Problema rolurilor in grup este una extrem de fecunda in cercetarile
din stiintele sociale, dar si extrem de utila in analiza actuala a echipelor
educationale ; de altfel, in randurile de fata ne vom opri doar
asupra anumitor aspecte care ne pot furniza un unghi de vedere optimizat asupra
metodelor de interactiune educationala. Trebuie remarcat ca, in practica
educationala, deosebim o imbinare care nu ne conduce strict la o abordare
simpla si concreta a fenomenului. O alta problema importanta este caracterizata
de rolurile indeplinite de membrii grupului in cadrul conflictului.
Lloyd Jr. prezinta mai multe astfel de tipuri de roluri in grupuri. Am
precizat mai devreme ca este necesara o distinctie pe care o facem intre
rolurile indeplinite temporar si rolurile care sunt indeplinite
permanent. Mai precis, putem sa observam existenta unor asa-numite roluri secventiale
si a unor roluri comportamentale cu un grad de complexitate si integralitate
crescut (acestea ne prezinta un set de atitudini constante ale persoanei in
respectivul microgrup, reprezentand o perspectiva general valabila in
ceea ce-o priveste) Goodall Jr. ne ofera o tipologie a acestora din urma: s6z19zj
1) Tipul „bunului soldat" este cel care se supune politicilor si
regulilor organizatiilor, fiind o persoana traditionalista si pasiva in
interactiunile din grup. Se ofera voluntar sa stranga rezultatele grupului,
face intotdeauna ceea ce se asteapta de la el, strategia lui fiind construita
astfel incat sa capete raspunsuri pozitive.
2) „Altruistul" este cel care dezvolta strategii pentru ceilalti
cu costuri si sacrificii personale. Este motivat de recompense standard, statutul
mai inalt nu-1 intereseaza, este neconflictual si contribuie la instaurarea
unei bune atmosfere in grup.
3) „Printul" actioneaza dupa cum dicteaza circumstantele si doreste
sa obtina rezultate pozitive ; isi justifica actiunile in functie
de rezultate, aspirand sa aiba autoritate si putere. Nu-i place sa se
supuna ordinelor celorlalti decat daca are de castigat, astfel incat,
pentru grup, daca interesele Printului corespund cu ale echipei, el se implica
eficient.
4) „Curteanul" dezvolta comportamente ingratiatoare in prezenta
persoanelor cu autoritate si putere, tinzand sa fie autocentrat, dar nu
in modul evident al Printului. Doreste sa multumeasca, fiind o persoana
influenta in grup, dar nu ofenseaza pe nimeni simuland castigurile
pentru cei cu o pozitie mai inalta. Pentru grup este util, adaptandu-se
repede nevoilor si asteptarilor. Oamenii pot sa-1 displaca, dar apreciaza modul
sau de lucru si rezultatele obtinute.
5) „Subminatorul" este interesat sa detina controlul si sa influenteze
rezultatele grupului, fiind un membru mai in varsta al acestuia,
conservator, cu multa informatie si experienta acumulata. Se aliaza cu Curteanul
pentru a obtine pozitii de forta. intr-un conflict, ei sunt catalizatori
ai acestuia; totusi, nu participa la conflicte pe care nu doresc sa le castige.
Nu sunt placuti, dar sunt respectati.
6) „Facilitatorul" este cel care ajuta grupul sa fie deschis si onest,
indeplinind rolul de terapeut, in sensul ca sprijina echipa sa imagineze,
sa fantazeze pentru a obtine idei. El nu exprima de obicei propriile sentimente,
ci isi asuma rolul de rezonator al sentimentelor grupului. Are si scopuri
ascunse, dar foloseste grupului, in sensul ca dezvolta strategii care
ajuta grupul sa progreseze.
7) „Servitorul maselor" defineste o strategie apartinand politicienilor
; sunt persoane care poseda autoritatea si puterea, dar care sustin ca au aceasta
pozitie pentru a pune in valoare doleantele celorlalti. Sunt buni ascultatori
si lasa cealalta persoana sa vorbeasca pentru a obtine informatii cat
mai bogate.
8) „Prietenul" este o persoana care vrea sa te ajute in schimbul
unor favoruri in viitor, fiind loial, cuternitor si vesel; nu se stie
insa cand va cere o favoare in schimb; din acest motiv poate
fi o amenintare pentru grup.
9) „Dusmanul prietenos" doreste sa apara ca fiind prieten in
timp ce isi mascheaza adevaratele intentii. in aparenta pare foarte
interesat de fericirea celuilalt si pare sa-i pese foarte mult de ce i se intampla
acestuia.
10) „Persoana timida". Pot fi doua feluri: cei cu adevarati timizi
si cei care folosesc acest aspect ca pe o strategie. Cei din primul tip raman
izolati in grup, ceilalti se asociaza cu oricine fara sa-i intereseze
prea mult scopurile grupului.
11) „Narcisistul" reprezinta persoana foarte centrata pe sine, care
vede organizatia ca pe o oportunitate de a-si indeplini scopurile, fiind
interesata doar de modul in care grupul o poate recompensa. De aceea accepta
doar sarcinile care ii sunt folositoare in viitor. Poate fi o persoana
distructiva pentru grup.
12) „Omul echipei". Nu este un tip de personalitate anume, el joaca
astfel incat sa se dezvaluie plenar calitatile membrilor grupului.
Este o persoana extravertita pana la lipsa de profunzime. Doza lui de
greseala este ca se departeaza de esential, dar se integreaza bine in
grup. Ca sa execute o sarcina, are intotdeauna nevoie si de o alta persoana
care sa lucreze cu el.
13) „Yes-man/No-man" .Sunt strategii folosite de membrii cu o toleranta
scazuta fata de ambiguitatea conflictelor (in primul caz) sau de anumite
opinii care ii contrazic. Yes-man-ul vrea sa placa in special liderului;
este strategia oamenilor slabi si ineficienti.
14) „Furiosul" este un narcisist autocentrat cu aspiratiile Printului
si Curteanului. Este dezgustat, nerabdator, satul de reguli, caracterizat drept
„persoana rebela". Este foarte emotional in perioadele de conflict,
vrea sa induca aceleasi sentimente in alte persoane, urmarind acceptanta
si putere.
