Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Motivatia
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
De ce facem ceea ce facem? Este cunoscut faptul ca nu receptionam in mod pasiv influentele externe si nici nu reactionam in mod mecanic la solicitarile vietii de zi cu zi, ci in functie de anumite cerinte interne care ne determina sa fim selectivi in raport cu exigentele de adaptare. Pentru a intelege si explica comportamentul, ne intrebam firesc: de ce facem ceea ce facem? Care sunt cauzele pentru care am adoptat o conduita anume? Exista vreo ratiune pentru modul in care am procedat? Iata doar cateva intrebari la care nu gasim intotdeauna raspunsuri convenabile. d4y4yj
1.MOTIVATIA - definire si caracterizare generala
Ne intrebam, de asemenea: Care sunt resorturile interne care ne impulsioneaza sa actionam intr-un anumit fel? Cum se face ca, uneori, actionam impotriva vointei noastre? Daca facem apel la conceptul de motivatie, vom fi capabili sa gasim raspunsuri la aceste intrebari, vom descoperi cauzele si logica diferitelor comportamente aparent lipsite de explicatii. Orice activitate umana are la baza un minimum de stimulare interna cu rol de dinamizare si orientare in ambianta.
Putem defini motivatia ca reprezentand totalitatea starilor de necesitate interna ale organismului care stimuleaza si orienteaza comportamentul in vederea satisfacerii lor. In categoria "starilor de necesitate" putem include forme motivationale, precum: trebuinte, motive, interese, convingeri, idealuri, adica un ansamblu de factori care activeaza, ghideaza si regleaza actiunile.
Motivatia joaca rolul unui "filtru" prin intermediul caruia noi receptionam si asimilam influentele externe si interne; prin motivatie devenim "permeabili" din punct de vedere psihologic doar la acei stimuli care sunt capabili sa ne satisfaca trebuintele. In timp ce anumite trebuinte sunt innascute (cele biologice), inscrise in zestrea noastra genetica, altele sunt dobandite in cursul interactiunii noastre cu mediul fizic si socio-cultural (ex: trebuinta de confort, de informare, de navigare pe Internet, de prestigiu personal, de afirmare a Sinelui, etc.)
2.Componentele motivatiei
2.1.Trebuintele sunt componente motivationale de baza care exprima in plan subiectiv starile de necesitate pentru anumite obiecte, evenimente si persoane, nevoia de ceva anume. Exemple: trebuinta de hrana, de explorare, trebuinte ludice (de joc), nevoia de afectiune materna, trebuinta de a iubi si de a fi iubit, nevoia de libertate, nevoia de putere (administrativa, economica, politica, religioasa), etc. Trebuintele se activeaza periodic si sunt capabile sa ne impinga spre gasirea unor modalitati de satisfacere a lor. In mod obisnuit exista mai multe trebuinte aflate in stari de activare diferite; din ansamblul trebuintelor noastre, la un moment dat, se desprinde una care se impune ca dominanta.
Procesul satisfacerii trebuintelor biologice (figura 1) prezinta o faza de activare-orientare a trebuintei si una de declansare-sustinere energetica a actiunii. Cand ni se face foame, excitabilitatea nervoasa din centrii hipotalamusului incepe sa creasca in intensitate, ceea ce, in plan psihologic, echivaleaza cu aparitia impulsului motivational (trait in plan subiectiv ca o stare de tensiune interna).

Figura nr.1 Procesul satisfacerii trebuintelor
Impulsul determina aparitia dorintei de a consuma un anumit aliment (reprezentarea vizuala a alimentului insotita de o anumita atractie fata de acesta). Valenta este componenta motivationala data de relatia dintre calitatea alimentului si trebuinta noastra de hrana; daca exista conditii optime de hranire, atunci valenta este pozitiva si actioneaza ca forta de atractie, iar daca, spre exemplu, alimentul este alterat, atunci valenta este negativa si va determina un comportament de evitare. Impulsul generat de trebuinta, orientat prin dorinta si valenta spre un anumit produs, devine tendinta motivttionala. In sfarsit, prin intermediul limbajului intern formulam intentia de a actiona in dependenta de scop. Dupa ingerarea unei cantitati corespunzatoare de alimente, prin conexiune inversa negativa (feed-back), tensiunea initiala este diminuata, ajungandu-se la starea de satietate si refacerea echilibrului fiziologic. Se realizeaza astfel reglarea de stabilizare prin care sunt mentinute in limite relativ constante anumite functii psiho-fiziologice.
Uneori suntem nevoiti sa suspendam temporar actiunea, prin efort voluntar, datorita existentei unor conditii restrictive care nu permit satisfacerea trebuintei. Alteori, datorita unor activitati deosebit de interesante "uitam sa si mancam", trebuinta de hrana fiind tinuta, pentru un timp, in penumbra constiintei.
In cazul trebuintelor superioare, reglarea se realizeaza prin mecanismul conexiunii inverse de tip pozitiv (feed-before), care actioneaza in sensul "ruperii" echilibrului initial si al refacerii lui, mereu la alte niveluri calitative, in sensul dezvoltarii si al autodepasirii. Prin intermediul reglarii de dezvoltare devine posibila trecerea de la forme relativ simple de comportament la organizari actionale superioare specific umane.
La ora actuala exista mai multe modele interpretativ-explicative ale motivatiei, cel mai cunoscut fiind de departe cel al psihologului american Abraham Maslow(1908-1970). Reprezentant de seama al perspectivei umaniste in psihologie, Maslow nu s-a limitat la alcatuirea unei liste de trebuinte, ci a elaborat un model teoretic cu aplicatii practice, potrivit caruia trebuintele sunt organizate si ierarhizate pe 5 niveluri, model cunoscut in psihologie sub denumirea de "piramida trebuintelor" (figura nr.2).




Figura nr.2 Pirmida trebuintelor (A.Maslow)
De la baza piramidei spre varf intalnim urmatoarele niveluri: trebuintele biologice (trebuinta de oxigen, hrana, miscare, repaus, odihna, somn, trebuinte sexuale), trebuinte de securitate (nevoia de protectie fizica, de securitate emotionala, siguranta locului de munca), trebuinte de afiliere (nevoia de apartenenta la un anumit grup, echipa, formatie, nevoia de a avea prieteni), trebuinte de stima si statut (nevoia de prestigiu, nevoia de o buna reputatie, nevoia de consideratie), trebuinte de autorealizare (nevoia concordantei dintre gandire si actiune, nevoia de autodepasire). Maslow a aratat ca motivarea diferitelor actiuni se realizeaza conform unor reguli:

Cu cat o trebuinta este mai des satisfacuta, cu atat probabilitatea aparitiei si activarii ei tind sa scada;
In cursul dezvoltarii psihice, omul este motivat mai intai de trebuintele biologice situate la baza piramidei si abia apoi de cele situate spre varf, ponderea diferitelor niveluri modificandu-se in functie de stadiul dezvoltarii psihice a individului;
O trebuinta situata pe o treapta superioara reuseste sa motiveze comportamentul numai daca trebuintele situate pe treptele inferioare au fost satisfacute;
Cu cat o trebuinta este situata la un nivel mai inalt, cu atat ea este mai specific umana.

2.2.Motivele sunt trebuinte activate, constientizate, directionate si finalizate cu o actiune precisa. Motivele, prin actiunile orientate pe care le determina, prin comportamentele de satisfacere pe care le declanseaza, "developeaza" trebuintele, le face cunoscute.
Dupa nivelul constientizarii, motivele pot fi constiente sau inconstiente (uneori se intampla sa nu ne dam seama de motivul real al actiunilor noastre). Daca ne raportam la procesul psihic implicat in procesul de motivare, deosebim motivele afective ( nevoia de a fi admirat si iubit, nevoia de apreciere si aprobare sociala, etc.) de cele cognitive (nevoia de stimulare senzoriala, nevoia de a cunoaste,s.a.).
Dupa efectele comportamentale pe care le produc, motivele pot fi pozitive (lauda, incurajarea) sau negative (blamul, pedeapsa, ignorarea), iar dupa sursa generatoare, motivele se impart in motive intrinseci si motive extrinseci.
Motivele intrinseci isi au izvorul in trebuinta de orientare si explorare a mediului care, la varste mici, se manifesta prin reflexul de orientare. In cazul motivatiei intrinseci recompensa este data de activitatea insasi(trebuinta de miscare, nevoi legate de joc, placerea de a invata, nevoia de a cunoaste, dorinta de a fi cel mai bun, de a avea succes, etc.). Motivele extrinseci sunt generate de stimularile externe, sursa motivatiei, izvorul ei aflandu-se in exterior, ex: lauda, aprobarea, dojana, pedeapsa, banii, competitia, dorinta de a obtine note mari, atasamentul fata de cadrul didactic,etc. Caracteristic pentru motivul extrinsec este faptul ca activitatea constituie un mijloc prin care individul obtine recompensa sau evita o pedeapsa; in cele mai multe situatii de viata, actiunile noastre sunt determinate de o combinatie specifica a motivelor intrinseci cu cele extrinseci.
Pentru realizarea unor actiuni mai dificile, este necesar un efort voluntar sustinut care sa faca posibila depasirea obstacolelor interne sau externe ce apar in calea realizarii scopului. Vointa intervine atat in procesul luarii deciziei referitor la actiunea care trebuie realizata (navighez pe Internet pentru ca asa vreau sau desfasor o activitate obligatorie pentru ca trebuie ?), cat si in sustinerea motivului pentru care s-a optat, prin mobilizarea resurselor energetice de care dispune individul.
2.3.Interesele sunt stimuli motivationali care exprima orientarea activa si relativ stabila a personalitatii spre anumite domenii de activitate, obiecte, persoane (Ursula Schiopu). Ele se caracterizeaza prin stabilitate, varietate si nivel de organizare. Spre deosebire de trebuinte, interesele sunt forme motivationale specific umane ce presupun un anumit nivel de organizare, constanta si eficienta in planul activitatii. Nu trebuie sa confundam de pilda, trebuinta de orientare si investigare (curiozitatea de tip instinctual) cu interesul de cunoastere. Desi deriva din "trunchiul" trebuintei de investigare, interesul de cunoastere este uo forma motivationala complexa ce presupune existenta unor componente cognitive superioare. Atunci cand suntem interesati de un anumit domeniu sau activitate, suntem capabili de eforturi sustinute pentru obtinerea unei eficiente maxime. Bogatia intereselor constituie un indicator important al nivelului de maturizare al persoanei.
2.4.Convingerile sunt idei cu o mare valoare motivationala in sfera personalitatii. Persoana care este convinsa de o idee, lupta pentru sustinerea si promovarea ei.
2.5.Idealurile sunt modele mintale de tip anticipativ, individuale sau colective, cu ajutorul carora proiectam in viitor, sub forma unor imagini si idei, anumite finalitati (scopuri). Idealurile sunt forte psihice care integreaza si subordoneaza intreaga sfera motivationala a personalitatii. Exemple: idealul de viata (scopul si sensul vietii), idealul educational, profesional, moral, estetic, s.a.).
3.Relatia dintre motivatie si performanta
Studiul motivatiei prezinta o insemnatate deosebita din perspectiva obtinerii succesului in actiunile pe care le intreprindem. Relatia de corespondenta dintre o anumita valoare a intensitatii motivatiei si un anumit nivel de dificultate al sarcinii, se numeste optimum motivtional. A fi optim motivati, inseamna a fi mobilizati astfel incat sa obtinem randamentul maxim in activitate. Atingerea starii de optimum motivational depinde de o serie de factori: modul in care percepem dificultatea si complexitatea unei sarcini, felul in care ne evaluam posibilitatile (subestimare, estimare corecta si supraestimare), tipul de sistem nervos (puternic sau slab), factorii de personalitate (tipul temperamental, trasaturile de caracter, etc). Daca ne raportam la modul in care percepem complexitatea unor actiuni, in sarcinile simple, odata cu cresterea intensitatii motivatiei, creste si nivelul performantei; in schimb, in sarcinile complexe, cresterea motivatiei se asociaza pana intr-un punct cu cresterea performantei, dupa care, pe masura ce intensitatea motivatiei creste, performanta incepe sa scada. Atunci cand dificultatea unei sarcini este perceputa corect, exista conditii ca individul sa obtina rezultate superioare in actiunile pe care le intreprinde.
Din perspectiva estimarii sanselor de succes, starea de motivare optima se obtine atunci cand o persoana isi apreciaza corect posibilitatile de reusita. In cazul unei estimari incorecte, starea de submotivare (cand motivatia se afla sub nivelul posibilitatilor) si o stare de supramotivare, cand nivelul de activare motivationala se afla cu mult peste capacitati. In prima situatie persoana in cauza nu obtine performante remarcabile, are un nivel redus al aspiratiilor, isi subestimeaza capacitatile de care dispune, iar in cea de-a doua, dorinta atingerii unor performante exagerat de mari, peste posibilitati, antreneaza dupa sine stari de incordare si neliniste, precum si un consum energetic crescut(chiar inaintea confuntarii cu sarcina).
Intrebari de autoevaluare
Incercati sa explicati de ce tinde sa scada volumul intrebarilor pe care le pun copiii, odata cu trecerea timpului ?
De ce este necesar un nivel optim de motivare inaintea efectuarii unei sarcini dificile ?
Imaginati-va ca ati castigat la Loto o suma foarte mare de bani. Notati pe o foaie de hartie primele 5 lucruri care le-ati face cu acesti bani. Dupa ce ati terminat, interpretati raspunsurile voastre din perspectiva formelor motivationale.
Dati 5 exemple de motive intrinseci (altele decat cele prezentate).
Analizati esecul unor echipe de fotbal/baschet in diferite competitii sportive datorate existentei unei motivatii disproportionate inainte de concurs.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta