Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
REALATIA DINTRE STILUL COGNITIV SI CAPACITATEA DE INVATARE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Luria (1973) a propus studierea integrarii progresive a sistemelor neuronale din ce in ce mai complexe in dezvoltarea proceselor de gandire, in cursul maturarii cerebrale. Das si colaboratorii (1975) au aratat rolurile complementare jucate de fiecare din sistemele functionale in cadrul tratarii informatiilor. Cu ajutorul acestor teorii pot fi mai bine intelese consecintele deficitului atentional si cel de planificare asupra dezvoltarii capacitatilor generale de invatare a copilului hiperactiv. Un dezechilibru intre procesele secventiale si cele simultane in cadrul tratarii informatiilor nu permit invatarea stapanirii si gestionarii cunostintelor. Stocarea datelor se face izolat, nerelationandu-se cu cunostintele anterioare, sunt preferate aspectele globale, in detrimentul rigorii si analizei, iar decodificarea se face doar partial si insuficient de precis. Aceste aspecte sunt accentuate daca se adauga deprivarea culturala, din cauza careia subiectul nu poseda acele preachizitii necesare invatarii. q9g13gk
Flessas si Lussier (2001) au elaborat un model al invatarii, bazat pe patru cadrane, cuprinzand schimbarile constatate care au loc in cursul invatarii, pentru a intelege mai bine relatiile existente intre stilul cognitiv si modul de invatare al copiilor cu dificultati scolare. Aceste cadrane cuprind date despre cunostintele verbale si nonverbale care necesita o prelucrare secventiala sau simultana, dupa modelul:
Secvential verbal Secvential nonverbal
Simultan verbal Simultan nonverbal
Aceste cadrane sunt in interrelatie in cursul activitatii de invatare.
Cu ajutorul acestui model se poate observa care dintre obiectele de studiu prezinta dificultati, si chiar in cadrul aceleiasi materii se pot observa care cunostinte sunt mai dificil de achizitionat.
In cazul achizitionarii scrisului si cititului, este important pentru psihopedagog sa identifice sectoarele deficitare, care se pot situa la nivelul diferitelor procese mentale, care sunt complementare.

VERBAL NONVERBAL
SECVENTIAL • Memorarea vocabularului didactic (termeni specifici, nume proprii, conjugari).
• Cunoasterea regulilor codului gramatical (oral si scris).
• Stapanirea corespondentei grafem-fonem, analiza sunetelor din cuvant.
• Redactarea textelor informative si detaliate.
• Inlantuirea logica si cauzala. • Citire:
- Identificarea informatiilor in citirea rapida.
• Scriere:
- Caligrafia si prezentarea ingrijita;
- Automatizarea scrierii cursive.
SIMULTAN • Cautarea de legaturi cu cunostintele anterioare (retele de informatii).
• Extragerea ideilor principale dintr-un text.
• Intelegerea metaforelor, a sensului figurat al cuvintelor, evocarea imaginilor mintale.
• Redactarea rezumatelor.
• Crearea de texte ludice si imaginare.
• Stapanirea ortografiei. • Citire:
- Intelegerea si anticiparea cu ajutorul datelor vizuale: fotografii, desene, tablouri.
• Scriere:
- Aportul experientei anterioare, a memoriei vizuale pentru imbogatirea descrierii.




Automatizarea decodarii prin stapanirea codului grafo-fonetic se face cu ajutorul prelucrarii secventiale verbale, avand loc datorita memoriei de lucru auditive si datorita capacitatii de descompunere mintala a succesiunii sunetului in cuvant. Acest proces necesita si utilizarea abilitatilor de prelucrare secventiala nonverbala, ca de exemplu coordonarea oculo-motorie si capacitatea de stabilire a ordinii corecte a literelor in cuvant sau a cuvintelor in propozitii si automatizarii secventelor gestuale necesare pentru transcrierea lor grafica. Abilitatile perceptive auditive si vizuale, ca si cele perceptiv-motrice sunt, in aceste cazuri, strans corelate. Numarul unitatilor prelucrate simultan creste datorita invatarii. Astfel, unitatea de informatie prelucrata trece de la litera la cuvant, apoi la grupuri de cuvinte si la propozitii si, totodata, creste viteza de decodificare.
Prelucrarea simultana verbala incepe doar atunci cand cel care scrie sau citeste este capabil sa recunoasca global un cuvant. Tot tratarea simultana ii permite cititorului sa inteleaga ceea ce citeste, atunci cand el dobandeste capacitatea de a relationa unitati de informatie din ce in ce mai mari (cuvinte, grupuri de cuvinte, propozitii, paragrafe, capitole). Aceasta abilitate de prelucrare simultana este obligatorie pentru ca cel care citeste sa poata extrage ideile principale dintr-un text, sa faca un rezumat sau sa dea un titlu. Procesarile simultane nonverbale sunt importante pentru bogatia evocarilor mintale si emotionale care au loc in timpul lecturii. Aspectelor simultane nonverbale se adreseaza si prezentarea estetica a materialului scris (modul de legare, calitatea hartiei si a tiparului, ilustratiile, mirosul care il degaja, asocierea cu diferite melodii) menita sa atraga si sa faca placere cititorului.
Multitudinea proceselor mintale puse in joc in realizarea unei invatari explica dificultatile intampinate de unii copii, atunci cand trebuie sa faca fata cerintelor scolare si necesitatea evitarii abordarilor globale fara a tine seama de particularitatile individuale. Copiii care prelucreaza informatia predominant secvential reusesc sa invete sa citeasca in primii ani de scoala, memorand destul de repede corespondenta grafo-fonetica si regulile de citire dar, daca nu se dezvolta si capacitatea lor de prelucrare simultana, vor avea mari dificultati ulterior, cand obiectivele invatarii se diversifica, facand apel la integrarea elementelor si la gasirea interferentelor.
Copiii care prefera prelucrarea simultana au dificultati initial, la invatarea corespondentei litera-sunet si a regulilor de scriere si citire, dar performantele lor scolare se pot imbunatati ulterior, datorita capacitatii lor de sinteza si de integrare a informatiilor.
In cazul matematicii, pot fi identificate o serie de procese verbale sau nonverbale care necesita prelucrarea secventiala sau simultana.
Ca si in cazul citirii si scrierii, prelucrarea de informatii se poate face predominant secvential sau predominant simultan. Copiii care reusesc prelucrarea secventiala, dar au dificultati in procesarea simultana, vor invata cifrele, corespondenta acestora cu numele, dar vor avea dificultati pe masura ce rezolvarea de probleme se va baza din ce in ce mai mult nu doar pe folosirea directa a unor algoritmi, ci pe integrarea si corectarea datelor obtinute din mai multe surse de informatie. Cei care au o mai buna folosire a mecanismelor de prelucrare simultana vor avea dificultati in achizitionarea cifrelor si a operatiilor elementare, dar vor reusi mai bine atunci cand complexitatea sarcinilor va creste.

VERBAL NONVERBAL
SECVENTIAL • Memorarea cifrelor si a semnelor matematice.
• Memorarea operatiilor elementare.
• Orientarea in spatiu, seriere, reversibilitate.
• Stapanirea algoritmilor.
• Rezolvarea de probleme in etape succesive.
• Operatii simple cu numere si fractii.
• Reguli algebrice. • Exactitatea masurarilor.
• Prezentarea ingrijita a calculelor si operatiilor.
SIMULTAN • Rezolvarea de probleme cu ajutorul reprezentarii vizuale a situatiilor.
• Relationarea datelor problemei cu cele prezentate sub forma de scheme, diagrame, grafice. • Dispozitia spatiala a calculelor complexe.
• Rezolvarea problemelor de geometrie plana si in spatiu pe baza reprezentarilor.
• Intelegerea prin incercari concrete.

Cunoscand aceste aspecte, se pot cauta solutiile educative optime pentru dezvoltarea celor mai bune strategii cognitive cu scopul diminuarii consecintelor tulburarilor de limbaj, a dispraxiilor, a tulburarilor de atentie, a dificultatilor de invatare. Psihopedagogii vor putea actiona in functie de stilul cognitiv al fiecarui copil, lucrand pe doua planuri. Unul din ele se refera la stimularea dezvoltarii sectorului deficitar (respectiv procesarea secventiala sau simultana), iar altul consta in stimularea compensatorie a sectorului in care copilul are abilitati. Aceasta presupune adaptarea materialului didactic la nevoile copilului, tinand seama de abilitatile de invatare ale acestuia, dar si punerea in practica a diferitelor strategii didactice activizante.
Cu ajutorul diferitelor strategii didactice activizante se urmareste deprinderea elevului sa gandeasca, trezirea interesului pentru invatarea unor noi domenii, diversificarea intereselor acestuia, trezirea curiozitatii etc.
Pe acelasi principiu al celor patru cadrane, obiectivele stimularii potentialului intelectual pot fi schematizate astfel:

VERBAL NONVERBAL
SECVENTIAL • Exprimarea logica. • Dezvoltarea capacitatii de analiza cu ajutorul diferitelor metode.
SIMUL¬TAN • Integrarea multiplelor cunostinte si experiente necesare gandirii. • Dezvoltarea capacitatii de sinteza, a capacitatii de generalizare si a creativitatii.

Pentru compensarea deficientei procesarilor simultane la subiectii care au tendinta de a procesa predominant secvential, se pot incerca urmatoarele metode:
• Descompunerea materialului care trebuie asimilat in etape succesive. Propunerea pentru fiecare nivel a unor unitati progresive, trecerea de la un nivel la altul facandu-se doar dupa ce nivelul a fost parcurs si reusit de elev si atentionarea acestuia asupra desfasurarii in timp a proceselor;
• Stimularea verbalizarii etapelor de derulare a activitatii, ordonarea si numerotarea etapelor care trebuie parcurse (prima, a doua);
• Prezentarea desenelor ajutatoare in ordine, fiecare ilustrand un singur aspect, pentru a facilita reamintirea ordonata a etapelor de desfasurare a activitatii cu ajutorul memoriei vizuo-secventiale;
• Repetarea diferitelor modele pe activitati similare pana cand are loc automatizarea desfasurarii actiunilor si atentionarea subiectului asupra similitudinii situatiilor, pentru dezvoltarea capacitatii de generalizare;
• Stimularea elevului in dobandirea unei vederi de ansamblu asupra procedeelor invatate si generalizarea lor la situatii similare.
Pentru compensarea deficientei procesarilor secventiale la subiectii care au tendinta de a procesa predominat simultan, sunt utile urmatoarele demersuri:
• Se propune copilului, inainte de invatarea propriu-zisa, un material ajutator sau o situatie concreta pentru a-i permite sa faca legatura intre lectia noua si cunostintele sale anterioare;
• Prezentarea unei imagini generale a materialului care trebuie invatat, punand accent pe obiectivul final avut in vedere;
• Insistarea pe detaliile importante care nu trebuie neglijate si asupra etapelor a caror succesiune este indispensabila pentru coerenta rezultatului final;
• Stimularea rezervarii de timp pentru elaborarea unui plan de actiune care sa respecte exigentele sarcinii si verificarea acestuia inainte de punerea lui in practica.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta