In urma cercetarilor efectuate in SUA s-a putut constata faptul
ca majoritatea oamenilor apreciaza pozitiv rolul muncii si al apartenentei la
o organizatie. Din populatia investigata, 4 persoane din 5 afirma ca munca este
aceea care le imbogateste continutul vietii, ca fara munca sau fara oamenii
cu care coopereaza ar fi pierduti si prin urmare ar continua sa munceasca chiar
daca nu ar avea nici o nevoie financiara. Dar cu toate acestea majoritatea persoanelor
doresc “sa lucreze in alta parte”. Prin urmare nu munca este
stresanta, ci conditiile, ambianta sociala in care se desfasoara.20 p9z8zy
Atat conflictul cat si ambiguitatea rolului se manifesta in
diferite forme in cadrul unei organizatii si sunt percepute cu intensitati
diferite de membrii care o compun. Diferentele de perceptie sunt datorate nu
numai caracteristicilor individuale, ci si pozitiei pe care persoana respectiva
o ocupa in cadrul organizatiei.
Cercetarile de psihologie sociala au scos in evidenta faptul ca managerii
sunt mult mai expusi efectelor conflictului de rol, in comparatie cu executantii.21
De exemplu, un director de departament trebuie sa urmareasca indeplinirea
sarcinilor, a obiectivelor departamentului pe care il conduce, iar pe
de alta parte trebuie sa se preocupe de bunastarea subalternilor sai. Presiunile
la care este supus acest director vin, conform cercetarilor, mai mult din partea
superiorilor, dar si din partea subalternilor.
In urma analizei cauzelor generatoare de stres organizational se poate
face distinctia intre cele care actioneaza exclusiv la nivelul managerilor
si cele ce se regasesc in randul executantilor, precum si existenta
unor cauze comune, si anume22: a) cauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor:
§ Complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate frecventa a sarcinilor
cu care se confrunta managerul. Solicitarile contradictorii provind din gradul
ridicat de dificultate si urgenta al sarcinilor si lipsa de timp si/sau de cunostinte
profesionale actualizate cerute de rezolvarea sarcinilor.
§ Responsabilitatile ridicate pe care le presupun functiile de management,
caz in care presiunile pot apare din dorinta de a impaca interesele
organizatiei cu cele ale diferitelor categorii de persoane, precum: actionari,
angajati, clienti, furnizori etc. De multe ori un manager este pus sa aleaga
si sa sacrifice unele interese in favoarea altora. Toate aceste responsabilitati
fiind intotdeauna insotite de emotii si sentimente puternice.
§ Preocuparea pentru viitorul organizatiei. In majoritatea timpului
sau, managerul trebuie sa rezolve intr-un timp scurt o serie de probleme
complexe si foarte importante. Se poate observa cu usurinta faptul ca unii manageri
au tendinta de a se lasa coplesiti de o serie de probleme cotidiene urgente,
dar care nu au o foarte mare importanta si care pentru a fi rezolvate consuma
foarte mult timp in dauna preocuparilor pentru problemele de perspectiva.
§ Presiunea exercitata de schimbarile frecvente din mediu conduc la tot
mai multe situatii in care luarea deciziilor se face in ritm alert.
Starea de stres poate apare, in acest caz, prin constientizarea posibilelor
efecte ale unei decizii insuficient elaborate.
§ Stilul de management neadecvat, fapt ce reflecta conflictul existent
intre tipul de manager care utilizeaza un anumit stil de conducere si
caracteristicile diferite fie ale activitatii, fie ale grupului pe care il
conduce.
§ Centralizarea excesiva a autoritatii. Stresul este generat de conflictul
dintre dorinta de a dirija si controla cat mai multe activitati si capacitatile
fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp limitate.
§ Existenta unor subordonati slab pregatiti din punct de vedere profesional.
In aceasta situatie stresul se datoreaza conflictului dintre dorinta de
realizare a obiectivelor grupului si lipsa autoritatii necesare selectiei sau
concedierii suborodnatilor.
§ Prelungirea programului de lucru datorita aparitiei unor situatii de
genul: termene scadente, schimbari frecvente in prioritatile organizatiei
etc. b) cauze generatoare de stres manifestate la nivelul subordonatilor:
§ Incompatibilitatea cu tipul de manager. Stresul este generat ca urmare
a conflictului dintre dorinta subordonatului de a-si mentine postul si tendinta
de a riposta fata de anumite atitudini, comportamente sau gesturi ale managementului
percepute ca fiind neadecvate.
§ Delegarea in exces practiacta de unii manageri. Presiunile contradictorii
pot apare intre dorinta de afirmare si promovare si efortul necesar rezolvarii
atat a propriilor sarcini, cat si a numeroaselor si dificilelor
sarcini primite din partea managerului.
§ Teama de pierdere a postului, caz in care stresul este generat
de concedieri, nesiguranta privind posibilitatea gasirii unui alt loc de munca.
Desi aceasta cauza afecteaza in mod deosebit subordonatii, cu toate acestea
in unele conditii poate afecta si persoanele ce ocupa functii de conducere.
c) cauze comune generatoare de stres:
§ Presiunea termenelor limita manifestata ca discordanta intre obligatia
de a rezolva sarcini complexe, dificile si timpul alocat rezolvarii acestora.
§ Conflictul dintre asteptarile unei persoane ca urmare a rezultatelor
obtinute si perceptia, aprecierea diferita a acestora de catre superiori reflecta
motivatia nesatisfacatoare a persoanei respective, motivatie ce poate genera
stres.
§ Dispozitiile inaplicabile primite din partea superiorilor pot provoca
aparitia stresului datorita presiunii dintre autoritatea, respectiv amenintatea
posibilei sanctiuni si realitatea situatiei ce nu permite aplicarea dispozitiei
in forma primita. Incercarea unei persoane de a explica superiorului
situatia inadecvata ar putea fi interpretata de catre acesta ca un repros fata
de incompetenta sau gradul redus de informare a acestuia. Pe de alta parte,
a nu aplica dispozitia primita inseamna nerespectarea procedurilor si
a obligatiilor subordonatului.
§ In situatiile in care selectia si promovarea personalului
se face dupa alte criterii decat cele legate de competenta profesionala,
stresul poate fi provocat de lipsa aptitudinilor sau a pregatirii corespunzatoare
postului. Conflictul intervine, pe de o parte intre dorinta de putere
si cea de satisfacere a trebuintelor primare, iar pe de alta parte nelinistea
datorata posibilei constatari a performantelor profesionale scazute.
§ Alta cauza a stresului resimtita de orice persoana ale carei dorinte,
nevoi, aspiratii depasesc puterea si/sau veniturile financiare oferite de postul
detinut o reprezinta aspiratia spre functii superioare. De data aceasta nevoile
pot intra in conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organizatie,
cu criteriile de selectie sau promovare carora persoana nu le poate face fata,
cu standarde de performanta inaccesibile.
§ Tensiunile familiale pot genera, la randul lor, stres ca urmare
a timpului mare alocat rezolvarii problemelor profesionale, precum si a interesului
alocat acestora in detrimentul problemelor familiale.
§ Deficientele in proiectarea postului. Nesiguranta, insatisfactia
in munca, frustrarea pot fi cauzate de exprimarea defectuoasa a obiectivelor
sau chiar de lipsa precizarii acestora in fisa postului, sarcinile nedelimitate
care dau nastere unor lucrari repetate sau paralele la nivelul altor posturi
sau compartimente.
§ Sistemul informal puternic, capabil sa puna in circulatie informatii
neoficiale aflate in evident dezacord cu informatiile furnizate prin canalele
oficiale.
§ Sistemul informational inefieicent, prin furnizarea de informatii incomplete,
inoportune, nerelevante, poate constitui, de asemenea o cauza generatoare de
stres.