Problema de inceput pentru o astfel de tem? se refer? la termeni. Cel de grup social cunoa?te nenum?rate incerc?ri de definire, pornind de la observa?ia evident? c? este vorba de “o pluralitate de indivizi afla?i intr-o situa?ie de solidaritate mai mult sau mai pu?in accentuat?”. O abordare provenit? din psihologie define?te grupul drept “ansamblu uman structurat ale c?rui elemente se influen?eaz? reciproc”. Majoritatea defini?iilor sunt de acord in identificarea unor elemente caracteristice: ansamblu de persoane aflate in interac?iune, in vederea atingerii unui scop comun, diferen?iate dup? func?ii sau roluri , ansambluri ce satisfac nevoile indivizilor de securitate ?i comunicare, sunt determinate de indivizi c?rora le modific? la randul lor comportamentele , cadrul al socializ?rii individului, surs? de formare ?i cadru de afirmare. Multiple sunt ?i criteriile de clasificare ale grupurilor, dintre care esen?iale sunt m?rimea, tipul de solidaritate, intensitatea fuziunii sau distan?a care ii separ? pe membrii, raporturile pe care le intre?ine grupul cu organizarea social?, cu normele admise sau cu scopurile colective. v5s17se
Cel de al doilea termen implicat de tema noastra i?i g?se?te o defini?ie mai concis?, ca rela?ie intre indivizi. Comunicarea este in primul rand o percep?ie care implic? transmiterea inten?ionat? sau nu de informa?ii, proces care in acela?i timp influen?az? ?i persoana transmi??toare prin feed-back. Limbajul, mimica ?i gestul sunt toate modalit??i de comunicare. Mai trebuie observat faptul nu toate comunic?rile se exprim? ra?ional.

Dup? cum am v?zut men?ionandu-se ?i la enumerarea elementelor principale ce privesc grupul, aceasta nu poate exista far? comunicare. Toate tipurile de comunicare, oral?, scris?, de mimic? sau gestic?, exprim? rela?iile interpersonale prin care se ajusteaz? comportamentele indivizilor, se pun de acord opiniile ?i atitudinile, se manifest? rolurile ?i liderul (liderii) sau apar tensiuni. Structura comunica?iilor reflect? a?adar dinamica grupului dar in acela?i timp o influen?eaz? pentru c? este unul din factorii dinamizatori.
Re?eaua de comunica?ii este condi?ionat? de ansamblul posibilit??ilor materiale de care dispune grupul, respectiv de re?eaua de comunica?ii. Aceast? re?ea ac?ioneaz? asupra structurii comunica?iilor ?i prin aceasta ?i asupra dinamicii grupului, avand a?adar un rol deodebit de important. Re?eaua de comunica?ii poate oferi informa?ii pre?ioase despre procese aparent independente ale re?elei, de exemplu despre faptul c? ierarhia comunica?iilor este identic? cu ierarhia social? a grupului.Cel care a ini?iat cercet?rile asupra comunic?rii de grup a fost Kurt Lewin, urmat de discipolulu s?u A. Bavelas. Lewin a observat c? existen?a unor blocaje, a unor goluri de comunicare atrage sc?deri ale solidarit??ii ?i creativit??ii grupului. Bavelas realizeaz? o clasificare a comunica?iilor, bazate pe stabilirea unui contact psihologic intre indivizi, in func?ie de instrumentele folosite pentru stabilirea contactului cu ceilal?i, de persoanele intrate in procesul de comunicare ?i de obiectivele urm?rite. Dup? primul criteriu, al instrumentelor, comunicarea este fie verbal? (folosit? preponderent in societ??ile civilizate, mai ales de cele latine) fie non-verbal? (mai dezvoltat? la societ??ile tribale sau ca auxiliar al comunic?rii verbale in situa?ii de munc?). Dup? cel de al doilea criteriu, cel al persoanelor implicate, comunicarea este in doi sau in grup. Aceasta din urm? se subimparte in comunicare intra-grup sau inter-grup. Dup? cel de al treilea criteriu, cel al obicetivelor, comunicarea poate fi de consum (practic gratuit?, n?scut? din nevoia de a comunica, spontan?) sau instrumental? (utilitar?, premeditat?, cu scop manipulativ).
A.Neculau red? in lucarea sa concluziile desprinse de G. B. Malhiot in urma acestea clasific?ri ,concluzii ce am putea spune c? privesc condi?iile ce confer? autenticitate unei comunic?ri: a) cu cat contactul psihologic este mai profund cu atat comunica?ia va avea ?anse de autenticitate, b) cu cat expresia “eului” va fi integrat? in comunicarea verbal? ?i non-verbal?, cu atat schimbul cu cel?lalt va fi mai autentic, c) cu cat comunicarea va l?sa la o parte statusurile ?i func?iile cu atat va fi mai autentic?, d)cu cat comunica?iile intra-grup vor fi mai deschise ?i mai solidare, cu atat comunica?iile inter-grup vor avea ?anse de autenticitate, e) cu cat comunica?iile vor fi de consum cu atat vor fi mai pu?in instrumentale, avannd ?ansa de a deveni autentice. Acest tip de concluzii, implicand judec??i de valoare asupra a ceea ce grebuie s? fie “o bun? comunicare”, au constituit totu?i un pas spre identificarea canalelor efective de comunicare intre indivizi ?i grupuri.

Aceste canale constituie o re?ea in momentul in care sunt astfel structurate ?I articulate incat s? devin? accesibile tutror membrilor. Aflate in leg?tur? direct? ?i cu organizarea grupului, re?elele de comunicare sunt de mai multe tipuri. In 1950 Bavelas a identificat patru astfel de tipuri de re?ele, primele dou? fiind catalogate drept orizontale iar celelalte dou? drept verticale.
Diferitele tipuri de re?ele genereaz? climate corespunz?toare diferite (sau sunt determinate de acestea), determin? un anumit nivel de performan?? iar anumite re?ele sunt mai favorabile anumitor scopuri, re?elele depind uneori chiar de rela?iile spa?iale intre membrii.
Ca proces de grup, comunicarea indepline?te anumite func?ii specifice. Toate aceste leg?turi ?i caracteristici vor fi analizate dup? ce vom vedea principalele tipuri de re?ele. In schemele de reprezentare care urmeaz? literele reprezint? persoane iar liniu?ele leg?turi de comunicare:

-re?eaua cerc implic? faptul c? fiecare membru poate comunica direct doar cu al?i doi membri afla?i in proximitate, conform schemei de reprezentare :

-re?eaua in lan? are o structura similar? cu deosebirea c? exist? membrii periferici, cei de la capetele lan?ului neputand comunica decat cu un singur “vecin”

-re?eaua roat? sau raz? presupune intersectarea tuturor comunica?iilor intr-un centru. Doar acest centru comunic? cu to?i membrii iar ceilal?i comunic? doar cu el

-re?eaua in Y reprezint? o combina?ie a sistemului lan? cu cel raz?. Observ?m c? spre a simplifica reprezentarea s-a apelat la cazul unui grup format din cinci membri, deci a unui grup mic care reflect? cel mai bine re?elele de comunicare

A

B E

C D

A ---- B ---- C ---- D ---- E

A B C

C A E

D E B D

A B

C

D

E

Rela?ia dintre re?elele de comunicare ?i climatul grupului se refer? la existen?a sau nu a unui lider, a personajului central care conduce comunicare ?i implicit ?i grupul. In tipul roat? sau Y se observ? c? personajul C are acest rol de lider pe cand in re?elele orizontale raporturile dintre membrii sunt mai libere. A. Neculau nume?te aceste climate democratice ?i respectiv autoritare, tipologie care ar putea fi influen?at? de perioada in care a ap?rut lucrarea citat?.
Rela?ia dintre re?ele ?i performan?? sau eficien?? este tratat? de Niculau in termeni de distan?e (= nr. de ochiuri parcurse de un mesaj emis de un individ pentru a ajunge la ceilal?i). ?ansele de performan?? se calculeaz? a?adar in func?ie de suma distan?elor pentru fiecare tip de re?ea. Pentru re?eaua lan? de exemplu, distan?a pentru A este de 1+2+3+4=10, distan?a pentru B este de 1+1+2+3=7, pentru C este de 2+1+1+2=6 iar pentru E, care se afl? intr-o situa?ie similar? lui A, tot de 10. A?adar suma distan?elor pentru acest tip de re?ea este de 40. Calculand in mod similar putem ajunge la concluzia c? cea mai eficient? este re?eaua in cerc deoarece se consum? cele mai pu?ine distan?e pentru a se realiza comunicarea tuturor (30), imediat sub ea se afl? re?eaua raz? sau roat? (32) apoi cea in Y (35) ?i cel mai pu?in performant? este astfel re?eaua in lan? (40).
Privitor la aceea?i rela?ie exist? ?i p?reri mai nuan?ate care afirm? c? pentru scopuri diferite sunt optime re?ele diferite. In situa?ia in care un grup de 5 persoane trebuie s? rezolve o problem? ?i fiecare de?ine cate o informa?ie esen?ial?, sarcina este cel mai repede rezolvat? cand exist? o persoan? central?, un nod de comunica?ie care s? aib? leg?turi directe cu to?i membrii. In afar? de re?eaua tip cerc, in toate celelte C tindea s? fie considerat ca atare. Cei din “cerc” s-au distrat cel mai bine c?ci fiecare putea interac?iona cu ceilal?i membrii, atat emi?and cat ?i receptand mesaje. In celelalte re?ele membrii periferici aveau mai pu?ine de f?cut iar in “roat?”nu trebuiau decat s? tramsnit? informa?ii lui C care nu trebuia decat s? le adune. Dac? ins? sarcina a fost schimbat?, astfel incat informa?ia transmis? s? fie ambigu?, cel mai bine a lucrat “cercul” deoarece to?i membrii puteau primi ?i descifra mesaje in timp ce in “roat?” C primea doar mesaje ambigue, nefiind capabil s? le descifreze singur.
Autorul remarc? c? in via?a real?, majoritatea institu?iilor sunt de tip Y sau “roat?”, astfel incat se ca?tig? in ceea ce prive?te viteza opera?iilor de rutin? dar se pierde in ceea ce prive?te satisfac?ia membrilor periferici ?i la nivelul adaptabilit??ii in momente de schimbare.
Rolul unui element aparent banal precum rela?iile spa?iale s-a dovedit a juca un anume rol in procesul de comunicare in grupuri. Astfel Sommer a descoperit c? se isc? mai des discu?ii intre oamenii care stau la col?urile meselor decat intre cei a?eza?i fat? in fa?? sau al?turi. Comunicarea dintre pacien?ii unei clinici a fost imbun?t??it? dac? scaunele ce st?teau aliniate de-a lungul pere?ilor au fost grupate in jurul unor mese.
Observa?ia fost folosit? ?i in tehnica aranj?rii scaunelor in cazul grupurilor de tratament in psihoterapia analitic?. In aceste cazuri este ideal ca scaunele s? fie identice ?i a?ezate in cerc.
In incheiere vom analiza func?iile specifice pe care le indepline?te comunicarea de grup: a) faciliteaz? realizarea sarcinii, asigur? coordonarea grupului spre scopul de atins, b) favorizeaz? coeziunea grupului, uniformizeaz? opiniile, c) permite valorizarea grupului, exprimarea originalit??ii sale, ii justific? existen?a, d) rezolv? problemele grupului, are rol terapeutic pentru grup, il protejeaz? fa?? de exterior, e) ac?ioneaz? ca factor de unitate socio-cultural? pentru toate grupurile (comunicarea de mas?) f) faciliteaz? transformarea grupului in model de referin?? pentru individ. Indeplinirea acestor func?ii accentueaz? importan?a rolului comunic?rii la nivel intra ?i inter-grup, in rela?ie cu celelalte procese de grup. Comunicarea este indispensabil? existen?ei grupului iar desf??urarea sa, dup? tipurile pe care le-am analizat, se interconecteaz? cu intreaga via?? ?i activitate a grupului in ansamblul s?u.