j8u9up

Hiskey Nebrasca Test of Learning Aptitude- corespunde acestor obiective.
Aceasta proba este o revizie standardizata a unei alte probe: “Nebrasca Test of Learning Aptitude”-conceput initial pentru evaluarea capacitatilor cognitive ale copiilor surzi. In 1955 normele pentru copii auzitori au fost imbunatatite si au fost stabilite dupa un esantion de 400 de copii care auzeau, cu varsta intre 4 si 10 ani, din centrul si vestul Statelor Unite. Versiunea revizuita din 1966 cuprindea norme pentru copii surzi si pentru copii auzitori intre 3 si 17 ani. Unitatea de masura pentru copiii are aud este varsta mentala, iar pentru copii surzi este varsta de ucenicie. Fidelitatea metodei este de 0,90 pentru grupele de copii care aud. Intercorelatia intre aceste 12 subteste este de 0,30 la 0,70 pentru copii intre 3 si 10 ani, si de 0,20 la 0,40 pentru copii mai mari (11-17 ani). Corelatiile de 0,78 la 0,86 au fost obtinute intre Hiskey Nebrasca si Stanford Binet, si respectiv Wechsler.
Hiskey Nebraska Test of Learning Aptitude este format din 12 subteste:
1. Aranjare de margele;
2. Memorare de culori;
3. Identificare de imagini;
4. Asociatii de imagini;
5. Plierea hartiei
6. Atentie vizuala
7. Aranjare de cuburi
8. Completare de desene
9. Memorare de cifre
10. Montare de cuburi
11. Analogie de imagini
12. Rationament spatial
Aceste subteste permit evaluarea unui mare esantion de functii intelectuale, ca si in cazul altor teste de performanta. La inceputul evaluarii, copilului i se explica procedeul si se verifica daca a inteles bine. Cerintele probelor pot fi explicate si cu ajutorul limbajului gestual. Oricare dintre subteste masoara nivelul de dezvoltare a copilului intr-o forma specifica.
Abilitatile masurate sunt: a) Aranjare de margele (ani 3-10) permite evaluarea coordonarii vizuo-motrice si a memoriei secventiale vizuale; b) Memorarea de culori (ani 3-10)
- permite evaluarea memoriei vizuale, atentiei vizuale si abilitatii de a-si insusi culorile; c) Identificare de imagini (3-10 ani)
- permite evaluarea discriminarii vizuale si analiza detaliului; d) Asocierea de imagini (3-10 ani)
- permite evaluarea asociatiei vizuale, conceptualizarea, rationamentul nonverbal si abilitatea in stabilirea relatiilor conceptuale e) Plierea hartiei (toate varstele)
- permite evaluarea memoriei secventiale vizuale, coordonarea vizuo- motrica si motricitatea fina; f) Atentia vizuala (toate varstele)
- permite evaluarea atentiei vizuale in functie de secventele apropiate, concentrarea si memoria vizuala; g) Aranjare de cuburi (toate varstele) - permite evaluarea integritatii vizuo - motrice a relatiilor perceptuale concrete si abstracte - perceptia formei, vizualizarea relatiilor spatiale si motricitatea fina; h) Completarea de imagini (toate varstele)
- permite evaluarea concentrarii vizuale, perceptia vizuala, viteza perceptuala si abilitatea de a observa detalii; i) Memorarea de cifre (peste 11 ani)
- permite evaluarea memoriei secventiale vizuale si capacitatea de concentrare; j) Montarea de cuburi (peste 11 ani)
- permite evaluarea integrarii vizuo - motricitatii relatiilor perceptuale concrete, abilitatea de a percepe relatiile parte-intreg, si perceptia profunzimilor; k) Analogie de imagini (peste 11 ani) - permite evaluarea asocierii vizuale a stimulilor analogi, rationamentul nonverbal si abilitatea de a stabilii relatii; l) Rationamentul spatial (peste 11 ani).
- permite evaluarea asociatiilor vizuale a relatiilor perceptuale concrete si abstracte, abilitatea de a stabili relatii intre forme sau parte-intreg.

La copiii intre 3 si 10 ani se aplica primele 8 subteste (a-h) si la copiii peste 11 ani, ultimele 7 subteste (f-l). Performantele copiilor la fiecare aceste subteste sunt inregistrate sub forma unor scoruri brute si sunt comparate cu normele echivalente cu varsta lor cronologica. Varsta mentala este determinata in functie de media rezultatelor la toate aceste subteste.
Performanta copiilor cu afazie congenitala prezinta un profil caracteristic. Urmatoarele doua criterii sunt caracteristici secundare asociate frecvent tabloului afaziei congenitale. a) Manifestarea perseverentei, inconsistenta raspunsului, instabilitatea emotionala si in mod frecvent se manifesta hiperactivitate generala. (Eisenson, 1968). b) O diminuare a memoriei auditive de scurta durata (Hirsch, 1967).

In concluzie, este important de notat ca indicii de disfunctionament perceptiv general, de deficit perceptiv, de memorie auditiva si de retard cognitiv trebuie sa fie surprinsi doar prin intermediul situatiilor nonverbale (Eisenson, 1968). Dimpotriva, retardul sever al limbajului si manifestarile comportamentale asociate acestuia sunt observate in situatiile verbale.

BIBLIOGRAFIE:
Rondal, J.A., Seron, X. (1990). Trouble du languange. Ed. Pierre Mardaga, Hayen.