Greg Buch

Colectarea datelor joaca un rol extrem de important in programele de interventie comportamentala. Date despre performanta de zi cu zi a elevului sunt adesea necesare pentru a aprecia (a) daca elevul progreseaza in programe, (b) daca programele trebuie sa fie modificate, si cum anume, pentru a indeplini nevoile individuale ale elevului, si (c) daca educatorii urmeaza procedurile corecte. Mai mult, date despre eficienta generala a programelor intensive de interventie precoce, luate inainte si dupa terapie, permit parintilor sa ia decizii informate privind costurile si beneficiile terapiei. Atat date pe termen scurt, cat si pe termen lung sunt adesea solicitate pentru a castiga sau a pastra finantarea scolilor sau altor agentii guvernamentale.
Sarcina de a alege cum, unde si ce sa se masoare cand asiguri un program de 40 ore pe saptamana poate fi coplesitoare. Asa cum s-a mentionat mai devreme in acest manual, o mare cantitate de informatii privind eficienta terapiei pot fi obtinute in intalnirile saptamanale in care echipa si parintii observa progresul elevului. Un program bine condus asigura de asemenea o supervizare zi-de-zi a abilitatilor de predare de catre pedagogi seniori, care, la randul lor, sunt indrumati de supervizori sau consultanti. Multe informatii despre eficienta terapiei pot fi de asemenea obtinute prin urmarirea de casete video inregistrate in timpul terapiei. Astfel de casete sunt adesea utile, cand trebuie sa fie identificate probleme subtile in abilitatile de predare, deoarece ele permit o vizionare repetata si analize detaliate.
In cursul unei interventii de 2-3 ani, un elev poate parcurge cateva sute de programe diferite. Fiecare program prezinta propriile sale dificultati potentiale, si cea mai subtila greseala de predare intr-un singur program are puterea de a incetini sau de a stopa progresul elevului in toa
te programele. In consecinta, sarcina de a asigura fidelitatea terapiei este atat critica, cat si extensiva. In acest capitol, intai trecem in revista cum se inregistreaza date relativ selective care vor permite echipei sa documenteze progresul si esecurile fara a adauga costuri substantiale si incarcarea timpului in timp ce se face terapia. Ultima parte a capitolului descrie Cartea de Logare, ce asigura o modalitate eficienta de inregistrare a abilitatilor particulare din fiecare program care au fost predate de unul sau altul dintre membrii echipei, in orice zi. Aceasta permite fiecarui membru al echipei sa se documenteze instantaneu ce anume I s-a predat elevului si ce performante a avut elevul. De asemenea, ajuta la luare deciziilor privind ce programe particulare trebuie administrate, intr-o anume zi. De asemenea, este discutata Cartea de Mentinere, ce furnizeaza informatii despre care programe particulare au fost parcurse si stapanite si care trebuie reexersate pentru a fi pastrate.

Cum se inregistreaza date discrete din probe
Datele discrete din probe sunt inainte de toate utile pentru analiza nivelului de performanta al elevului intr-un anumit program si pentru problemele intalnite in program. Colectarea datelor discrete din probe este relativ simpla. Pentru fiecare proba dintr-un anume program, educatorul inregistreaza instructiunea data si daca raspunsul elevului a fost corect, incorect sau promptat. Un tabel de date necompletat este dat in Appendix 33.A de la sfarsitul acestui capitol.
La Proba 1, educatorul l-a instruit pe elev sa bata din palme si elevul a raspuns corect, asa cum se indica prin inconjurarea literei C (de la "corect"). La Proba 2, educatorul l-a instruit pe elev sa faca cu mana, si elevul a raspuns incorect (indicat de litera I). La Proba 3, educatorul l-a instruit din nou pe elev sa faca cu mana, si l-a promptat pe elev sa faca cu mana (indicat de litera P). La Proba 4 elevul a fost din nou instruit sa faca cu mana, si elevul a raspuns corect.
Observati ca, pe langa instructiuni si raspunsuri, educatorii trebuie de asemenea sa inregistreze pe tabel: (a) data calendaristica cand s-au inregistrat datele, (b) numele educatorului care a facut programul, (c) numarul raspunsurilor corecte, incorecte sau promptate, si (d) procentul raspunsurilor corecte (vezi foaia de Date discrete din probe, in apendicele 33.A de la sfarsitul acestui capitol).
Daca procedura de training al discriminarii este utilizata pentru a preda noi abilitati, probele care implica un stimul contrastant trebuie sa fie indicate de un C pe linia de instructiuni / SD, asa cum se arata in fig.33.2. Oricum, probele cu stimul contrastant nu trebuie sa fie utilizate in calcularea procentului de raspunsuri corecte date de elev.
Educatorii care lucreaza cu acelasi elev adesea dezvolta in mod inadvertent criterii diferite pentru ceea ce defineste un raspuns corect, incorect sau promptat. Cand acest lucru se intampla, valoarea datelor discrete de la probe poate fi sever compromisa. Pentru a preveni acest lucru, reliabilitatea inter-rateri a educatorilor trebuie apreciata odata la 1-2 luni, sau ori de cate ori este suspicionata o astfel de problema.
Pentru a masura reliabilitatea inter-rater, doi educatori trebuie sa inregistreze`datele simultant in timpul unei sesiuni. Datele lor trebuie apoi sa fie comparate si procentul probelor asupra carora sunt de acord (in care ambii au inregistrat ca raspunsul elevului a fost corect, incorect sau promptat) este calculat. Educatorii trebuie sa fie de acord in cel putin 90% din probe. Daca nu sunt, ar trebui sa revizuiasca criteriile pentru raspunsurile corecte, incorecte sau promptate, si sa exerseze sesiuni de codare impreuna, pana cand ajung sa fie de acord in cel putin 90% din cazuri.
Intalnirile saptamanale sunt un moment bun de evaluare a reliabilitatii inter-rate. Echipele pot de asemenea sa urmareasca inregistrarea video a unei sesiuni a unui singur educator, si apoi fiecare membru al echipei sa codeze dupa cum considera. Utilizand aceasta procedura, un membru senior al echipei sau un parinte poate stabili daca intreaga echipa sau numai unul sau doi membri au probleme de reliabilitate. Educatorii noi trebuie intotdeauna sa-si stabileasca reliabilitatea cu un educator experimentat inainte de a inregistra singuri datele.

Sfaturi practice privind inregistrarea datelor
Va dam urmatoarele sfaturi despre inregistrarea datelor, pentru a-i ajuta pe mebrii echipei sa fie consecventi atat in munca cu elevii, cat si in inregistrarea datelor.

1. Predarea si inregistrarea datelor in acelasi timp pot fi dificile. Daca educatorul lucreaza singur, el trebuie sa faca 4-5 probe inainte de a inregistra raspunsurile elevului (pentru a reduce lungimea intervalelor dintre probe). Daca este posibil, inregistrati raspunsurile atunci cand elevul este ocupat cu o recompensa, sau dupa ce elevul a fost lasat in pauza.
2. Inregistrarea datelor in timpul predarii este deosebit de dificila pentru educatorii relativ proaspeti. Daca este posibil, luati un al doilea educator care sa inregistreze date atunci cand proapsetii educatori predau.
3. Cand totalizati procentul raspunsurilor corecte, asigurati-va ca probele promptate nu sunt considerate raspunsuri corecte.
4. Faceti cunoscut educatorilor faptul ca nu trebuie sa faca 20 probe in fiecare program doar pentru ca tabelele de date merg pana la 20 probe.

Cand trebuie inregistrate datele discrete din probe
Datele discrete din probe trebuie in general inregistrate (a) in programe in care elevul progreseaza lent sau limitat; (b) la intervale de o luna pentru toate programele, pentru a documenta progresul elevului (sau lipsa acestui progres). O conceptie gresita comuna este ca trebuie inregistrate date discrete din probe la fiecare proba in fiecare program din fiecare zi. Inregistrarea datelor discrete din probe consuma timp, si, in consecinta, este scumpa. De aceea, ar trebui facuta ca raspuns la nevoi specifice ale fiecarui elev.
Daca elevul intampina dificultati intr-un anumit program (progresul este lent, programul da nastere la crize de furie etc) poate fi indicat ca toti educatorii sa inregistreze date discrete din probe in acel program, pentru cateva zile. Aceste date pot fi dupa aceea analizate (asa cum se descrie in urmatoarea sectiune) de catre pedagogul senior al elevului, de catre parinti sau de catre consultantul comportamental, pentru a verifica daca educatorii fac vreo eroare procedurala. 1-2 zile de date inregistrate sunt de obicei suficiente pentru a releva cele mai multe dintre probleme. Dupa ce sunt analizate, datele adunate pot demonstra ca programul trebuie modificat sau amanat, ori educatorii trebuie sa fie instruiti suplimentar in modul de implementare a programului.
Daca elevul intampina dificultati in mai multe programe, sau in majoritatea lor, sau daca exista banuiala ca unul sau mai multi educatori comit greseli procedurale consistente, poate fi necesara inregistrarea de date discrete din probe in toate programele, timp de cateva zile. Din nou, datele trebuie analizate, dupa cum descriem in sectiunea urmatoare.
Pentru a documenta performanta elevului in programe ce progreseaza fara probleme, date discrete din probe prelevate in ultimele zile din fiecare luna vor asigura in general o mostra adecvata. De ex, pentru a documenta progresul elevului in Programul de Potrivire si Sortare, trebuie sa inregistrati date din proba-cu-proba numai in ultimele 2-3 sesiuni de predare (30-45 probe) din fiecare luna.

Utilizarea datelor discrete din probe pentru rezolvarea problemelor obisnuite
Un educator sau un parinte experimentat poate releva o larga varietate de greseli comune de predare doar prin analizarea datelor discrete din probe ale unui elev. Urmeaza unele dintre cele mai obisnuite probleme ce pot fi delimitate prin revizuirea unor astfel de date:
1. Educatorii nu efectueaza probe nepromptate dupa probele promptate. Figura 33.3 arata date din Programul de Limbaj Receptiv Primar. La Probele 2 si 4, educatorul a trebuit sa prompteze elevul ca sa dea un raspuns corect. Insa educatorul nu a efectuat niciodata o proba nepromptata dupa aceste probe promptate. In consecinta, nu stim daca elevul a invatat sa raspunda la instructiunea educatorului sau pur si simplu a devenit dependent de prompter.
2. Educatorii permit elevului sa greseasca in prea multe probe. Figura 33.4 arata date din Programul de Limbaj Receptiv Primar. In acest caz, educatorul efectueaza probe succesive pentru a-l invata pe elev sa se ridice in picioare. Asa cum se vede din date, educatorul il prompteaza pe elev dupa trei probe esuate. Dupa aceea, elevul a fost din nou promptat dupa trei raspunsuri incorecte. In acest caz, educatorul ar fi trebuit sa initieze prompterul mai devreme, si apoi sa estompeze treptat promptarea. In general, elevul trebuie sa fie recompensat (si deci sa dea un raspuns corect) in 90% din probe.

LSD: "Atinge nasul"
2.SD: "Atinge nasul"
3.SD: "Zambeste"
4.SD: "Zambeste"
5.SD: "Sari"
6.SD: "Fa cu mana"

Fig.33.3 Date-mostra ce arata ca educatorul nu efectueaza probe nepromptate dupa cele promptate.

LSD "Ridica-te in picioare" C Q p
2.SD "Ridica-te in picioare" C Q p
3.SD "Ridica-te in picioare" C Q p
4.SD "Ridica-te in picioare" C i ®
5.SD "Ridica-te in picioare" C d) p
6.SD "Ridica-te in picioare" C Q p
7.SD "Ridica-te in picioare" C Q p
8.SD "Ridica-te in picioare" C i ®
9.SD "Ridica-te in picioare" 0 i p

Figura 33.4 Date-mostra

3. Educatorii petrec prea mult timp pentru raspunsurile deja stapanite anterior. Majoritatea timpului unui educator in cele mai multe sesiuni trebuie sa fie petrecut in predarea de noi abilitati. Insa, frecvent educatorii incep programele, "deruland" toate raspunsurile invatate deja de catre un elev. Daca datele unui educator arata ca a folosit 15 probe revazand abilitatile stapanite si doar 5 probe pentru predarea unei noi abilitati, ar trebui sa i se atraga atentia sa isi schimbe procedura.
4. Educatorii efectueaza prea multe probe intr-un program. Educatorii entuziasti il pot tine pe un elev pe scaun pentru 20-30 probe dintr-un program, cand ar fi potrivite numai 5-15 probe pentru o singura sesiune. Aceasta este o cauza comuna a crizelor de furie si a comportamentului non-responsiv.
Verificarea tabelelor de date va releva de asemenea daca educatorii folosesc corect procedurile de training al discriminarii, daca parcurg un numar adecvat de programe intr-o perioada data de timp si daca lucreaza pe comportamentele - obiectiv care sunt corecte pentru un program.
O problema comuna printre educatorii proaspeti si experimentati este lipsa de varietate a recompenselor. E simplu pentru educatori sa foloseasca aceeasi mancare sau aceeasi lauda verbala ca recompensa, proba dupa proba, zi dupa zi, fara sa realizeze ca fac asta. Elevii vor raspunde in general la aceasta situatie cu crize de furie, atentie diminuata, non-responsivitate si raspunsuri gresite. Daca exista banuiala ca educatorii nu schimba recompensele, este adesea util sa ii puneti sa inregistreze date de la fiecare proba despre recompensa exacta pe care o folosesc. Figura 33.5 prezinta o mostra de format in care se inregistreaza datele despre recompense. Aceasta procedura auto-monitorizanta este in general eficienta pentru promptarea educatorilor de a folosi recompense mai variate.

Recompensa 1: pestisorul de aur
Recompensa 2: gadilat
Recompensa 3: leganatul scaunului
Recompensa 4: sifon
Recompensa 5: ridicat in brate
Recompensa 6: imbratisat

Fig.33.5 Mostra de date ce arata recompensele folosite

Documentarea progresului in timp al unui elev
Pentru a castiga sau pentru a pastra finantarile de la inspectoratele scolare sau alte agentii guvernamentale, in general se solicita dovezi concrete despre eficienta generala a programului intensiv de interventie precoce. Datele discrete din probe pot fi utilizate ca parte din aceasta documentatie, dar si masuratori mai ample sunt de asemenea importante. Trei instrumente pentru a asigura o documentatie solida asupra beneficiilor pe termen lung ale programelor intensive de interventie precoce sunt: inregistrarea unor rezumate detaliate din fiecare luna a progresului elevului, programe regulate de inregistrare video si tinerea unui jurnal cu limbajul spontan al elevului.

Rezumatele lunare
Una dintre cele mai clare modalitati de a documenta progresul elevului este de a inregistra rezumate lunare ale castigurilor sale in fiecare program in parte. Aceste rezumate pot fi scurte, dar trebuie sa se focalizeze asupra unor fapte obiective si concrete. Cele mai importante doua lucruri care trebuiesc incluse sunt: (1) numarul itemilor pe care elevul i-a invatat in fiecare program si (2) procentul de timp in care elevul raspunde corect (acest procent trebuie derivat din datele discrete din probe descrise mai devreme).

Mai jos se afla o serie de mostre de rezumate lunare pentru Programul de Denumire Expresiva a Obiectelor:

. 1 martie 2001: Joan nu este capabila sa denumeasca expresiv nici un obiect
. 1 aprilie 2001: Joan poate denumi expresiv trei obiecte (masina, baloane si pizza) cu o acuratete de 84% cand obiectele sunt intercalate randomizat
. 1 mai 2001: Joan poate denumi expresiv 10 obiecte intercalate cu o acuratete de 80%
. 1 iunie 2001: Joan poate denumi expresiv 27 obiecte intercalate cu o acuratete de 90%
. 1 iulie 2001: Joan poate denumi expresiv 70 obiecte si imagini intercalate cu o acuratete de 81%. Sunt introdusi acum noi stimuli, sub forma de imagini sau obiecte, iar Joan invata imaginile la fel de usor ca si obiectele actuale. Joan de asemenea a generalizat denumirile la exemplare de obiecte pe care nu i le-am predat in mod specific. De exemplu, ea poate denumi pantofii mamei ei, desi i-a fost predata explicit numai denumirea unuia dintre pantofii ei.
. 1 august 2001: Joan poate denumi expresiv 95 obiecte si imagini intercalate cu o acuratete de 90%. Acest program a fost plasat pe un orar de intretinere.

Figura 33.6 Achizitia denumirii expresive a obiectelor de catre Joan

Pentru rapoartele inaintate inspectoratelor scolare sau utilizate in audieri legale, datele din rezumatele lunare pot fi cu usurinta comasate in rezumate pe 3 luni, pe 6 luni sau pe un an. De ex, rezumatele lunare tocmai descrise pot fi comasate in urmatorul rezumat cu grafic pe 6 luni:

Denumirea Expresiva a Obiectelor: Cand acest Program a fost demarat pe 1 martie 2001, Joan nu era capabila sa denumeasca expresiv nici un obiect. La 1 august 2001, Joan era capabila sa denumeasca expresiv 95 obiecte si imagini si isi generalizase denumirile la noi exemplare de obiecte 3D si noi exemplare de reprezentari 2D ale obiectelor. Se ataseaza si un grafic al achizitiilor de catre Joan a denumirilor expresive (vezi fig.33.6).

Date video
Inregistrarea video a progresului elevului pe o perioada de luni de zile sau chiar ani poate fi una dintre cele mai persuasive si simple modalitati de documentare a castigurilor elevului. Prima zi de instructie unu-la-unu a elevului trebuie inregistrata chiar de la inceput. Subsecvent, casetele trebuie facute la fiecare 2-3 luni in toate programele elevului. Fiecare caseta trebuie sa includa: (a) toate programele si itemii din program invatate de la inregistrarea precedenta, (b) toate programele aflate in prezent in curs de achizitie, (c) performante de baza utile in cateva programe ce nu au fost inca introduse.
O greseala comuna este de a inregistra numai programele stapanite de catre un elev. Daca acest lucru se face, caseta rezultata va arata un elev extrem de ascultator care face tot ce i se cere si nu arata nici o dovada ca se dezvolta. Inregistrand programele in curs de achizitie, si obtinand bazele pentru viitoare programe, impactul continuu al programelor este demonstrat limpede.

Inregistrarea limbajului spontan
Una dintre cele mai importante masuratori a eficientei unui program este daca abilitatile predate in program se generalizeaza in afara programului. Pastrarea unui jurnal cu limbajul spontan al elevului este o modalitate eficienta de a documenta aceasta generalizare. Limbajul spontan include orice verbalizare care apare in afara mediului formal de predare. Acesta poate include raspunsurile elevului la intrebari sau instructiuni (de ex, "Inceteaza!") sau solicitarile elevului (de ex, "Eu vreau popcorn") sau afirmatii (de ex, "Calul!" sau "Eu vad un cal") care apar in afara unor situatii formale de predare. Luati-va o perioada de timp consistenta, de 20-30 minute, pentru a inregistra aceste date. Timpul cinei sau timpul petrecut pentru pregatirea de culcare sunt exemple bune de situatii in care poate aparea limbajul spontan. Lunar, inregistrati toate verbalizarile spontane pe care le face elevul in timpul acestor perioade.

Sumarul pasilor fundamentali:
1. Inregistrati date discrete din probe in fiecare program timp de doua sau trei sesiuni de predare la sfarsitul fiecarei luni (pentru un total de aproximativ 30-45 probe).
2. Inregistrati date discrete din probe in fiecare program in care elevul intampina dificultati semnificative. Revizuiti datele si dati-i un feed-back educatorului in 1- zile
3. Inregistrati date discrete din probe in toate programele, daca exista banuiala ca educatorul nu respecta procedurile corecte de predare. Revizuiti datele si dati-i un feed-back educatorului in 1-2 zile
4. Pastrati rezumate lunare ale progreselor elevului in fiecare program. Rezumatele trebuie sa includa numarul de raspunsuri invatate si procentul raspunsurilor corecte
5. Inregistrati video prima zi de introducere a fiecarui program nou si apoi tot la 2-3 luni. In plus, inregistrati video toate programele stapanite, toate programele aflate curent in achizitie si sesiunile de fundamentare a catorva programe ce nu au fost inca introduse
6. Pastrati jurnale lunare ale verbalizarilor spontane ale elevului

Jurnalul de Bord
Pentru a organiza ambientul de predare pentru elev, pentru dv insiva si pentru echipa, construiti un "Jurnal de Bord". Atunci cand este conceput, Jurnalul de Bord asigura o perspectiva continua asupra programelor curente ale elevului si nivelul de abilitati ale elevului in cadrul fiecarui program in parte. Pentru a construi un Jurnal de Bord, aveti nevoie de un carnet de 1 ½ inch legat cu trei inele, organizat cu sectiuni separate si denumite dupa programele curente ale elevului. Prima pagina a Jurnalului de Bord trebuie sa fie o pagina unde sunt listate numele si numerele de telefon ale tuturor educatorilor. Cea de-a doua pagina trebuie sa contina programul spatamanal al elevului. Apoi in Jurnal urmeaza rezumatul fiecarei intalniri saptamanale urmata de Verificarea Programului Saptamanal (vezi apendicele 33.A). Verificarea Programelor Saptamanale trebuie sa listeze toate programele curente ale elevului si datele si zilele saptamanii. (Numarul programelor in lista programelor curente nu trebuie sa depaseasca niciodata 20). Casetele de sub numele fiecarei zile trebuie sa aiba un spatiu pentru initialele membrilor echipei. Cand un educator efectueaza o sesiune dintr-un program, educatorul trebuie sa-si treaca initialele in caseta corespunzatoare zilei si programului. O privire rapida la initiale sau la lipsa initialelor va indica altor educatori daca un program a fost efectuat si de cate ori s-a facut fiecare program intr-o anumita zi.
Fiecare sectiune individuala a programului din Jurnalul de Bord trebuie sa aiba o Pagina de SD, care reda respectivul stimul discriminativ (SD) si raspunsul solicitat ® pentru fiecare program, ca si tipul si extinderea prompterului utilizat curent. Aceasta pagina trebuie adusa la zi cel putin odata pe saptamana. Dupa Pagina de SD trebuie sa urmeze o pagina care sa contina SD-urile tinta in curs de achizitie si SD-urile achizitionate recent. Atasati doua pagini de hartie tip dictando dupa aceste doua pagini, pentru ca membrii echipei sa scrie paragrafe informative scurte despre performanta elevului. Aceste note trebuie sa fie precise si curte, si sa furnizeze destule date informative despre progresul elevului in cadrul fiecarui program, astfel incat urmatorul membru al echipei sa stie cum si unde sa inceapa urmatoarea sesiune. Fiecare membru al echipei trebuie sa dateze notele si sa isi puna initialele sub ele.

Carnetul de Intretinere
Cand elevul a invatat aproximativ 20 raspunsuri intr-un anumit program, incepeti un orar de intretinere pentru itemii invatati la inceputul predarii. Acesti itemi trebuie listati intr-un carnet separat, Carnetul de Intretinere. Acest carnet trebuie sa fie un carnet de 1 inch, cu trei inele, divizat in sectiuni separate corespunzatoare fiecarui program aflat pe orarul de intretinere. Pe masura ce unele dintre primele raspunsuri invatate sunt mutate pe orarul de intretinere, noi SD-uri trebuie introduse (cate unul pe rand) si progresul lor trebuie inregistrat in Jurnalul de Bord. Avand carnete separate pentru itemii curenti si cei aflati in intretinere, va ajutati si pe dv, si pe elev sa va amintiti ce anume a invatat, si se evita plictiseala datorata repetitiei frecvente a raspunsurilor invatate.
Itemii de pe orarul de intretinere trebuie repetati de cate ori este necesar pentru a va asigura ca nu sunt uitati. Frecventa cu care trebuie exersati acesti itemi va varia de la elev la elev. Desemnati sarcina de a lucra diferitii itemi aflati in intretinere unui anumit membru al echipei, insa mereu altul, in fiecare saptamana sau in fiecare luna (depinzand de elev). Daca numeroase programe sau itemi din programe se afla in intretinere, fiecare membru al echipei trebuie sa fie desemnat sa lucreze unul sau mai multe programe in fiecare saptamana (sau mai des, sau mai rar, depinzand de elev) astfel incat toate programele sa fie exersate. Fiecare membru al echipei trebuie sa - si puna initialele si data cand efectueaza o prelucrare a programului in intretinere. Fiecare dintre itemii unui program aflat in intretinere poate fi exersat separat intr-un format generalizat si informal sau intercalat cu itemii curenti.