Diferentele rasiale incep inca din uter. Negrii se nasc si cresc mai repede decat albii si orientalii. Tiparul rasial in trei directii apare in fazele importante cum ar fi: maturitatea sexuala, stabilitatea familiei, rata criminalitatii si cresterea populatiei.

Bebelusii negri se maturizeaza mai repede decat cei albi, in timp ce bebelusii orientali se maturizeaza mai greu. Sugarii africani in pozitia sezand sunt mai puternici in a-si tine capul sus si spatele drept chiar de la nastere. Copiilor albi le trebuie, de obicei, 6 pana la 8 saptamani pentru a face aceste lucruri (Chart/Plansa 3). Este putin probabil ca factorii sociali sa poata produce aceste diferente. O lege de baza a biologiei arata ca o copilarie mai lunga este legata de o crestere mai mare a creierului. (Capitolul 6) n7j17jv
Aceste diferente in rata de crestere inseamna ca rasele tind sa difere la varste corespunzand unor perioade hotaratoare: sfarsitul copilariei, inceputul pubertatii, maturitatea si batranetea. Rasele deasemenea difera in rata criminalitatii, stilul de crestere a copiilor si chiar cresterea populatiei.

Maturizarea
Copiii negri stau cel mai putin timp in uter. In America, 51% din copiii negri s-au nascut in saptamana a 39-a a sarcinii, comparativ cu 33% dintre copiii albi. In Europa, copiii negri, chiar si cu mame experimentate, sunt nascuti mai devreme de cat copiii albi.
Acesti copii negri nu sunt nascuti prematur. Ei sunt nascuti mai devreme, dar din punct de vedere biologic sunt mai maturi. Durata sarcinii depinde de gene.
Aceasta viteza marita de crestere printre negri continua si in timpul copilariei. Sugarii negri au o forta musculara mai mare si pot apuca mai bine obiectele. Muschii gatului lor sunt deseori atat de dezvoltati incat isi pot ridica capul dupa numai 9 ore de viata. In cateva zile ei se pot rostogoli singuri.
Copiii negri stau in sezut, se taraie, merg si se imbraca mai repede decat albii si orientalii. Aceste lucruri sunt masurate prin teste ca “Scala dezvoltarii mentale si motorii a lui Bayley”
(“Bayley’s Scales of Mental and Motor Development”) si Scala nou-nascutilor Cambridge
(“Cambridge Neonatal Scales”).
Pe de alta parte, copiii orientali se maturizeaza mai incet decat copiii albi. Copiii orientali nu merg, de obicei, mai repede de 13 luni. Mersul incepe la 12 luni la copiii albi si la 11 luni la copiii negri.
Radiografiile arata ca oasele cresc mai repede la copiii negri decat la cei albi. Oasele albilor se dezvolta mai repede decat ale orientalilor. Circumvolutiunile creierului se dezvolta mai rapid la nou-nascutii negrii decat la cei albi.
Negrii au o dezvoltare mai rapida a dentitiei decat albii, care se maturizeaza mai repede decat orientalii. Copiilor negri incepe sa le creasca prima parte a dintilor permanenti in jurul varstei de 5,8 ani si se termina la 7,6 ani. Albii incep la 6,1 ani si termina la 7,7 ani, in timp ce orientalii incep la 6,1 ani si termina la 7,8 ani. Negrii au maxilare mai mari si dinti mai mari. Ei au mai multi dinti si deseori au un al treilea si un al patrulea molar. Albii au maxilare si dinti mai mari si mai multi decat orientalii.

Negrii ajung la maturitatea sexuala mai repede decat albii, care, la randul lor, se maturizeaza mai repede decat orientalii. Acestea sunt adevarate pentru lucruri ca: varsta primei menstruatii, prima experienta sexuala si prima sarcina.
Un studiu facut pe mai bine de 17.000 de fete americane, publicat in numarul din 1997 din revista “Pediatrie” (“Pediatrics”), a relevat faptul ca pubertatea incepe cu un an mai devreme pentru fetele negre decat pentru cele albe. La varsta de 8 ani, 48% din fetele negre (dar numai
15% din fetele albe) au un inceput de dezvoltare a sanilor, par pubian sau ambele. La albe aceasta nu se intampla pana la 10 ani. Varsta la care fetele negre au prima menstruatie este intre
11-12 ani. Fetele albe incep un an mai tarziu.
Maturitatea sexuala la baieti de asemenea difera pe rase. La varsta de 11 ani, 60% din baietii negri au ajuns la stadiul de pubertate, marcat de o crestere rapida a penisului iar 2% au si avut deja primul raport sexual. Baietii albi tind sa nu ajunga la acest stadiu mai repede de inca 1 an si jumatate. Orientalii intarzaie 1 an sau chiar 2 in urma albilor, atat in dezvoltarea sexuala, cat si in inceputul interesului sexual.

Criminalitatea
In S.U.A. negrii reprezinta mai putin de 13% din populatie, dar detin 50% din toate arestarile pentru atac si crima si 67% din arestarile pentru furt. 50% dintre victimele tuturor delictelor, de asemenea raportaza ca atacatorii lor sunt negri, asa ca statisticile arestarilor nu depind de preferintele politiei.
Negrii formeaza o mare parte a celor arestati pentru delicte de birou. Aproape 33% dintre persoanele arestate pentru frauda, falsificare, contrafacere si primire de bunuri furate si aproape
25% dintre cei arestati pentru delapidari sunt negri. Negrii sunt putin reprezentati numai in delicte cum ar fi: fraude privind impozitele si violari ale securitatii, fapte ce pot fi comise de indivizi cu pozitii inalte.
Pe de alta parte orientalii sunt mai putin reprezentati in statisticile criminalitatii din S.U.A. Aceasta a facut ca unii sa spuna ca “ghetto”-ul asiatic isi protejeaza membrii de influentele negative de afara. Totusi, se spune ca pentru negri, ghetoul favorizeaza crima, asa ca pure explicatii culturale nu sunt suficiente.
Delictele comise de femei dovedesc acelasi lucru. Intr-un studiu facut pe baza numarului de arestari ale femeilor, 75% erau femei negre. Numai 13% erau albe. Nici o femeie asiatica nu era arestata. Explicatia culturala pentru rata criminalitatii la barbatii negri nu se aplica la femeile negre, care sunt de asteptat sa se angajeze intr-un comportament criminal cu aceeasi extindere.
Acelasi tipar se gaseste si in alte tari. In Londra, Anglia, negrii reprezinta 13% din populatie si 50% din rata criminalitatii.
In 1996, o comisie guvernamentala in Ontario, Canada, a raportat ca negrii erau de 5 ori mai predispusi sa ajunga in inchisori decat albii si de 10 ori mai predispusi decat orientalii. In Brazilia se gasesc 1,5 milioane de orientali, majoritatea japonezi ai caror stramosi au venit acolo ca muncitori in secolul al XIX-lea si care sunt cel mai putin reprezentati in criminalitate.
Plansa 12 se bazeaza pe Anuarele Interpolului si arata ca acest tipar rasial este global. Ratele omorurilor, violurilor si atacurilor grave au fost de 4 ori mai mari in tarile dimprejurul Pacificului. Tarile europene au fost la mijloc. Anuarele Interpolului din 1993-1996 arata ca rata delictelor violente la 100.000 de persoane a fost de 35 pentru asiatici, 42 pentru europeni si 149 pentru africani.

Personalitate, agresivitate si respect de sine
Studiile facute arata ca negrii sunt mai violenti si mai inclinati spre iesiri violente decat albii, in timp ce albii sunt mai agresivi si mai inclinati spre iesiri violente decat orientalii. Negrii au, de asemenea, o mai mare instabilitate mentala decat albii. Consumul de droguri si abuzul de alcool in randul negrilor este mai mare. Din nou, orientalii sunt putin reprezentati in statisticile de sanatate mentala.
Un studiu efectuat in Quebec-ul francez a cercetat 825 de copii intre 4 si 6 ani din 66 de tari. Copiii emigranti au fost verificati de 50 de profesori in clasele prescolare. Profesorii au descoperit o mai mare putere de adaptare si mai putina ostilitate printre copiii orientali decat printre copiii albi, dar, de asemenea, am observat mai multa adaptare si mai putina ostilitate printre copiii albi decat printre cei negri.

Diferentele rasiale in ceea ce priveste personalitatea sunt descoperite folosind texte cum ar fi “Chestionarul Personalitatii Eysenck” (“Eysenck Personality Questionnaire”) si
“Chestionarul celui de-al 16-lea factor de personalitate Cattell” (“Cattell’s Sixtteen Personality Factor Questionnaire”). Oriunde in lume, orientalii sunt mai putin agresivi, dominatori si impulsivi decat albii si albii mai putin decat negrii. Orientalii sunt mult mai precauti si decat albii, si decat negrii.

Exista importante diferente rasiale in orientarea in timp si in motivatie. Un studiu le-a cerut copiilor negri din Caraibe sa aleaga intre o bomboana mica acum si una mai mare o saptamana mai tarziu. Majoritatea a ales una mica acum. O atentie asupra momentului prezent in opozitie cu o recompensa intarzaiata este o tema majora in cercetarea psihologiei negrilor.


Este, poate, surprinzator de stiut ca negrii au un mai mare respect de sine decat albii si orientalii. Acest lucru este adevarat chiar si cand negrii sunt mai saraci si mai putin educati. Intr- un studiu amplu facut pe copii intre 11 si 16 ani, negrii s-au apreciat ca fiind mai atractivi decat au facut-o albii. De asemenea, negrii s-au considerat mai buni in citire, stiinte si studii sociale, dar nu in matematica. Negrii au spus asta chiar daca stiau ca au realizari academice efective mai scazute decat copiii albi.

Cresterea copiilor si nasterile in afara casatoriei
Diferentele rasiale in personalitate si respectarea regulilor apar de asemenea in rata divorturilor, a nasterilor in afara casatoriei, a abuzurilor asupra minorilor si delicventei. Orientalii sunt mai plini de succes decat albii sau negrii. Ei au mai putine divorturi, mai putine nasteri in afara casatoriei si mai putine abuzuri asupra copiilor decat albii.
Pe de alta parte, stabilitatea familiei negre este o preocupare. In 1965 Raportul Moynihan a aratat ca cele mai mari rate ale despartirilor conjugale, situatiilor in care capul familiei este o femeie si nasterilor in afara casatoriei apartin negrilor. De atunci, datele s-au triplat! Aproape
75% dintre nasterile adolescentelor negre sunt in afara casatoriei, comparativ cu 25% dintre adolescentele albe.
Situatia in care femeia se afla in postura de cap al familiei nu este unica, aceasta neintalnindu-se doar in S.U.A. nu este nici rezultatul sclaviei sau a decaderii interne a orasului. Se regaseste pe suprafete mari in Africa Neagra.
In Africa, situatia in care femeia se afla in postura de cap al familiei face parte dintr-un tipar social general. El consta din existenta unei activitati sexuale timpurii, slabe legaturi emotionale intre soti, unire sexuala si procrearea copiilor cu mai multi parteneri. Mai include si cresterea copiilor departe de casa chiar si pentru mai multi ani, asa ca mamele raman atractive din punct de vedere sexual. In acelasi mod, barbatii concureaza mai mult pentru femei, iar tatii sunt mai putin implicati in cresterea copiilor.
Comparativ cu alte femei din tarile sarace, femeile africane intrerup repede alaptarea copiilor. Aceasta permite ovulatiei sa reinceapa, asa ca mamele pot concepe din nou, astfel producandu-se o rata mai mare a nasterilor. Odata ce un copil ajunge in jurul varstei de 1 an alti copii si bunici au cea mai mare grija de el. Pe masura ce copii cresc, ei se bazeaza pe copiii mai mari pentru nevoile lor bazice. In Africa Neagra si in partea neagra a Caraibelor, la fel ca si in ghetourile americane, grupuri de preadolescenti si adolescenti sunt lasati chiar liberi de orice supraveghere a unui adult.

Longevitatea si cresterea populatiei
Ratele mortalitatii arata acelasi tipar al diferentelor rasiale. Negrii au o rata mai mare a bolilor si a mortalitatii la fiecare varsta. Orientalii au cea mai scazuta rata a mortalitatii si traiesc mai mult decat albii cu 2 ani, la fel cum si albii ii intrec pe negri cu aceeasi perioada.
Sugarii negri americani sunt de 2 ori mai predispusi sa moara in copilarie decat sugarii albi. Grija unui singur parinte, saracia sau lipsa de educatie nu sunt totusi singurele cauze. Un studiu al unor absolventi de liceu cu acces la ingrijire medicala buna arata ca rata mortalitatii este inca de 2 ori mai mare printre copiii negri decat printre cei albi.
Diferentele de mortalitate continua si la maturitate. Intr-un studiu al Marinei S.U.A., negrii au rate mai mari ale mortii accidentale si violente din toate cauzele. Un alt studiu arata ca negrii au o rata mai mare a mortalitatii in accidente auto.

Aceste este un tipar general. Tarile Asiei de Est, cum ar fi Japonia si Singapore, au rate mai scazute ale mortalitatii decat toate tarile europene. Tarile europene au rate mai scazute ale mortalitatii decat tarile africane si cele din Caraibe. Dar, tiparul pentru sinucidere este inversat. Tarile est-asiatice au cele mai ridicate rate, aproxinmativ 15 sinucideri la 100.000 de persoane. Ratele europene sunt in jur de 12 la 100.000 in timp ce tarile africane si cele din Caraibe au cele mai ascazute rate, in jur de 4 la 100.000.
O rata mai mare a natalitatii compenseaza cu mult mai mult perioada scurta de viata a negrilor. Cresterea populatiei Africii este o preocupare. Este de 3,2% pe an. Cea mai mare rata din lume! Asia de Sud si America Latina cu rate de crestere de 2,1% si 2,5% si-au redus cresterea populatiei incepand cu anul 1960.
In S.U.A., o femeie, in medie, are 14 descendenti, incluzand copiii, nepotii si stranepotii. O femeie africana are, in medie, 258. Continentul african numara 9% din populatia lumii in
1950. In ciuda SIDA, a razboaielor, bolilor, secetei si foametei, Africa a ajuns astazi sa reprezinte 12% din populatia lumii.

Concluzie
Tiparul in trei directii al diferentelor rasiale este adevarat pentru rata de crestere, durata de viata, personalitate, functionarea familiei, criminalitate si succesul in organizarea sociala. Sugarii negri se maturizeaza mai repede decat sugarii albi, sugarii orientali se maturizeaza mai lent decat cei albi. Acelasi tipar este valabil pentru maturitatea sexuala, nasterile in afara casatoriei si chiar a abuzurilor contra minorilor. In intreaga lume negrii au cea mai ridicata rata a criminalitatii, orientalii cea mai mica, iar albii sunt la mijloc. Acelasi tipar este valabil pentru personalitate. Negrii sunt cei mai inclinati spre iesiri violente si chiar au cel mai mare respect pentru propria lor persoana. Orientalii sunt cei mai doritori sa isi amane recompensa. Albii sunt la mijloc. Negrii mor cel mai devreme, albii urmeaza, orientalii sunt la sfarsit, chiar cand toti beneficiaza de buna ingrijire medicala. Tiparul rasial in trei directii se verifica din leagan si pana la mormant.

Bibliografie:
• Herman-Giddens, M. E. si altii -; “Caracteristicile sexuale secundare si menstruatia la tinerele fete observate in practica de birou”, “Pediatria” (“Pediatrics”), 1997, nr.99. 505-519;
• Rushton, J. P.(1995) -; “Rasa si crima”: date internationale din 1989-1990, “Raporturi psihologice” (“Psyhological Reports”) nr. 76, 307-312.