Datele cu privire la memoria deficientilor mintali sunt uneori contradictorii. Unii autori sustin ca deficienta mintala nu exclude posibilitatea unei memorii dezvoltate, pe cand altii mentioneaza ca memoria copiilor deficienti mintali este deficitara sub unele aspecte mai mult, iar sub altele mai putin, atat in comparatie cu normalii de aceeasi etate cronologica, cat si in comparatie cu cei cu aceeasi etate mintala. n4z23zy
Cercetarile efectuate cu privire la intinderea sau volumul memoriei au scos in evidenta ca volumul memoriei cifrelor este mai redus la deficientii mintali decat la normalii de aceeasi etate cronologica. Corelatii semnificative intre nivelul intelectual si intinderea memoriei au fost obtinute in cazul reproducerii in ordine inversa a seriilor de cifre prezentate oral.
Cercetarile efectuate cu privire la volumul memoriei atentioneaza ca probele utilizate in vederea studierii volumului memoriei trebuie aplicate si interpretate cu precautiune deoarece rezultatele pot fi influentate de o serie de factori ca: oboseala, atitudinea fata de sarcina, viteza de prezentare a materialului si analizatorul prin care este perceput.
Studiile cu privire la caracterul voluntar si involuntar al memoriei evidentiaza ca la deficientii mintali memorarea nu dobandeste un caracter suficient de voluntar, intrucat acesti copii nu recurg la procedee de fixare intentionata, nu-si elaboreaza un plan de organizare a materialului nici in momentul fixarii, nici in cel al reproducerii. Eficienta scazuta a memoriei voluntare nu se reduce numai la o fixare defectuoasa, ci ea este determinata si de o evocare insuficient de activa. In acest context, putem spune ca elevii deficienti mintali intampina adesea dificultati in invatarea unui material nu atat din cauza incapacitatii de fixare sau de retinere a materialului, ci din cauza capacitatii reduse de a organiza si structura materialul de memorat atat in momentul fixarii, cat si in acela al reproducerii.
O alta particularitate a memoriei deficientilor mintali o constituie rigiditatea fixarii si reproducerii cunostintelor si dificultatea realizarii transferului de cunostinte. Astfel, la elevii din scoala ajutatoare, una dintre particularitatile cele mai evidente o constituie capacitatea redusa de a utiliza cunostintele intr-o situatie diferita de cea in care si le-au insusit, aceasta intrucat cunostintele lor au un caracter rigid si se reactualizeaza cu greu intr-o noua combinatie sau intr-un nou context. Rigiditatea cunostintelor apare in mod evident in situatii in care este necesara structurarea sau modificarea semnificatiei anumitor stimuli.
O alta particularitate care este frecventa la deficientii mintali este fidelitatea redusa a memoriei.
O caracteristica a acestui fenomen consta in faptul ca atunci cand reproduc o poezie, o intamplare, un desen, o lista de cuvinte sau numere, deficientii mintali introduc in reproducere elemente straine, dandu-i uneori un caracter absurd.
Lipsa de fidelitate a memoriei este o consecinta a deficientelor care se manifesta la nivelul diferitelor structuri si operatii ale memoriei.
Lipsa de fidelitate a memoriei la deficientii mintali consta si in reproduceri false si duble (repetate). Adaosurile sau reproducerile false se prezinta sub forma unor reproduceri rezultate prin iradiere asociativa, prin asemanare sonora, prin derivare, prin deviatii asociative sau prin inferenta perceptiilor curente. Reproducerile repetate sau duble sunt o consecinta a incapacitatii de autocontrol.
La deficientii mintali procesul de memorie este influentat in desfasurarea sa de o serie de factori cum ar fi: incapacitatea de a transporta materialul memorat de la o etapa la alta a memorarii; incapacitatea de a consolida structurile deja formate la nivelul memoriei de lunga durata, de asociere a stimulilor, de structurare spontana a informatiei; capacitatea redusa de aprehensiune; influenta inhibitiei retro- si proactive; dificultatea de antrenare in activitate; incapacitatea de efort sustinut; scaderea motivatiei fata de sarcina; lipsa de mobilizare voluntara in vederea unei memorari active; slaba manifestare a inhibitiei de diferentiere; iradierea difuza a excitatiilor; capacitatea redusa de autocontrol; nedezvoltarea structurilor inteligentei care sa poata fi convertite in actiuni mnezice si deficientele procesului de prelucrare in paralel.
Actiunea unora sau altora dintre acesti factoridetermina aparitia unor manifestari particulare, specifice, la nivelul diferitelor structuri si operatii ale memoriei care se reflecta in volumul informatiilor stocate, timpul de pastrare, complexitatea transformarii informatiei, repetitia, stocarea, decizia, operatiile de control si strategiile de restabilire.