Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
SOCIOLOGIA CUNOASTERII DESPRE CUNOASTEREA RELATIVA
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Oricare ar fi sensul pe care il dam cunoaºterii, orientarea sociologiei cunoaºterii este in principiu aceeaºi: ea priveºte relaþiile intre cunoaºtere ºi alþi factori existenþiali. m8d19dj
Sociologia cunoaºterii iºi dobandeºte pertinenþa intr-un complex definit de condiþii sociale ºi culturale. Odata cu manifestarea tot mai frecventa a conflictelor sociale, diferenþele de valori, atitudini ºi moduri de gandire care aparþin unor grupuri , dovedesc din ce in ce mai mult diferenþe care le fac incompatibile. In felul acesta, grupurile nu numai ca dezvolta universuri de discurs distincte, dar fiecare face din universul sau o piatra de incercare pentru validitatea ºi legitimitatea celorlalte. Coexistenþa acestor perspective de interpretare a lumii conflictuale care se dezvolta intr-o societate, conduc la o atitudine de neincredere reciproca intre grupuri. Se pune intrebarea cum este posibil ca modurile de gandire atat de diferite despre lume sa poata fi menþinute?
In aceste condiþii, gandirea este interpretata in funcþie de sursele de cunoaºtere economice, sociale sau psihologie. Interpretarile sunt explicate prin interese speciale, motivaþii, perspective ce þin de poziþiile sociale.
O ipoteza revoluþionara in istoria gandirii afirma ca nu doar erorile sau iluziile sunt marcate de un caracter neautentic, ci ºi adevarul insuºi este condiþionat istoric ºi social.
Acesta a fost ºi momentul in care sociologia cunoaºterii ºi-a confirmat necesitatea.
In ansamblul ei, foarte variata in ceea ce priveºte rezultatele, aparatul conceptual ºi argumentaþia, sociologia cunoaºterii incearca sa raspunda catorva probleme fundamentale.
1. Unde se afla localizat fundamentul existenþial al producþiilor mintale? Dupa modul in care raspund teoriile se impart in doua categorii: unele considera ca acest fundament al cunoaºterii este clasa sociala, gen, ocupaþia, mod de producþie, structura grupurilor, situaþia istorica, mobilitatea sociala, structura de putere, procesele sociale (competiþie, conflict, etc.);
2. Ce producþii mentale sunt analizate? Sociologia cunoaºterii analizeaza diverse sfere ale gandirii: credinþele morale, ideologiile, ideile, categoriile gandirii, filosofia, credinþele religioase, normele sociale, ºtiinþa, tehnologiile, etc. La acestea ea vizeaza: modul in care se orienteaza gandirea, nivel de abstracþie al explicaþiilor, presupoziþiile, conþinutul lor conceptual, obiectele activitaþii intelectuale.
3. In ce fel sunt legate produsele mintale de bazele existenþei indivizilor? In acest domeniu, sociologia descopera: a) relaþii cauzale sau funcþionale: determinare, corespondenþa, interdependenþa funcþionala, etc; b) relaþii simbolice: consistenþa, armonie, coerenþa, unitate, congruenþa, comprehensibilitate, etc; c) relaþii ambigui, neprecizate: reflectare, legatura, etc.
4. Apoi sociologia cunoaºterii incearca sa raspunda de ce sunt legate produsele mintale dintr-o societate de bazele ei existenþiale. Raspunsurile cele mai frecvente sunt pentru: menþinerea puterii, promovarea stabilitaþii, canalizarea comportamentului, controlul naturii, etc.
5. Cand se manifesta aceasta legatura evidenta intre societate ºi produsele gandirii ei? Unele raspunsuri privesc anumite societaþi sau contexte sociale particulare, altele incearca raspunsuri generale cu caracter analitic.
Ideea ca sociologia cunoaºterii este o teorie sociologica a cunoaºterii, vine din distanþa dintre afirmaþia ca geneza gandirii nu are o legatura necesara cu validitatea acesteia ºi poziþia relativista extrema conform careia adevarul depinde de bazele sociale ºi culturale ale vieþii, ca el este fundamentat de consensul social. Contribuþii importante la sociologia cunoaºterii au adus in lucrarile lor: Marx, Mannheim, Durkheim Weber, Simmel, Sorokin.
Recunoaºterea unei baze existenþiale a cunoaºterii este un element comun tuturor modurilor de abordare in sociologia cunoaºterii.
In concepþia lui Marx, profund marcata de aceasta idee, „relaþiile de producþie constituie baza pe care se aºeaza suprastructura ideala (de idei) a societaþii. „Modul de producþie al vieþii materiale determina caracterul general al proceselor sociale, politice ºi intelectuale ale vieþii. Nu conºtiinþa determina existenþa oamenilor, ci dimpotriva, existenþa lor sociala determina conºtiinþa lor".
Personalitatea indivizilor este ansamblul relaþiilor sociale, iar clasa de apartenenþa determina aspiraþiile, temerile, constrangerile din viaþa indivizilor.
Pentru Mannheim, care are o teorie ce porneºte de la ideile lui Marx, faptul afilierii multiple a oamenilor, ridica problema elementului determinant care se impune in cele din urma gandirii. Spre deosebire de Marx, Mannheim nu crede ca doar clasa sociala este determinanta in ultima instanþa. El observa ca grupurile integrate organic, concep istoria ca pe o miºcare continua catre realizarea unui scop, in timp ce grupurile slabe integrate manifesta o intuiþie istorica care accentueaza factorii intamplarii ºi surpriza. Prin cercetarea modului de constituire a grupurilor se pot explica modalitaþile in care funcþioneaza gandirea intr-o perspectiva foarte variata.
Durkheim vede geneza categoriilor gandirii in structura grupurilor ºi a relaþiilor dintre oameni. Cunoaºterea este impregnata de impresiile experienþelor semnificative, intre care primordiala este experienþa vieþii sociale.
Teoria lui Sorokin este idealista ºi deriva aspectele cunoaºterii nu dintr-o baza existenþiala a societaþii, ci din diversele mentalitaþi culturale. Aceste mentalitaþi se constituie in premise majore ale modurilor de gandire ideaþional, idealist ºi sensualist.
In ceea ce priveºte tipurile de cunoaºtere Marx ºi Engels au recunoscut pana la urma ca exista modalitaþii diferite de determinare a gandirii de catre baza materiala ºi au folosit conceptul de „ultima instanþa". In sensul ca influenþa bazei economice asupra gandirii se manifesta in ultima instanþa ºi este diferita in ºtiinþele naturii ºi in ºtiinþele sociale. In ºtiinþele naturii interesele de cunoaºtere sunt determinate social, dar nu ºi aparatul conceptual sufera aceasta influenþa.
ªtiinþele sociale sunt insa insistent asociate sociologiei care are un pronunþat caracter de clasa.
Mannheim la randul sau, recunoaºte importanþa determinarii gandirii de catre viaþa curenta dar accentueaza faptul ca determinarea situaþionala a gandirii nu afecteaza valoarea de adevar a cunoaºterii, ci fixeaza doar limitele validitaþii.
Pentru Durkheim, originile sociale ale cunoaºterii nu afecteaza valoarea ei in ceea ce priveºte inþelegerea naturii. Elementele subiective ale reprezentarilor sociale sunt mereu verificate in aplicaþiile lor individuale, astfel ca in cele din urma rezulta o adecvare din ce in ce mai mare a cunoaºterii la realitate.
Pentru Sorokin insa, exista criterii deosebite in definirea adevarurilor aparþinand diferitelor tipuri culturale.
Relaþiile intre cunoaºtere ºi fundamentele ei existenþiale constituie nucleul insuºi al oricarei teorii sociologice despre cunoaºtere.
Pentru Marx ºi Engels, relaþiile intre sfera economica ºi cunoaºtere sunt de tip cauzal. Gandirea unei clase sociale reflecta poziþia sociala a acesteia.
La Marx intalnim conceptul de falsa conºtiinþa care pune in evidenþa caracterul inconºtient al ideologiei care ascunde motivele reale ale actorilor sociali, construind in termenii „intereselor obiective ale situaþiilor sociale care au ca scop susþinerea intereselor de clasa. Ele devin forþe sociale atunci cand sunt adoptate de mase de indivizi carora le motiveaza acþiunile".
La Durkheim ideea legaturii este o acceptare relativ necritica a corespondenþei intre categoriile cunoaºterii ºi trasaturile organizarii sociale ale grupurilor. De exemplu, clasificarile care includ ideea de ierarhie sunt derivate din experienþa grupurilor sociale ºi a stratificarii acestora. Astfel, experienþa sociala a indivizilor este proiectata in concepþia lor despre lume. In rezumat, pentru Durkheim, categoriile gandirii exprima diferite aspecte ale ordinii sociale.
Pentru Sorokin, analiza se face statistic. El ajunge astfel la concluzia ca empirismul domina perioadele sensualiste (in proporþie de 53 % in scrierile importante).
Funcþiile atribuite cunoaºterii de catre sociologie privesc fie menþinerea, fie schimbarea societaþilor. Marx considera ca ºtiinþa contribuie la dezvoltarea forþelor de producþie ºi prin aceasta la schimbarea ei.
Pentru Durkheim, sistemul categoriilor are rolul de a asigura un sistem comun de existenþa pentru toþi membrii ei. Adevarata autoritate a societaþii se transfera diferitelor modalitaþi de gandire care sunt condiþii indispensabile pentru acþiunea comuna a tuturor. Aici, cunoaºterea joaca rolul unei minime conformitaþi logice.
Acest sens este ºi mai pregnant in sociologia lui Sorokin in care spaþiul ºi timpul au funcþii de integrare sociala.
Caleidoscopica in modalitaþile de interpretare, sociologia cunoaºterii pune in lumina intr-o forma specifica, modul in care oamenii cunosc realitatea vieþii lor. Procesele cunoaºterii sunt procese de adaptare proprii fiinþelor, care in societate sufera o influenþa radicala din partea structurilor de relaþii care ii angreneaza pe indivizi, facandu-i sa cunoasca „in parte" adica, in funcþie de partea sociala ce le revine prin natura vieþii lor.




Bibliografie

Robert K. Merton - The sociology of science, Theoretical and empirical investigations, The university of Chicago Press, Chicago, London, 1973, pag. 7-40.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta