DL-PFC este intr-un proces de dezvoltare pana in jurul varstei de 20 de ani. Intre 3 si 6 ani, se pot observa progrese importante la sarcinile care necesita memorie de lucru si inhibitie ( sarcini ce se bazeaza pe functionarea DL-PFC). La 3 ani, inca exista reminiscente ale erorii A-not-B dar observabile intr-o sarcina putin mai dificila -; Wisconsin Card Sorting Task (WCST). f1s18sb
WCST este o proba folosita pentru a masura toate aspectele ce tin de setul de raspuns si comportamentul perseverativ. Subiectul primeste un set de cartonase si este instruit sa le sorteze asezandu-le sub un cartonas mai mare -; cartonasul-cheie, - care are desenat pe el fie un triunghi rosu, fie doua stele verzi, fie trei cruci galbene, fie patru cercuri albastre. Cartonasele pe care le primeste subiectul au desenate pe ele diferite combinatii ale aceluiasi numar de obiecte, culori, si forme geometrice, care se gasesc pe cartonasul-cheie. Sarcina subiectului consta in a sorta cartonasele (dupa culoare, numar sau forma) pe baza unui criteriu stabilit de examinator. Criteriul nu este comunicat subiectului, dar este continut de cartonasul-cheie. Subiectul trebuie sa ghiceasca criteriul in functie de feedback-ul pe care i-l da examinatorul, gen “corect” sau “gresit”, la cartonasul pe care acesta il aseaza sub cartonasul-cheie. Subiectul trebuie, in prima instanta, sa ghiceasca regula de sortare, sa o mentina, si apoi sa sesizeze schimbarea criteriului, atunci cand examinatorul face acest lucru. Schimbarea criteriului se face dupa 10 raspunsuri corecte, fara a-l avertiza pe subiect ( Stern si Prohaska, 1996).
Probleme pot apare in oricare din cele trei faze ale sarcinii. Unii subiecti pot sa aiba probleme in a ghici primul criteriu de sortare ( pacienti cu leziuni ale lobului frontal, sau subiecti cu handicap mental), in a mentine regula odata descoperita ( de regula subiectii schizofreni), sau de a nu sesiza schimbarea criteriului. Acest din urma caz se numeste “comportament perseverativ” si este o caracteristica a copiilor cu ADHD. Dar, aceasta proba reprezinta si un indicator al dezvoltarii functiilor executive la varste mai mici.
Copiii de 3 ani gresesc atunci cand trebuie sa schimbe criteriu de sortare, de exemplu atunci cand cartile sortate initial dupa culoare trebuie sortate dupa un alt criteriu ( forma sau numar), similar cum copiii de 7-9 luni gresesc la sarcina A-not-B cand trebuie sa caute obiectul intr-o noua locatie. Desi ei gresesc in sortarea dupa noul criteriu, sunt capabili sa spuna corect care este noul criteriu de sortare. Similar, copiii de 7-9 luni pot uneori sa priveasca spre noua locatie unde a fost ascuns obiectul ( in sarcina A-not-B) dar continua sa indice spre pozitia unde a fost ultima data ascuns. Atunci cand sunt doar doua criterii de sortare ( culoare si forma) si doar doua valori pentru fiecare (rosu/albastru si cruce/stea) copiii au performanta buna chiar la 4-5 ani. Daca sarcina se complica adaugand un al treilea criteriu, copiii executa corect doar la 5-6 ani. Se pare ca problema consta in dificultatea de a relationa doua sau mai multe dimensiuni cu un singur stimul ( sa se gandeasca la el ca fiind fie rosu fie albastru, si de asemenea, ca este fie cruce fie stea) si sa-si inhibe tendinta de a repeta raspunsul care s-a dovedit anterior corect in categorizarea stimulului (Diamond, 2001).
In cazul probei WCST studiile de imagistica cerebrala folosind RMN-ul functional, au evidentiat ca dupa primirea unui feedback negativ -; “gresit!” -; ceea ce semnalizeaza o schimbare in strategie, creste activitatea in zona ventrolaterala dreapta a cortexului prefrontal ( ariile 44 si 45), in DL-PFC (ariile 9 si 46), in cortexul cingulat anterior ( aria 32), cortexul parietal posterior ( aria 7), nucleul caudat ( parte din ganglionii bazali) si in partea dorsala a talamusului. In nucleul caudat s-a observat o crestere in activitate si in timpul activitatii de planificare la care recurgea subiectul ( Konishi si colab., 1999; Monchi si colab., 2001).