Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
MEMORIA SOCIALA
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In opera sa sociologica Maurice Halbwachs (1877-1945) afirma de o maniera originala interesul sau pentru studierea vieþii cotidiene. Sprijinindu-ºi concluziile pe date statistice, el se orienteaza spre sociologia necesitaþilor ºi metodologia sociala. Urmand calea deschisa de gandirea lui Emile Durkheim, Maurice Halbwachs intreprinde cercetari asupra memoriei colective care se dovedesc a fi o contribuþie esenþiala la inþelegerea vieþii grupurilor. In concepþia sa, memoria constituie „cunoaºterea actuala a trecutului" ea nefiind o „conservare a imaginilor", ci o „reconstrucþie a imaginilor din trecut". Legata de limbaj, memoria este o funcþie a gandirii colective. Memoria individuala are nevoie de repere sociale, evocarea propriului trecut neputandu-se lipsi de evocarea unor circumstanþe sociale: evenimente din viaþa familiala, momente din viaþa ºcolara, participarea in diverse grupuri sau organizaþii. z2l10ll
Memoria colectiva este un flux continuu susþinut de gandirea grupurilor care nu conþine nimic artificial, in opoziþie cu istoria care este marcata de hiatusuri ce þin de „periodizare".
In lucrarea „Jocul cu trecutul, istoria intre adevar ºi ficþiune", profesorul Lucian Boia ilustreaza modul in care se contrapun istoria ºi fluxul conºtiinþei colective.
Pornind de la un fapt ce poarta un nume universal celebru: Caderea Imperiului Roman (476), istoricul se intreaba cum au resimþit contemporanii evenimentele survenite in urma navalirii lui Odoacru, regele herurilor care l-a izgonit de pe tron pe Romulus Augustulus, ultimul imparat roman al Apusului.
„…Contemporanii nu par sa fi observat ceva. Cum sa-ºi imagineze de altfel ca ºi-au incheiat ziua in Antichitate ºi s-au trezit a doua zi in Evul Mediu? Nu au sesizat insa nici faptul mai prozaic al dispariþiei imperiului.
Oamenii de la 476 aveau motivele lor sa nu vada nimic ieºit din comun. Herulii lui Odoacru nu erau o prezenþa insolita. De cateva generaþii frontierele incetasera de a mai fi impermeabile ºi valuri de „barbari" se revarsau fara incetare in lumea contemporana. Provinciile erau deja pierdute. Imperiul se divizase la 395. Acum, Odoacru trimitea insemnele imperiale la Constantinopol, recunoscand autoritatea unui singur imparat. Ceea ce mai tarziu s-a considerat a fi o prabuºire a putut parea in epoca drept reunificare. Imperiul devenea iaraºi unul. De altfel, principalele instituþii romane au supravieþuit fatidicului an. Netulburaþi, vreme de inca trei sferturi de veac, consulii au continuat sa se succeada la Roma, intocmai ca sub imperiu sau, mai inainte, in timpul republicii; senatul, de asemenea, s-a menþinut. Spre mijlocul secolului urmator, imparatul de la Constantinopol, Iustinian, ºi-a extins autoritatea efectiva asupra unei bune parþi din Imperiul de Apus, chiar daca nu pentru multa vreme. De altfel, ceea ce erudiþii au numit mai tarziu Imperiul Bizantin s- a numit, de fapt ºi de drept, pana la sfarºit, pana la caderea Constantinopolului sub turci, Imperiul Roman. In Apus, Carol cel Mare la anul 800 ºi Otto cel Mare in 962 au reconstituit acelaºi imperiu. Oficial, „Sfantul Imperiu Roman" a durat pana in anul 1806, cand Napoleon, pe cale de a ataºa Europa propriului sau proiect imperial, a pus capat ficþiunii, determinandu-l pe imparatul „roman" sa-ºi spuna, mai modest, imparat al Austriei, ceea ce ºi era in realitate. Se explica astfel de ce „caderea Imperiului Roman" a fost descoperita mult mai tarziu".
Pentru Maurice Halbwachs, amintirile sunt legate de cadrele sociale ºi evocarea lor are loc tot in condiþii de interacþiune sociala. Grupurile sunt depozitarii evenimentelor trecute care le sprijina in confruntarea cu prezentul, le justifica acþiunile, le intreþin soliditatea. Ceea ce nu slujeºte vieþii curente a grupurilor cade in desuetudine, este uitat. Amintirile au un puternic caracter normativ: pentru grup, amintirile au rolul de exemplu, de invaþatura.
In Topografia legendara a Evangheliilor in Pamantul Sfant (1941), dupa o ancheta in Palestina, sociologul francez arata ca localizarea geografica a episoadelor vieþii lui Isus a variat in funcþie de generaþiile de creºtini. Credinþele europene au contribuit la o continua reconstrucþie sociala a imaginii itinerarului lui Isus.
Halbwachs formuleaza trei legi care guverneaza memoria grupurilor: legea concentrarii (tendinþa de localizare in acelaºi loc a mai multor evenimente fara legatura intre ele); legea divizarii (fragmentarea unei amintiri in mai multe elemente, fiecare element fiind diferit localizat; legea dualitaþii (acceptarea plasarii in doua localitaþi a unuia ºi acelaºi eveniment trecut).
Analizand pe baza acestor legi memoria colectiva a romanilor ilustrata de legenda-mit despre Negru Voda, profesorul Septimiu Chelcea aminteºte ca „palatul lui Negru Voda din apropierea comunei Cetaþeni (judeþul Argeº) este localizat atat la Cetaþeni cat ºi la Stoeneºti - dupa legea dualitaþii. Apoi ilustreaza legea fragmentarii: „lupta lui Negru Voda cu tatarii are mai multe episoade diferit localizate: in satul Tatarani, unde romanii ii buºesc luptandu-se cu ei la chept pe Damboviþa - la Saritoarea lui Negru Voda".
In cele trei legi formulate de sociologul francez, profesorul S. Chelcea adauga o a patra lege pe care o numeºte legea similitudinii acþiunilor care presupune atribuirea aceluiaºi mod de acþiune original mai multor personaje din epoci istorice indepartate. Ilustrarea acestei legi se face in acelaºi context al analizei legendei lui Negru Voda. „ªi Negru Voda ºi Vlad Þepeº ºi Avram Iancu - in amintirea grupurilor - se slujesc de acelaºi vicleºug impotriva duºmanilor: potcovesc caii „de-a-ndaratelea" cu colþii potcoavelor inainte.
Memoria se structureaza in funcþie de interesele prezente ale grupurilor. In studiul Memoria sociala - organizarea ºi reorganizarea ei, profesorul Septimiu Chelcea citeaza studiul psihologilor I.P. Vasilescu ºi Irina Holdevici privind distorsiunile mnezice ale evenimentelor din decembrie 1989. Aceºtia au putut sa constate ca dupa o saptamana de la noaptea 21-22 decembrie 1989, 28 de persoane care participasera la evenimente, reþinusera ca atunci s-au strigat cateva expresii, printre care ºi „Jos Ceauºescu", „Ceauºescu pica".
Dupa zece luni de la aceleaºi evenimente, adica in octombrie 1990, cei doi psihologi reluand dialogul cu aceleaºi persoane, au aflat ca ceea ce se strigase la revoluþie fusese pe langa „Jos Ceauºescu" ºi „Jos comunismul".
Autorul articolului Memoria sociala considera ca acest fapt dovedeºte o reorganizare a amintirilor in sensul interesului social al momentului (1990) ºi explica acest fapt cu ajutorul teoriei englezului Frederick Bartlett conform careia „cultura contribuie la fixare semnificaþiilor evenimentelor generand o anume organizare a informaþiilor mnezice in jurul unui element semnificativ".
Memoria sociala constituie un model pentru prezent ºi in acelaºi timp ºi un model al prezentului. Ca model pentru prezent, memoria sociala ofera orientarea cognitiva ºi suport afectiv pentru realizarea scopurilor. Ca model al societaþii, memoria este un instrument sau o harta pentru acþiune. Maurice Halbwachs considera ca „amintirile se adapteaza la ansamblul percepþiilor noastre actuale" memoria fiind mereu o sinteza intre mai multe direcþii care fac sa se intersecteze trecutul ºi prezentul.
Memoria colectiva sta la baza constituirii identitaþii grupurilor. Amintirile colective exemplare, ca ºi harþile cognitive ale spaþiilor de viaþa a colectivitaþilor constituie elementele esenþiale ale producerii ºi menþinerii sentimentelor identitare ale unor comunitaþi.
Importanþa construcþiilor mentale legate de teritoriul naþional este sugerata de ideea ca „ºi amintirile se invaþa". Expresia „nu uita ca eºti roman" cheama sentimentul identitaþii, generat atat din experienþa personala cat ºi din „amintirile invaþate".
Preocuparea cercetatorilor romani de a studia harþile mintale ale teritoriului naþional la studenþii romani, au dezvaluit aspecte privind modul in care anumite prejudecaþi, reprezentari stereotipe sunt invaþate de indivizi sub forma „amintirilor identitare" care nu coincid cu realitatea ce ar putea fi relevata de experienþa.
Studiul experimental a avut ca scop evaluarea identitaþii naþionale subiective a romanilor. Pentru aceasta s-a recurs la analiza harþilor mintale ale Romaniei in cadrul Europei. Realizat in 1997 pe un lot de 303 studenþi din trei institute de invaþamant superior din Bucureºti, studiul a constat in reprezentarea pe o harta cu conturul Europei a teritoriului Romaniei in graniþele ei actuale. Nu s-a urmarit corectitudinea cu care era desenat conturul Romaniei, ci doar marimea ºi plasarea ei pe harta.
Pentru prelucrarea datelor s-a folosit un ºablon pe care era reprezentata Romania in graniþele ei actuale pe o harta a Europei care avea marcate meridianele ºi paralelele.
Concluziile au fost urmatoarele: exista o tendinþa semnificativa statistic din partea subiecþilor de a desena harta Romaniei mai mica decat este in realitate (peste 55 %). Numarul persoanelor care o deseneaza mai mica este aproape dublu decat al acelora care o deseneaza mai mare ºi de aproape trei ori mai mare decat numarul celor care o deseneaza corect. La stabilirea orientarii desenului faþa de harta geografica reala s-a avut in vedere tendinþa subiecþilor de a plasa desenul mai spre Nord sau mai spre Sud. O treime din subiecþi au conturat harta Romaniei pe teritoriul sau actual, iar 19 % dintre subiecþi o plaseaza mai spre Sud. S-au mai constatat ca majoritatea celor care plaseaza Romania mai spre Est o reprezinta mai mica (63 %), iar cei care o plaseaza mai spre Vest o deseneaza mai mare (73,9 %), dar cei care o plaseaza spre Vest sunt mai puþin numeroºi faþa de ceilalþi.
Desenul care reprezinta Romania mai mica ºi aºezata mai spre Sud, sugereaza cercetatorilor ca studenþii sufera de o identitate negativa a romanilor - ceva invaþat care nu concorda cu datele obiective ale poziþiei ºi statutului Romaniei in Europa.
Societatea face eforturi de „corectare" permanenta a memoriei colective intervenind activ in reconstruirea ei permanenta. Acest lucru are loc prin „reactualizari" ale istoriei care valorifica evenimentele trecutului prin prisma nevoilor prezente. O alta forma de influenþa mai subtila asupra memoriei este folosirea denumirilor locurilor care reamintesc de personalitaþi sau evenimente cu rezonanþa pentru prezent.
In fiecare societate se organizeaza „sisteme de memorare" (S. Chelcea) care se constituie in muzee ce selecþioneaza din trecutul sau elemente pentru susþinerea prezentului. „Inchisorile politice devin muzee: Muzeul de la Inchisoarea Sighetul Marmaþiei cinsteºte memoria luptatorilor anticomuniºti la fel cum Muzeul de la Inchisoarea Doftana cinstea memoria luptatorilor comuniºti". (S. Chelcea)
Ceremoniile comemorative sunt de asemenea privilegiul de organizare a memoriei colective.
Locurile, timpul ºi obiceiurile au ca funcþie organizarea ºi reorganizarea memoriei sociale.




Bibliografie

Chelcea Septimiu - Personalitate ºi societate in tranziþie, ªtiinþa ºi tehnica S.A., Bucureºti, 1994, pag. 304-320.
Chelcea Septimiu - Memoria sociala - organizarea ºi reorganizarea ei In: Psihologie sociala. Aspecte contemporane. Coordonator Adrian Neculau, Ed. Polirom, Iaºi, 1996, pag. 109-122.
Halbwchs Maurice - Les cadres sociaux de la memoire, Paris, Felix Alcau, 1925.
Memorie sociala ºi identitate naþionala - Coordonator Septimiu Chelcea, INI, Bucureºti, 1998.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta