Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CONFORMISM SI CUNOASTERE - INFLUENTA SOCIALA A MINORITATILOR
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In lucrarea sa Cele opt pacate capitale ale omenirii, Konrad Lorenz, comentand asupra receptivitaþii la indoctrinare face o demonstraþie pe cat de simpla, pe atat de instructiva asupra unei remarca nu lipsite de unor a lui Oskar Heinroth: „ Ceea ce gandim e de cele mai multe ori fals, dar ceea ce ºtim e adevarat". e6i17im
Considerand cunoaºterea ca pe un mecanism neelucidat de suprapunere a unei regularitaþi interioare a organismului viu cu o a doua regularitate ce guverneaza lumea exterioara, el o descrie ca pe un proces in doi timpi care „ia forma presupunerii ºi a confirmarii care ii succede". Se intampla ca unele presupuneri sa nu reziste la confruntarea cu exemplele practice, dar ceea ce se confirma printr-un numar de probe devine ºtiut.
In acest proces de confruntare cu realitatea, primul pas il constituie considerarea unor lucruri ca adevarate, aceasta convingere putand fi asemuita cu o credinþa. „Ipoteza ca anumite lucruri ar fi pur ºi simplu adevarate, se numara aºadar printre procedeele indispensabile ale nazuinþei omului catre cunoaºtere. Totodata cercetarea umana se bazeaza pe premisa ca se spera in adevarul presupunerii, in corectitudinea ipotezei". Acest fapt il indreptaþeºte pana la urma sa aprecieze ca: „Nu trebuie sa-i condamnam pe cei care ajung sa creada cu mai multa tarie" in ceva, daca opinia lor este impartaºita ºi de alþii" chiar daca este posibil ca: „Toate aceste efecte care intaresc o anumita convingere pot aparea din pacate ºi fara sa fie indreptaþite".
Studiile de psihologie sociala pun in evidenþa importanþa de necontestat a influenþei sociale asupra cunoaºterii realitaþii fizice ºi sociale.
Influenþa sociala este „influenþa pe care oamenii o au faþa de credinþele sau comportamentele celuilalt" (Aronson citat de Serge Moscovici).
In experimentele sale Solomon Asch a vrut sa dovedeasca faptul ca, fiecare om se conformeaza unei judecaþi colective ºi o accepta in virtutea unor motive obiective. Situaþia experimentala, devenita celebra arata ca in anumite condiþii, indivizii se supun presiunii de grup, neglijand evident posibilitaþile de independenþa ºi relaþiile productive cu mediul. Ea a fost astfel gandita, incat sa-l puna pe individ intr-un conflict radical cu ceilalþi membrii ai grupului in care a fost plasat.
Cercetatorul propune unor subiecþi reuniþi in grupuri, un exerciþiu de comparaþie a lungimii ºi anume, ei trebuie sa distinga dintre trei linii de lungimi diferite, pe aceea egala cu o linie etalon. Subiecþii pot percepe uºor diferenþele. In cadrul fiecarui grup doar un singur subiect este naiv. Ceilalþi complici ai experimentatorului sunt instruiþi sa dea raspunsuri eronate de ºapte ori din douasprezece incercari, la care este prezent subiectul naiv.
Rezultatul arata ca circa 33 % dintre raspunsurile subiecþilor naivi se conformeaza opiniei exprimate de grup printr-un raspuns eronat. Acest lucru sugereaza ca participanþii la aceste experienþe sunt inclinaþi sa se comporte ca toþi ceilalþi ºi deci, sa raspunda ca ei. Cei care se conformeaza (circa 1/4 dintre subiecþi) o fac din doua motive: unii pentru ca ei cred ca majoritatea membrilor grupului dau intr-adevar estimari corecte, ceilalþi pentru ca nu vor sa se diferenþieze de membrii grupului. Subiecþii sunt mai puþin atenþi la sarcina de cunoaºtere ºi se intereseaza mai mult de a nu devia in raport cu grupul. Ei sunt conºtienþi de ceea ce fac ºi ºtiu ºi de ce o fac. Cele doua maniere de comportament sunt dovada ca indivizii nu sunt absolut liberi in cunoaºtere. Raþionamentul care justifica comportamentul lor este fie ca „mai multe perechi de ochi vad mai bine decat una singura", fie ca urmeaza majoritatea pentru a nu fi luaþi drept rebeli.
Acest fel de comportament poate parea iraþional in masura in care se observa ca:
- nici un individ atunci cand este lasat singur nu alege greºit linia egala cu cea etalon;
- este suficient ca sa dispara consensul pentru ca manifestarea conformista sa-ºi reduca amploarea.
Manifestarea unei astfel de obedienþe in faþa autoritaþii sau a majoritaþii unui grup ilustreaza modelul supunerii publice. Acest model de comportament este valorizat social ºi se impune in ºcoli ºi organizaþii pentru a genera o anumita ordine.
O perspectiva asemanatoare a influenþei de grup asupra formarii normelor ºi atitudinilor o gasim in experimentele lui Muzafer Sherif.
Ipoteza lui Muzafer Sherif este: daca intr-un camp de stimuli lipseºte punctul de referinþa, acesta se stabileºte de catre individ in plan intern. Ce va face un grup de persoane in aceeaºi situaþie indefinita?
Condiþiile care produc efectul autocinetic permit realizarea unei situaþii in care lipsesc reperele. In intuneric deplin, cand nu exista nici o sursa de lumina in jur o lumina emisa de o sursa, absolut stabila, are sa se deplaseze la intamplare in toate direcþiile. Daca in mai multe incercari se prezinta punctul luminos unei persoane, acesteia i se va parea ca lumina se afla in puncte diferite ale locului. Aceasta este cu putinþa, deoarece in obscuritatea totala a locului, experimental nimeni nu poate sa localizeze nici un reper in raport cu care sa-l poata situa.
In aceasta situaþie, nu doar lumina stimul apare subiectului ca miºcandu-se la intamplare, dar subiectul insuºi se simte nesigur in ce priveºte orientarea sa in spaþiu.
Intr-o a doua etapa, experimentul organizat pentru un grup de indivizi, a studiat influenþa factorilor sociali ca sugestia ºi situaþia de grup asupra amplitudinii ºi direcþiei miºcarii punctului luminos.
Pentru a pune in evidenþa influenþa situaþie de grup asupra individului, se iau pentru comparaþie doua situaþii:
1) dupa ce el avusese deja ocazia sa reacþioneze la aceasta situaþie;
2) el a fost mai intai introdus in grup fara a avea vreo cunoºtinþa asupra situaþiei.
Rezultatele au demonstrat ca atunci cand individul percepe miºcari fara nici un alt termen de comparaþie, el stabileºte in mod subiectiv un spaþiu de variaþie ºi un punct de referinþa (considerat norma) in interiorul acestui spaþiu, care ii este propriu individului atunci cand el evolueaza singur.
Cum va percepe campul de stimulare un individ aflat in situaþia de grup?
Cand individul ce a fost mai intai plasat intr-o situaþie individuala in care a elaborat propriul spaþiu de variaþie ºi propria norma este plasat ulterior intr-o situaþie de grup, impreuna cu alþi indivizi, avand ei inºiºi propriile lor spaþii de variaþie ºi norme, se observa ca spaþiile de variaþie ºi normele individuale converg ºi se apropie de o medie.
Dar convergenþa nu e la fel de accentuata ca atunci cand subiecþii incep cu situaþia de grup. In acest caz, se stabilesc o norma ºi un spaþiu de variaþie care sunt specifice grupului.
Experimentul demonstreaza ca normele sociale, ca de pilda: stereotipurile, moda, obiceiurile se stabilesc ca urmare a formarii cadrelor de referinþa comune rezultate din contactele intre indivizi. Odata ce sunt stabilite aceste cadre de referinþa sunt preluate de indivizi. Ele contribuie ca factori importanþi la determinarea ºi modificarea reacþiilor acestora in situaþiile in care vor evolua mai tarziu ºi aceasta mai ales in acele situaþii in care campul de stimuli nu este bine structurat.
Aceste exemple ar inclina sa ne faca sa credem ca mulþi oameni se conformeaza cu preþul sacrificarii propriei percepþii asupra realitaþii. Influenþa este un fapt real ºi incontestabil ºi ea are ºi o alta latura de egala valoare care priveºte influenþa pe care minoritaþile disidente o au asupra grupului. Ipoteza cercetata de Moscovici ºi Faucheux pune in evidenþa partea inconºtienta a fenomenelor de influenþa sociala plecand de la noþiunea de conflict. Acest fapt - conflictul - este inevitabil pentru o persoana care doreºte sa exprime un punct de vedere singular in care crede cu tarie. Exprimand propria judecata, o astfel de persoana nu doar se opune majoritaþii, ci repune in discuþie ºi o realitate cu care aceasta pare sa fie de acord. La ce se refera in fapt aceasta realitate care incepe sa se clatine? In primul rand este vorba despre lucruri ºtiuta de mai multa vreme ºi in care majoritatea continua sa creada ºi apoi este puterea ataºamentului, a legaturilor care ii þine pe oameni in raporturi stabile purtatoare de valori comune.
Lipsa de loialitate faþa de societate, rezerva de a participa social sunt masuri pentru care individul este obligat sa plateasca prin renunþarea la comunicare ºi la convenþiile care de obicei il protejeaza in cadrul societaþii.
In ciuda acestor fapte, o minoritate se poate impune in conºtiinþa majoritaþii ca urmare a funcþionarii unor mecanisme inconºtiente care tind sa rezolve in planul conºtiinþelor, dizarmoniile rezultate din confruntarea cu poziþia minoritara.
Conflictul interior al subiecþilor aparþinand majoritaþii este cu atat mai mare cu cat aceºtia se reþin mai mult de a adopta punctul de vedere minoritar. S-a constatat ca acest conflict se rezolva prin modificarea latenta a punctului de vedere fara ºtirea individului. Intensitatea ºi natura conflictului determina nivelul conºtient sau inconºtient la care acesta este rezolvat. Daca conflictul este rezolvat la un nivel conºtient ºi public, nu exista o schimbare ulterioara la nivel particular ºi inconºtient. Daca nu este rezolvat la nivel conºtient ºi public, subiectul va avea nevoie sa-l rezolve la nivel particular ºi inconºtient.
Pentru a produce un conflict intens in conºtiinþa majoritaþii, minoritatea trebuie sa indeplineasca unele condiþii. In primul rand este nevoie de un comportament conºtient din punct de vedere sincronic ºi diacronic. Anumite indicii din cercetarile lui Solomon Asch conduc la aceasta concluzie. Intr-adevar, faptul ca in experimentul lui Solomon Asch complicii nu erau majoritari decat ca numar, poziþia lor fiind in realitate minoritara pentru ca rupe tiparele fireºti ale evaluarii diferenþelor de lungime. Acest fapt il face pe Serge Moscovici sa catalogheze experimentul lui Asch ca unul ce demonstreaza efectul influenþei minoritare. Aºa se face ca experimentul in cateva dintre variantele sale este concludent pentru demonstrarea efectului consistenþei comportamentale a minoritaþii.
Cand unanimitatea complicilor este rupta de unul dintre ei, care da raspunsuri diferite de a celorlalþi, influenþa asupra subiectului naiv se diminueaza considerabil, devenind chiar nesemnificativa. Este validat astfel efectul consistenþei sincronice sau al consensului.
Pe de alta parte, cand proporþia de complici care dau raspunsuri incorecte variaza in raport cu numarul celor care dau raspunsuri corecte, rezulta ca influenþa este cu atat mai mare cu cat ponderea raspunsurilor incorecte este mai mare. Se valideaza astfel ºi consistenþa diacronica a comportamentului minoritar.
Prin sistemul sau de raspunsuri, minoritatea genereaza un conflict maximalizat de intransigenþa caracteristica stilului sau consistent de comportament. Minoritatea afecteaza consensul prin faptul ca propune o noua norma in contradicþie cu norma majoritara, ºi infirma astfel credinþa conform careia doar majoritatea ar fi sursa normelor. Aceasta ruptura este posibila doar in condiþiile consistenþei diacronice care presupune repetarea sistematica a aceluiaºi raspuns.
O poziþie menþinuta fara concesii, devine alternativa cu atat mai mult cu cat minoritatea se afirma sigura pe poziþiile susþinute de ea. In timp, conflictul ii determina pe subiecþii majoritaþii sa-ºi focalizeze atenþia asupra punctului de vedere minoritar intr-o activitate de verificare a acestuia, ajungand sa-l simta ºi sa-l judece astfel. Incercand sa inþeleaga ce vede minoritatea de fapt in realitatea sa, majoritatea ar incepe sa vada inconºtient la fel.
Importanþa influenþei sociale pentru cunoaºtere, sta in aceea ca in faþa majoritaþii predomina punctul de vedere al acesteia cu rostul de a menþine ordinea sociala, in timp ce minoritaþile au facultatea de a declanºa o activitate cognitiva prin care se elaboreaza soluþii noi la probleme sociale, in faþa minoritaþii toate punctele de vedere putand fi luate in considerare ºi folosite.




Bibliografie

Influenþa sociala, Ed. Universitaþii Al. I. Cuza, Iaºi, 1996.
Lorenz Konrad - Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate, Ed. Humanitas, Bucureºti, 1996.
Psihologia sociala a relaþiilor cu celalalt, Coordonator: Serge Moscovici, Ed. Polirom, Iaºi, 1998, p. 116-131.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta