n1s2sl
Intre 2 ai 4 iunie 1995, in cadrul Programului McDonnell pentru Dezvoltarea
Psihologiei in Rom^nia (program plasat sub responsabilitatea lui William Hirst ai finaniat de New School for Social Research), Seciia de psihologie a Universit\iii
Al.I. Cuza din Iaai (Moldova rom^neasc\) a organizat, la iniiiativa profesorului
Adrian Neculau, un colocviu consacrat reprezent\rilor sociale ale iiganilor .
Inc\perile Centrului Cultural Francez au g\zduit aceast\ manifestare. Un anumit num\r de ziare (cum ar fi Monitorul) ai de radiouri locale (Radio Nord-Est, mai ales) au relatat aciiunea. In jur de dou\zeci de specialiati au fost invitaii la aceste zile, printre ei num\rindu-se Dorel Abraham, Vasile Burtea ai Septimiu Chelcea
(Bucureati), Dan Dasc\lu (Suceava), Liviu Matei (Cluj-Napoca), Mihai Merfea
(Bac\u), Radu Neculau (Konstanz), Juan Antonio Pérez (Valencia) ai Mihai
Aleahtiichi (B\lii).
In miezul discuiiilor, dou\ concepte fundamentale: reprezentarea ai identitatea.
Primul, in funciie de temele de cercetare ai de grilele de lectur\, imbrac\ mai multe accepiiuni. Se poate raiiona mai intii in termeni de realitate sui generis, traducind pregnania ai caracterul transcendental al conatiiniei colective . Dar, de asemenea, este posibil\ evocarea unei forme particulare de gindire simbolic\ avind propriile sale modalit\ii de construciie ai difuzare . Unii se vor referi la un instrument de categorizare a persoanelor ai comportamentelor sau vor pune accentul pe o instani\ intermediar\ intre ideologii ai practici (Denise Jodelet, 1989). Oricare ar fi punctul de vedere adoptat, asemenea entit\ii se definesc printr-un coniinut, fie c\ e vorba, de exemplu, de informaiii sau de credinie, se raporteaz\ la un individ sau la grupuri
ai se situeaz\ la interfaia obiectului ai subiectului, a imaginii ai aproprierii sale, oferind modele de inteligibilitate capabile s\ ne fac\ s\ inielegem mai bine formarea simiului comun printr-un anumit num\r de operaiii (cum ar fi schematizarea structurant\) sau de proceduri (cum ar fi cele referitoare la ancorare ai obiectivare).
Dimensiunea cognitiv\ este in aceast\ privini\ eseniial\ (Willem Doise ai Augusto
Palmonari, 1986).

A doua noiiune-cheie, identitatea, se prezint\ polisemic: ea desemneaz\ ai exhib\ , valorizeaz\ sau discrimineaz\ . Utilizat\ in limbajul curent, ea face parte, de asemenea, din vocabularul psihologiei, al psihanalizei, al filosofiei ai, intr-un grad mai puiin insemnat, al sociologiei. Formul\rile care i se dau sint dintre cele mai variate ai uneori contradictorii. Recenziile cele mai clasice, cele ale lui Rudolf Göckel
ai Ludwig Schütz, fac astfel caz de rivalit\ii sau de aproxim\ri . Dincolo de aceste
infrunt\ri, un numitor comun: dialectica aceluiaai ai altului, a permaneniei ai schimb\rii, a interiorit\iii ai exteriorit\iii (Gilles Ferréol, 1990).
Dac\ unii, urmindu-le lui Erik Erikson sau George Herbert Mead, v\d aici un sentiment subiectiv ai tonic al unei unit\ii personale (sameness) ai al unei continuit\ii temporale (relevind nevoia de consideraiie, de participare sau de evaluare), aliii,
inscriindu-se in tradiiia freudian\, ne atrag ateniia asupra relaiiilor conflictuale intre
Sine, Eu ai Supraeu.
Abordarea genetic\ ap\rat\ de Jean Piaget se intereseaz\, in ce o priveate, de mecanismele de socializare: prin intermediul limbajului, individul asimileaz\ ai iai
insuaeate un intreg sistem de reguli ai de codific\ri care ii permit s\ comunice cu semenii s\i, s\ iai declare apartenenia la grupurile conotate pozitiv sau s\ le resping\ pe altele. Determin\rile se efectueaz\ in comparaiie cu cel\lalt (dependeni\, agre sivitate), cu Noi (adeziune) sau cu aciiunea (creaiie), f\r\ a uita influenia aparenielor
(dedublare) ai devenirii (proiect). Inc\ de la sfiraitul anilor cincizeci, ap\r\torii in teraciionismului imbog\iesc discuiia prin lucr\rile lor asupra conduitei delincvente ai, asemenea lui Howard Becker sau Erving Goffman, vorbesc de transgresarea valorilor dominante, de angajarea in cariere deviante, de stigmatizare, etichetare, fiecare parti cipant str\duindu-se s\ opereze sub form\ de tranzaciii o sintez\ intre foriele interne ai externe ale aciiunei sale, intre ceea ce este pentru el ai ceea ce reprezint\ pentru ceilalii (Howard Becker, 1985; Erving Goffman, 1973).
Dup\ aceast\ introducere in materie, au fost retrasate cu minuiie evoluiiile relative: la denumirile cele mai obianuite 1 (de la boemieni la SDF ai la populaiia c\l\toare; de la Tinkers la itineranii, Travellers ai alii True Romanies; de la
Zigeuner la Landfahrer ai la sigla HWA 2 ...); la metafore sau la imagini vehiculate in diciionare sau abecedare (fraze ca la gente va a misa ai los gitanos roban una gallina nu au disp\rut ai se consider\ c\ il familiarizeaz\ pe micul acolar iberic cu dublul sunet al literei g!); la reglement\rile f\cute, de la expulzare ai pedepse corporale la arta reparti z\rilor ai la includere 3 ; la politicile duse, atit la nivel naiional, cit ai prin colectivit\iile locale sau prin reielele asociative: asimilare, inseriie, acomodare...
Alt sector privilegiat: analiza rolului ai impactului mijloacelor de informare 4 , cele mai multe extrase din pres\ f\cindu-se in mod regulat ecoul unui discurs asupra excluziunii articulate in jurul a 4 mari axe, adic\ modurile de viai\ (nomadismul fiind perceput ca vector de marginalitate c\ruia ii sint adesea asociate furtul, vagabon dajul ai insecuritatea), vecin\tatea ai sociabilitatea (exacerbarea tensiunilor in caz de prejudicieri sau provoc\ri), habitatul (vederea caravanelor deranjeaz\ ai incomodeaz\, c\ci ea anuni\ invadarea cartierului ai degradarea locurilor , suscitind conflicte
intre comunit\ii), dreptul ai legislaiia (puterile publice, se proclam\, dau dovad\ de o prea mare tolerani\ fai\ de aceste populaiii, lucru resimiit ca o injustiiie ).
In cursul acestui simpozion a fost oferit\ ocazia inceperii unui examen critic al raporturilor pe care le intreiin emii\torul ai receptorul, sprijinindu-se pe interogaiii alt\ dat\ exprimate de Bernard Berelson, Schuyler Forster sau Harold Lasswell:
Cine ia cuvintul? (identificare ai personalitate a locutorilor).
Pentru a spune ce? (mesaj implicit sau explicit, reprezentativ sau instrumental, informativ sau demonstrativ...).
Prin ce mijloace? (natura argument\rii, scopul reiinut).
Cu ce rezultate? (eficacitate scontat\, procentul de audieni\, consecinie directe sau indirecte).
In ce imprejur\ri? (iar\, epoc\, atmosfer\).
Fiecare comunicare scris\ sau oral\, interpersonal\ sau instituiionalizat\, trimite la semnificaiii mai mult sau mai puiin imediate. Coniinutul s\u latent sau manifest poate fi prezentat tematic, formal sau structural. S\ ad\ug\m, asemenea lui Claude
Shannon, Waren Weaver sau Norbert Wiener, c\ aceste investigaiii sint nu numai descriptive, ci ai infereniiale, cuantificarea se bazeaz\ pe unit\ii de recens\mint (se mantic sau lingvistic), de numeraiie (aritmetic\ sau geometric\) ai de context (local sau global). In privinia categoriilor reiinute, ele r\spund criteriilor de pertineni\, de exhaustivitate, de fidelitate ai de validitate. S\ semnal\m, de asemenea, datorit\ im portaniei sale, situaiia t\cerilor sau ezit\rilor, lapsusurilor sau emfazelor, efectelor de feed-back sau de retroaciiune.
Aici intervin patru fenomene distincte: ateniia, percepiia, comprehensiunea ai memorizarea, orice schimbare de perspectiv\ introducind elemente afective sau conative. Mai precis, trebuie s\ fie valorizaii, aaa cum o sugeraser\ la vremea lor
Paul Lazarsfeld, James Coleman ai Elih Katz cu ocazia unor anchete celebre (The
People s Choice, Decatur ai Drug Studies), diverai parametri cum ar fi expunerea selectiv\, experieniele de grup ai aciiunile de sensibilizare, de recomandare sau de prescripiie conduse concomitent de liderii de opinie ai suporturile sau releurile mediatice 1 (two-step flow model).
O dat\ f\cut\ aceast\ clarificare, studiul percepiiilor ai reprezent\rilor a ap\rut ca primordial. Sondajele de care dispunem apreciaz\ faptul c\, in ochii compatrioiilor noatri, iiganii ajung in a patra poziiie in ierarhia principalelor victime ale rasismului, mult dup\ negrii din Africa, beurii sau magrebienii, clasamentul r\minind acelaai pe o perioad\ medie, aaa cum o arat\ tabelul de mai jos (Comisia naiional\ consultativ\ a Drepturilor Omului, 1993, p. 632):

Tabelul I.
Intrebare: Care sint, dup\ p\rerea dumneavoastr\, principalele victime ale rasis mului in Frania?
R\spunsuri date Februarie Octombrie Noiembrie Noiembrie Evoluiie cu ajutorul unei liste 1990 1990 1991 1992 Nov. 91
Nov. 92
% Rang % Rang % Rang % Rang
Magrebienii 83 1 85 1 83 1 83 1 =
Tinerii francezi de origine magrebian\ 58 2 59 2 57 2 65 2 +8
Negrii din Africa 38 3 35 3 37 3 38 3 +1
Siganii, gitanii, populaiia nomad\ 37 4 31 4 24 4 29 4 +5
Evreii 18 5 24 5 20 5 23 5 +3
Asiaticii 9 7 7 6 7 6 7 6 =
Antilezii 11 6 7 6 7 6 6 7 1
Europenii din i\rile mediteraneene (Spania,
Portugalia) 8 8 6 8 4 8 5 8 +1
Aliii (r\spuns spontan) 3 5 4 6
Nu se pronuni\ 5 3 3 3
Situaiia este, dimpotriv\, mai ingrijor\toare dac\ lu\m in considerare raportul simpatie/ antipatie, mult sub cel corespunzind asiaticilor, antilezilor sau europenilor din i\rile mediteraneene ca Spania sau Portugalia (ibid., p. 634)
Tabelul II.
Intrebare: Care sint sentimentele dv personale in privinia diferitelor grupuri din tabelul urm\tor? Manifestaii pentru ele mult\ simpatie, mai curind simpatie, mai curind antipatie sau mult\ antipatie?
Mult\ Mai curind Mai curind Mult\ Nu se simpatie simpatie antipatie antipatie pronuni\
Homosexualii 100% 8 52 44 17 31 14 17
Picioarele-Negre 100% 9 71 62 15 19 4 10
Tinerii francezi de origine magrebian\ (Beuri) 100% 6 55 49 25 36 11 9
Evreii 100% 9 69 60 13 19 6 12
Europenii din i\rile medite raneene (Spania, Portugalia)100% 14 87 73 6 8 2 5
Magrebienii 100% 5 49 44 27 41 14 10
Siganii, gitanii, populaiia nomad\ 100% 7 53 46 27 38 11 9
Asiaticii 100% 9 71 62 14 18 4 11
Antilezii 100% 14 81 67 9 12 3 7
Negrii din Africa 100% 107161 1521 6 8

Orice atitudine, s-o amintim, este caracterizat\, conform preceptelor emise la
inceputul secolului de psihologii din Acoala de la Würzburg, prin atribute unificate
intr-un cimp al c\rui ansamblu formeaz\ un univers care se decripteaz\ cu aju torul item -ilor, care trebuie s\ fie gradaii ai s\ nu se suprapun\, tipologiile cele mai obianuite raportindu-se la relaiiile interindividuale (Elias Porter ai Carl Rogers), la obiectele focale sau la genotipuri (Gordon Allport ai Philip Vernon). In marea lor majoritate, sc\rile care au fost alc\tuite satisfac cerinia de unidimensionalitate (o m\sur\ unic\ ai apropiat\). Printre cele mai cunoscute, cea a lui Emory Bogardus creat\ in 1925 1 ocup\ un loc privilegiat ai are drept scop s\ evalueze distania social\ intre grupuri sau comunit\ii. Analiza cazului rom^nesc furnizeaz\, pe acest plan, informaiii preiioase (Mihai Merfea, 1991; Elena ai C\t\lin Zamfir, editori, 1993).
Numai gypsies, se constat\, sint judecaii negativ, f\r\ a prevala, totuai, o xenofobie foarte marcat\. La cel\lalt pol, germanii beneficiaz\ de p\reri foarte favorabile, mult
inaintea t\tarilor, turcilor sau maghiarilor (Septimiu Chelcea, 1994, p. 157):

Tabelul III.
Atitudinea rom^nilor fai\ de minorit\iile etnice 1
Atitudine
- negativ\ pozitiv\ +
Foarte puternic\
Puternic\ Slab\ Puternic\ Foarte puternic\
Sigani (7.32) Armeni (15,61)
Bulgari (15,47)
S`rbi (15,34)
Evrei (15,12)
Unguri (14,02)
Ucraineni (14,02)
Ruai (13,61)
Turci (13,11)
T\tari (12,99)
Rezultatele, se continu\, pot fi imbun\t\iite luind in considerare variabilele sex
ai localizare geografic\ , femeile ai cei din mediul rural f\cind totdeauna dovad\ de mai mult\ neincredere (ibid., pp. 158-159):
Tabelul IV.
Scar\ de distani\ social\:comparaiie b\rbaii/femei, locuitori din mediul urban/rural
Sex
Localizare geografic\
Minorit\ii etnice B F Urb. Rur.
Armeni 16,41 14,78 16,31 14,69
Bulgari 16,30 14,61 16,09 14,64
Evrei 15,41 14,82 15,90 14,02
Germani 19,20 17,72 19,25 17,40
Unguri 15,50 14,47 15,91 13,72
Sigani 7,93 6,72 7,69 6,83
Ruai 13,94 13,29 14,09 12,99
Sirbi 16,15 14,49 16,03 14,43
T\tari 13,27 12,72 13,37 12,52
Turci 13,53 12,67 13,59 12,49
Ucrainieni 14,07 13,98 14,81 12,97
Reaciiile de acceptare sau de respingere 2 , se precizeaz\, r\min cu stricteie tribu tare codurilor socioculturale ai caracteristicilor mediului inconjur\tor 3 .

Prin urmare, cum s\ g\seati un echilibru intre respectul drepturilor individului ai modurile de expresie colectiv\ f\r\ ca acestea s\ le anihileze pe primele? Pentru mulii aliii, alternativa se precizeaz\ intre o Europ\ a cet\ienilor ai o Europ\ a minori t\iilor (Jacqueline Costa-Lascoux, 1992, pp. 69 ai urm.), integrarea nemaiputind fi conceput\ ca un fel de cale de mijloc intre asimilare ai inseriie, ci ca un proces specific de ajustare reciproc\ fondat pe adeziunea la reguli de funciionare ai la norme comune. Dac\ nu ar fi astfel, politicile care se inspir\ din acest fapt ar fi ca niate machete de vapoare inchise in sticle ai care nu v\d marea niciodat\ (ibid., p. 77).
Mai multe problematici, expuse in a doua zi a Colocviului, pot figura la loc de cinste, cum ar fi cele care se raporteaz\: la alteritate ai ambivalenie (deschidere ai imbog\iire/inchidere ai simbol al
iapului isp\aitor 1 ; la articularea intre interesele particulare ai valorile universale 2 ; la segregaiie ai rasism.
Aceast\ ultim\ chestiune necesit\ o conceptualizare adecvat\ distingind dispoziiii, practici ai ideologii (Pierre-André Taguieff, 1988, p.255):
Tabelul V.
Subcategoriz\ri
Operaiii ale
Cracteriz\ri cognitive rasismului
Percepere
(judecare)
1. Prejudecat\ rasial\
Atitudine, sentiment, dispoziiie
Afect(e) rigid(e) verbalizabil(e) opinie preconceput\
Reglarea aciiunii
(abstraciie orientativ\),
(pasiuni)
Ostilitate latent\
Clasare
(separare ai ierarhizare)
2. Discriminare Comportament
Clasificare ai excludere
Satisfacere a intereselor de grup (funciie de supravieiuire)
De la subordonare la aservire
(dominare, exploatare) practici, acte
Explicare
(justificare)
3.Rasism Ideologie Sistem explicit
Legitimare a actelor
Violeni\ justificat\ tardiv\ sau provocat\ de reprezent\ri evalu\ri
(interpret\ri)
Refleciiile au fost, in general, foarte stimulante pentru o intilnire de calitate, care
ai-a onorat toate promisiunile ai de la care aatept\m, nu f\r\ ner\bdare, publicarea volumului ce va reuni contribuiiile.

BIBLIOGRAFIE
Becker H., Outsiders. Études de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, A.-M. Metailié
(prima ediiie `n limba englez\: 1963), 1985.
Bizeul D., Civiliser ou bannir. Les nomades dans la societe française, Paris, L Harmattan, 1989.
Bizeul D., Nomades en France. Proximites et clivages, Paris, L Harmattan, 1993.
Chelcea S., The Ethnic Attitudes of the Romanians, Revue roumaine de psychologie , 38(2), juillet-décembre, 1994, pp. 151-159.
Commision Nationale Consultative des Droits de l Homme, La Lutte contre le racisme et la xenophobie. Exclusion et Droits de l Homme, Paris, La Documentation française, 1992.
Costa-Lascoux J., L immigration au gré des politiques, in Ferréol G., sous la direction de,
Integration et exclusion dans la société française contemporaine,
Lille, Presses
Universitaires de Lille, 1992, pp. 59-77.
Doise W. et Palmonari A., Textes de base en psychologie: l étude des représentations sociales,
Neuchatel/Paris, Delachaux et Niestle, 1986.
Férreol G., En quête d identité, Sociétés , n° 30, décembre, 1990, pp. 3-14.
Formoso B., Tsiganes et sédentaires. La reproduction culturelle d une société, Paris,
L Harmattan, 1987.
Fourier M. et Vermès G. (eds.), Ethnisisation des rapports sociaux. Racismes, nationalismes, ethnicismes et culturalismes, Paris, ENS Fontenay-St Cloud/L Harmattan, 1994.
Goffman E., La Mise en scène de la vie quotidienne. 1: La Présentation de soi; II. Les Relations en public, trad. fr., Paris, Minuit (1re éd. en langue anglaise: 1956 et 1971), 1973.
Jodelet D. (éd.), Les Représentations sociales, Paris, PUF, 1983.
Liégeois J.-P., Tsiganes, Paris, La Découverte/Maspéro, 1983.
Liégeois J.-P., Tsiganes et Voyageurs. Données socioculturelles. Données sociopolitiques,
Strasbourg, Conseil de l Europe, 1985.
Merfea M., Siganii. Integrarea social\ a Romilor (Les Tsiganes. Intégration sociale des
Roms), Braaov, Editura Barsa, 1991.
P rovot B., Entre lieux et ailleurs: en France, citoyenneté et représentation, Études tsiganes , n° 1, janvier-juin, 1993, pp. 148-152.
Ricoeur P., Soi-même comme un autre, Paris, Seuil, 1990.
Taguieff P.-A., La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte,
1988.
Zamfir E. et C. (coordonatori), Siganii: `ntre ignorare ai `ngrijorare (Les Tsiganes: entre l ignorance et l inquiétude), Bucureati, Editura Alternative (au colaborat la acest vo lum, `n afara coordonatorilor, Vasile Burtea, Viorel Gheorghe, loan M\rginean, Dan
Potolea, Marian Preda et Maria Voinea)