ar putea fi īnsă īntāmpinată cu o anumită reticenţă, atāta vreme cāt nu se cunosc resorturile intime prin care un fenomen cultural, respectiv nihilismul, poate influenţa dezvoltarea cortexului uman. Acest fenomen vom īncerca să īl analizăm īn cele ce urmează.