Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
METODE SI PROCEDEE APLICATE IN LOGOPROFILAXIE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

5. 1. Profilaxia prin colaborare o1t4tc
Nota: Metoda se bazeaza pe principiul interventiei prin colaborare.

Posibilitati
Popularizarea masurilor de profilaxie a tulburarilor de limbaj se poate face prin serviciile medico-sanitare si prin institutiile de educatie si invatamant, precum si prin popularizarea serviciilor specializate pentru sfaturi si tratament logopedic.
Informarea parintilor si dascalilor despre particularitatile vorbirii la copii este posibila prin sedinte comune:
1. Particularitatile vorbirii individuale nu sunt numai innascute, ci ele se formeaza treptat din primii ani de viata, prin educatie si invatare.
Copilul poseda, de la nastere anumite structuri morfo-functionale, care alcatuiesc sub forma “potentiala” mecanismele sale verbale, dar, invata efectiv sa vorbeasca numai pe baza modelelor lingvistice receptionate din ambianta sociala.
2. Copilul isi insuseste vorbirea de la adult. In primul an de viata copilul are un limbaj pasiv. Treptat, prin intermediul adultilor, el trece la limbajul activ. Invatarea vorbirii dureaza de la nastere pana in jurul varstei de un an jumatate.
3. Copilul isi usureaza procesul educational si al instructiei datorita limbajului. Prin limbaj se dirijeaza comportarea copilului si se actioneaza asupra dezvoltarii sale psihice.
4. Mediul social poate influenta dinamica tulburarilor de limbaj prin cantitatea stimulilor verbali, care reprezinta “baia de vorbire”.
5. Numeroase tulburari de limbaj pot fi prevenite de catre parinti si dascali daca acestia poseda unele notiuni elementare despre particularitatile fiziologice si defectologice ale vorbirii copiilor pana la varsta de 5 ani.
6. La marea majoritate a copiilor, varsta de 4-5 ani este aceea care marcheaza definitivarea procesului de perfectionare a pronuntiei, incheierea sistemului fonetic a limbii materne. La aceasta varsta copilul poate articula corect toate sunetele vorbirii, poate distinge si diferentia cu usurinta fonemele din cuvinte. Nu mai confunda sunetele asemanatoare, nu mai inlocuieste silabele din cuvinte, nu le inverseaza si nu mai comprima diftongii.
7. Copiii isi insusesc , in jurul varstei de 4-5 ani lexicul de baza si structura gramaticala. Ei pot fi indrumati sa se exprime inchegat, complet pentru ca in felul acesta se dezvolta si gandirea lor.
8. In intervalul 4-7 ani, in conditii normale de educatie, se formeaza asa-zisul “simt al limbii”, modalitati constante de vorbire proprie, stil de vorbire personala. Copilul prescolar mare are preocupari pentru corectitudinea si frumusetea vorbirii sale, dar si a celor din preajma sa. Copilul prescolar mare are preocupari pentru expresivitatea vorbirii lui (intonatie, accent, intensitate, voce, gesturi ca mijloace ajutatoare ) si legarea ei de continutul vorbirii. Mediul social in care traieste copilul influenteaza formarea unei vorbiri expresive.
Limite
Se constata, pe teren, o atitudine de pasivitate, de minimalizare a actiunilor educative cu caracter preventiv din cauza:
- necunoasterea cauzelor tulburarilor de limbaj
- necunoasterea efectelor tulburarilor de limbaj asupra conduitei persoanei afectate
- supraaprecierea rolului factorilor de natura ereditara
- supraaprecierea aptitudinilor innascute pentru vorbire.
Necunoasterea de catre parinti a masurilor profilactice ce trebuiesc luate pentru dezvoltarea normala a organelor de vorbire:
- igiena urechii, pentru a evita procesele inflamatorii
- igiena cavitatii bucale, nazale pentru a preveni infectiile si deformarile de organe
- protejarea auzului impotriva zgomotelor puternice si de durata. Sunt recomandate parcurile, spatiile verzi pentru a reduce zgomotul
- prevenirea deformarilor in dezvoltarea organelor periferice ale vorbirii prin suptul biberoanelor, al degetelor
Exista o nesiguranta si o intarziere in ceea ce priveste articularea unor sunete noi in cuvinte lungi si putin intelese, in discriminarea lor auditiva.
Schema sonora nu se sprijina, intotdeauna, pe semnificatia cuvintelor.
Omisiunile, inversiunile, cand apar in cuvinte uzuale ele constituie o tulburare defectologica grava.
Intarzieri in insusirea structurii gramaticale si a vocabularului.
In procesul de insusire a structurii gramaticale exista stadii intermediare in care greselile, formularile neadecvate sunt frecvente.
Aceste greseli, neinlaturate la timp, franeaza dezvoltarea gandirii.
Expresivitatea vorbirii este limitata de un mediu social poluant (vorbire cu voce rastita, pitigaiata).




5. 2. Profilaxia prin imitarea unui model corect (0-5 ani)

Metoda se bazeaza pe principiul interventiei timpurii, indirecte si in colaborare

Posibilitati
Sunt multe posibilitati de prevenire a tulburarilor de limbaj de la nastere pana la varsta de 4-5 ani, varsta de gradinita pentru a imita natural, treptat un model.
1. Stimularea rationala a strigatelor
Strigatele sunt “germenii vorbirii” pentru ca ele antreneaza, natural, musculatura organelor vorbirii.
Primele sunete apar din ansamblul de scancete, tipete, strigate.
2. Alimentarea ganguritului
Ganguritul este perioada intermediara dintre sunetul nearticulat si vocea umana, este perioada sunetelor disparate, cand apar vocalele.
Ganguritul este “un joc vocalic”, cel mai colorat limbaj din lume, este universal si este specific si surdului.
3. Tipetele si ganguritul contribuie la dezvoltarea naturala a motricitatii articulatorii prin ritmoterapie. Sunt antrenate natural si ritmat miscarile labiale, mandibulare, linguale, palatale, ele pregatind miogimnastica necesara in pronuntie.
Ganguritul se incurajeaza prin mimica de bucurie si in special prin prezenta mamei in campul vizual al copilului, care creeaza un tonus afectiv pozitiv prin care se pun in miscare si organele vorbirii.
Vocalele emise prin gangurit au anumite modulatii care reprezinta o imitare a muzicalitatii vorbirii umane.
4. Impregnarea cu material verbal dezvolta atentia auditiva prin folosirea onomatopeelor, in special. Parintii sunt chemati sa vorbeasca cat mai mult cu copilul, pentru a-l trezi acestuia interesul pentru vorbire.
Vorbirea adultului capata o semnificatie emotionala, devine un mijloc de legatura afectiva.
5. Formarea la copil a deprinderii de a privi fata interlocutorului asigura insusirea corecta a miscarilor articulatorii si se stimuleaza siguranta in vorbire.
6. Stimularea vizuala a copilului prin mimica faciala asigura observarea mimicii adultului si prin metoda de imitatie, incearca sa le reproduca.
Stimularea vizuala a creat posibilitatea aparitiei la inceput a bilabialelor, mai usor de reprodus prin imitatie optica.
7. Utilizarea de catre parinti a unei vorbiri expresive, calme, clare, intonate, ritmate il ajuta pe copil sa receptioneze, prin imitatie, mai usor si mai corect.
Nota: O cerinta de baza in profilaxie este prezentarea unor modele corecte de vorbire. Acestea sunt receptionate auditiv de catre copii si pe baza impresiilor acustice isi formeaza reprezentari auditive verbale, care stau la baza formarii deprinderilor de vorbire corecta.
Modelele de vorbire corecta sporesc posibilitatea copilului de a receptiona si de a imita corect limbajul acestora.
8. Stimularea analizatorului auditiv prin utilizarea unor jucarii sonore simple.
Copilul se bucura la auzul sunetelor inalte. Muzica declanseaza emotii pozitive care pun in miscare si organele de vorbire.
Muzica este un antrenament al auzului fonematic, in special pentru diferentierea sunetelor.
Muzica de la radio echilibrata sau jucariile sonore sunt bine venite si pot declansa starea de bucurie pentru copil.
Aceasta atmosfera relaxanta este buna, predispune la vorbire.
9. Legarea obiectului de semnificatia lui
Orice activitate trebuie verbalizata
Copilul vorbeste gandind si gandeste actionand. Obiectele din imediata apropiere a copilului trebuie sa fie denumite si cunoscute.
Legarea cuvantului de obiect si actiune ajuta la intelegerea semnificatiei lui si deci la utilizarea lui.
Copilul isi imbogateste fondul de cuvinte, numai prin intelegerea lor si intelegandu-le el le poate si folosi si rosti.
10. Cunoasterea de catre parinti si educatori a procesului de dezvoltare a mecanismelor de vorbire, pentru a putea ajuta copilul la nevoie cu un model, un sfat competent.
Limite
Daca perioada de pana la 5 ani se pierde atunci se pierde perioada maximei receptivitati, plasticitati a sistemului nervos central, a modelarii pe cale naturala.
Parintii care innabusesc aceste antrenamente, pentru a face liniste, priveaza copilul de antrenamentul motric incipient.
Absenta, un timp a mamei din campul vizual al copilului impiedica desfasurarea normala a starilor de buna dispozitie redate prin gangurit.
Copiii la care intarzie ganguritul si se prelungeste perioada de strigate au o ramanere in urma in dezvoltarea psihica.
Singuratatea copilului este daunatoare dezvoltarii vorbirii.
Copiii nevazatori intampina greutati.
La aceea care nu au vedere din nastere, vorbirea se dezvolta mai tarziu.
Vorbirea rastita, iritata influenteaza negativ initiativa copilului de a vorbi.
Imitarea vorbirii infantile de catre adulti, chiar cu titlul de amuzament, este contraindicata pentru ca stagneaza dezvoltarea psihica, limiteaza posibilitatile de comunicare.
Unele persoane adulte prezinta tulburari de limbaj; ele nu pot constitui modele de vorbire.
Diminutivele folosite in relatiile cu copii, sunt mai greoaie sub aspect fonetic decat formele de baza, de aceea se insusesc mai greu.
Vorbirea eliptica impiedica formarea imaginii sonore .
Zgomotul oboseste, si-l indeamna pe copil la pasivitate, la o activitate nonverbala.
Materialul verbal utilizat de catre adulti uneori este abstract si greoi in intelegerea semnificatiei lui. De aceea acest material nu este imitat de catre copil sau il imita cu imperfectiuni.
Exista la unii copii un decalaj intre capacitatea de pronuntie si dorinta de exprimare concretizat in: nesiguranta, intreruperi, repetitii.

6. PRINCIPII TERAPEUTICE

Seeman a formulat urmatoarele principii terapeutice:

Exercitii de scurta durata
Ele pot fi de 2-5 min. , dar repetate des, de 20-30 de ori pe zi, pentru :
- a evita oboseala care la copii se instaleaza foarte repede;
- a se batatorii legatura, prin repetitii dese, intre aspectul sonor corect al sunetului si miscarile articulatorii necesare.

6. 1. Exercitii cat mai degajate
Ele pot fi efectuate prin joc la varstele mici pentru:
- a crea o atmosfera calda, amabila, naturala;
- a incuraja vorbitorul;
- a detensiona vorbitorul;
6. 2. Economiei de forte si miscari

Actiunea minima pentru
- a evita efortul neuro-muscular, miscarile inutile care duc la tendinta de cascat;
- a sigura un tonus detensionat prin exersarea numai a miscarilor de salut necesare;
Se pot face prin imbinarea vocii soptite cu activitatea nonverbala (muta) si cu vocea normala.

6. 3. Utilizarii autocontrolului auditiv
Pentru :
- perfectionarea segmentului cortical al analizatorului auditiv;
- a realiza diferentierea intre vorbirea corecta si vorbirea tulburata, dintre vorbirea personala si a celor din jur atunci cand analizatorul auditiv este valid;
Cand analizatorul auditiv nu este suficient de dezvoltat, se renunta pentru moment la el si autocontrolul se bazeaza numai pe vaz. Dupa ce articulatia este fixata, pe baza perceptiei optice, se recurge la analizatorul auditiv imbinat cu cel optic, dezvoltandu-se astfel perceptia optico-acustica.

6. 4. Utilizarii sunetelor ajutatoare (sprijinirea pe ajutor)
El este o completare a principiului de mai sus, utilizarea autocontrolului auditiv, cand acesta este insuficient de dezvoltat.
Pentru:
- a evita demonstrarea fara rezultate, insistent, monoton si plictisitor a unei pozitii ortofonice, care poate provoca o mutitate intentionata;
- a evita dispraxia mentala, care pericliteaza succesul educatiei, prin miscari articulatorii excesiv de controlate si de incordate.
Sunetele ajutatoare, din care treptat sunt derivate sunetele noi, corecte, au o valoare tonifianta, sunt un factor motivational, pentru ca ajung la rezultate mult mai repede, desi pe ocolite. Ele favorizeaza autorealizarea potentialului intelectual.

6. 5. Sistematizarii si continuitatii
Exercitiile trebuie sa fie cat mai variate, in cele mai diferite contexte fonetice.
- ordoneaza si esaloneaza exercitiile de la combinatii usoare, vocalice spre combinatii mai complexe, consonantice;
- asigura trecerea la vorbirea curenta, cu un autocontrol automatizat printr-un sistem de exercitii continue;

6. 6. Accesibilitatii
Pentru :
- dozarea dificultatilor de articulare si intelegere de la usor la greu, simplu la complex;
- evitarea oboselii, prin articulare, la inceput, a sunetelor mai usoare;
- favorizarea placerii de a vorbi usor si cu sens
- a evita corectarea concomitenta a sunetelor cu elemente comune;

6. 7. Insusirii constiente si active
Pentru a spori gradul de participare a copilului la propria-i corectare, prin folosirea unui material bine sintetizat si accesibil puterilor lui de verbalizare si intelegere si deci placut si atractiv;

6. 8. Intuitiei
Pentru ca:
- imaginea creeaza o atmosfera deconectanta;
- imaginea deblocheaza organele de vorbire;
- imaginea demonstrata si exersata in oglinda duce la miscare;

6. 9. Respectarii particularitatilor de varsta si individuale
Pentru a evita:
- confuziile dintre fiziologia si patologia limbajului;
- erorile de diagnostic;


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta