Mulţi dintre cei cu care am discutat în ultimii ani, preocupaţi şi chiar speriaţi, într-o anumită măsură, de consecinţele pe care computerul le-ar putea avea asupra minţii şi educaţiei propriilor copii, au insistat să adăugăm la conţinutul acestei cărţi şi un capitol privind Internetul, jocurile pe calculator şi utilizarea computerului în procesul de educa¬ţie. Însă este de-a dreptul imposibil să fie tratat în doar câteva pagini un fenomen care a luat o asemenea amploare. Totuşi, având în vedere actualitatea temei şi înrudirea tehnologică existentă între calculator şi televizor, în final, am decis să subliniem câteva aspecte referitoare la computer, citând, pentru o mai precisă informare, câteva fragmente dintr-unul din studiile realizate de Valdemar Setzer, profesor şi cerce¬tător în cadrul Departamentului de Ştiinţe Informatice al Universităţii din Sao Paulo, Brazilia.
Dintru început trebuie făcută observaţia că totuşi cea mai mare parte a afirmaţiilor privind efectele televiziunii asupra minţii umane sunt valabile şi în cazul calculatorului. Şi imaginea de pe ecranul monitorului, printr-o acţiune de natură hipnotică, împinge creierul într-o stare electrică de tip alfa, subminând, concomitent, ritmul cerebral beta ce caracterizează procesele gândirii logice şi analitice sau, în general, gândirea activă. Din această cauză, în momentul în care utilizăm calculatorul pentru un proces ce solicită gândirea, creierul trebuie să facă un efort mult mai mare decât în mod obişnuit pentru a putea birui inerţia hipnotică în care îl introduc imaginile de pe ecran.
Pe de o par
te vizionarea generează unde alfa şi pe de altă parte activitatea solicită unde beta. Aceasta face ca, atunci când ne aflăm cu ochii lipiţi de ecran, procesul gândirii să fie mult îngreunat, desf㬺urându-se cu un consum mult mai mare de energie nervoasă şi cu riscul epuizării mult mai rapide a creierului. Prin urmare, calculatorul, ca şi televizorul, indiferent de utilizarea sa, constituie un important factor de stres pentru creierul uman.
Pe parcursul folosirii computerului, ecranul acestuia ca şi cel al televizorului, inhibă activitatea emisferei stângi şi a cortexului prefrontal şi slăbeşte comunicarea interemisferică realizată prin puntea corpul calos. În schimb, favori¬zează deschiderea porţilor subconştientului şi înscrierea cu putere a imaginilor transmise în adâncurile acestuia. Aceste fenomene pot avea o intensitate mai mică decât în cazul televizorului atunci când calculatorul este folosit, spre exemplu, pentru tehnoredactare sau pot fi mult mai proeminente când sunt apelate jocurile video sau anumite locaţii pe Internet. De fapt, factorii agravanţi sunt schimbarea rapidă a cadrelor şi suscitarea cu putere a emoţiilor şi instinctelor.
Efectele tehnice (schimbări rapide de cadru etc.) surprind, stresează şi copleşesc mintea prin mulţimea informaţiilor pe care acesta trebuie să le proceseze într-un timp foarte scurt şi, ca atare, contribuie la inhibarea activităţii cerebrale în reţelele neuronale amintite anterior şi, prin urmare, la generarea unor disfuncţii corticale.
Emo& #355;iile puternice, fie că este vorba de cele produse de materialele erotice care abundă în lumea Internetului, fie de cele suscitate de violenţa ficţională a jocurilor video, constituie un alt factor de agravare, căci şi acestea subminează activitatea emisferei stângi şi blochează implicarea cortexului prefrontal.
În multe studii se constată că forţa hipnotică şi apariţia dependenţei în cazul Internetului şi a jocurilor video sunt mult mai puternice decât în cel al vizionării TV. Dependenţa de Internet este comparabilă cu cea generată de droguri. Mulţi, în special studenţii şi tinerii, ajung să pe¬treacă nopţi şi zile întregi pe Internet, renunţând la orice altă activitate, chiar şi să-şi mai procure hrana şi să mai mănânce. Cu cât mintea este mai puternic captivată în această lume ficţională, cu atât oamenii se simt mai puţin dispuşi şi capabili să ducă o viaţă normală. Starea de plăcere şi de putere pe care o induce lumea Internetului, îndeosebi în cazul celor deja dependenţi, este uşor identificabilă de psihologi cu stările experimentate de consumatorii de droguri.
Pentru o mai bună înţelegere a efectului pe care calculatorul, Internetul şi jocurile video îl are asupra educaţiei tinerilor, vom reda în continuare un fragment din studiul Media prin mijloacele electronice şi educaţia - Televiziunea, jocurile video şi computerul , realizat de Valdemar W. Setzer.