x2n19nq
Cu totii suntem afectati intr-un moment sau altul de stres, mai ales in conditiile fenomenului economiei romanesti, specifice perioadei de tranzitie. Desi stresul nu este nici pe departe un fenomen nou, totusi, acesta capata tot mai mult caracter globalizat si afecteaza atat toate tarile, toate categoriile socio-profesionale, cat si familia si societatea in general.
Factorii ce afecteaza vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, varsta, sexul, nivelul de dezvoltare economica etc.
M.Friedman si R.H.Rosenman, cardiologi americani, in urma cercetarilor efectuate, au aratat ca exista o stransa legatura intre stres, frecventa bolilor cardio-vasculare si tipul de personalitate, identificand totodata doua tipuri majore de personalitate A si B si un tip intermediar, AB.23
Personalitatea afecteaza in mod frecvent modul in care individul va raspunde la stres si de asemenea, modifica impactul stresului asupra organismului. Pentru unii oameni stresul face parte din viata lor. Oricine a vazut astfel de persoane care isi privesc tot timpul ceasul in mod nervos sau care, pe sosea, claxoneaza cu disperare din autoturism.
Persoanele care se comporta astfel sunt reprezentanti ai tipului A de personalitate, o structura caracterizata prin neliniste, agitatie si un stil de lucru contra-cronometru. Spre deosebire de acestia, o persoana care manifesta tipul B de comportament este in general lent, contemplativ si relaxat.
Persoanele ce aprtin tipului A se concentreaza spre realizari superioare, sunt foarte competitivi, intoleranti si, chiar, agresivi cand intampina dificultati. Totusi, in exces, tipul A - denota nivele ridicate de stres, conducand astfel la probleme legate de sanatate. In unele studii realizate pe femei, cele cu tip A de comportament au fost gasite cu o rata de 4 ori mai ridicata decat cele din tipul B, in ceea ce priveste bolile cardiace.

Nu toti specialistii din domeniul stresului agreeaza ideea ca cele doua tipuri in aceasta maniera pot fi conexate cu sau fara prezenta problemelor de sanatate. Unii experti au identificat o trasatura de personalitate, numita - serie de caracter ce poate atenua efectele stresului. Indivizii puternici manifesta trei trasaturi fundamentale ale personalitatii, ei tind sa devina puternic implicati in ceea ce fac, actioneaza de obicei cu convingerea ca prin munca lor vor face ceva diferit si percep majoritatea schimbarilor din viata ca fiind benefice si normale pentru dezvoltarea personala.
Datorita sentimentului lor puternic de eficienta de sine, indivizii cu personalitate puternica sunt capabili sa reziste la stres. Unii specialisti considera ca taria de caracter actioneaza ca un tampon impotriva bolii. Caracterul puternic, ca trasatura de personalitate se coreleaza cu o tensiune arteriala scazuta, nivel scazut de acizi grasi in sange, tensiune psihologica redusa si o stare de fericire accentuata.
Din administrarea numeroaselor teste de personalitate au rezultat trei caracteristici ale caracterelor tari:
§ Acordul. Sunt devotati muncii lor, familiei, cat si altor valori importante.
§ Controlul. Au un sentiment de control propriu asupra vietii lor.
§ Provocarea. Abordeaza modificarile vietii ca ocazii de autotestare.
Varsta. Din cercetarile efectuate pe un esantion de manageri cu varste cuprinse intre 30-;60 ani a reiesit faptul ca acestia resimt in familie influentele stresului organizational, in proportii variabile si dependente de grupele de varsta26:
Ø 58% din cei cuprinsi in grupa de varsta 30-;40 ani;
Ø 46% din cei aflati intre 41-;50 ani;
Ø 38% cei peste 50 ani.
Cu alte cuvinte, presiunile din partea familiei vin tocmai in perioada, la varsta la care persoana respectiva se afla pe curba ascendenta a aspiratiilor profesionale si a potentialului de munca.
S-a demonstrat faptul ca, in general, varstele tinere (pana in 40 de ani) datorita capacitatii sporite de rezistenta a organismului actioneaza ca un amortizor al stresului.
Agentii stresori specifici organizatiei genereaza o tensiune nervoasa ce afecteaza personalul angajat indiferent de sex. Totusi o diferenta exista, si anume in modul de reactie. In stare de stres, femeia poate deveni pasiva, dezorientata, marcata de un puternic sentiment de vinovatie, manifestand tendinta de subapreciere si retragere. Raspunsul la stres al barbatului este diferit, acesta reactionand prin agresivitate, nervozitate, desconsiderarea normelor si valorilor sociale, manifestand tendinta evidenta de defulare si de a se descarca nervos.
In cazul in care femeia detine o functie de conducere, s-a putut observa existenta unor situatii specifice ce se pot transforma cu usurinta in agenti stresori, si anume27:
· conflictul de rol profesional si familial generat de dorinta de a rezolva sarcini multe si foarte diferite;
· absenta sustinerii atat din partea familiei, cat si din partea colegilor sau a persoanelor de sex feminin subordonate;
· posibilitatile reduse de relaxare dupa o zi de munca, comparativ cu cele ale barbatilor, fapt ce provoaca oboseala fizica etc.
Daca in urma cu cativa ani categoriile profesionale considerate prin definitie stresante erau: pilotii de incercare, controlorii de trafic aerian, cosmonautii, lucratorii de la caile ferate si medicii, mai ales chirurgii; astazi, lista s-a marit adaugandu-se printre altele: managerii si economistii. In cadrul organizatiilor, angajatii din compartimentele de contabilitate, desfacere si aprovizionare sunt mult mai expusi stresului organizational decat cei din alte compartimente.
Referitor la nivelul de calificare se poate spune ca spre deosebire de muncitorii necalificati, persoanele cu studii superioare sunt supuse frecvent conflictelor de rol, tolerand cu greu ambiguitatea rolului.
Un studiu interesant a fost efectuat de catre compania Gallup vizand relatia dintre stres si dimensiunea organizatiei.28 Studiul s-a derulat pe un esantion de 845 manageri americani grupati dupa dimensiunea organizatiei, rezultatul acestuia indicand faptul ca relatia dintre nivelul stresului managerial si marimea organizatiei este invers proportionala.