Date generale: k3i21ix
Initialele copilului: D.P.
Varsta: 7 ani
Sexul: masculin
Gradinita: Nr.2
Ocupatie parinti: mama -; asistenta medicala tata -; profesor
Boli: nu sunt mentionate boli grave

Componentele temperamentale
1. Reactivitatea
- Reactia la stimuli noi.
Dezvolta abordari comportamentale la stimuli noi, interactioneaza cu persoanele straine prin intrebari, contact vizual in timpul comunicarii verbale etc. Din raportul parintilor reiese ca subiectul nu are probleme in abordarea comportamentala la stimuli noi el interactionand cu alti copii intr-un mediu nefamiliar. Din observatie directa s-a constatat ca reactioneaza foarte puternic si pozitiv la stimuli noi.
- Procesarea stimulilor afectivi.
In urma performantei la Gambling s-a observat ca subiectul are alegeri egale din ambele pachete si nu a dezvoltat nici o preferinta pentru nici unul din seturi. Face foarte greu conditionare aversiva, nu este afectat de feed-back-ul negativ si nu dezvolta anticipari negative.
- Invatarea instrumentala. o Anticiparea consecintelor actiunilor proprii.
Din observatie directa putem trage concluzia ca subiectul face mai repede anticipari pozitive, in momentul in care i se promite o recompensa pana la primirea acesteia el verbalizeaza anticiparile.
In timpul sarcinii Gambling subiectul nu pare sa faca anticipari negative legate de obtinerea sau pierderea punctelor, reactioneaza pozitiv atat la pierderea cat si la obtinerea punctelor. o Eroarea in predictie.
La W.C.S.T. a avut o performanta buna, subiectul nu are o reactie puternica la eroare in predictie, iar timpul de lucru este scurt. Rezultatele la W.C.S.T. se coreleaza cu cele obtinute la testul Stroop zi/noapte la care subiectul inhiba cu usurinta regula anterior invatata. Timpul de reactie la verbalizarea raspunsului este bun.
In ceea ce priveste ERN in contexte sociale, din raportul parintilor reiese ca, in momentul in care primeste un feed-back negativ in legatura cu cunostintele sale se corecteaza si nu continua sa se gandeasca la feed-back-ul primit. o Componenta afectiva a E.P.
In momentul in care subiectul primeste un feed-back negativ in legatura cu un comportament pe care l-a abordat nu se observa reactii vegetative. Nu are probleme in reabordarea sarcinii dupa primirea unui feed-back negativ.
Subiectul reactioneaza foarte puternic la recompensa, mai ales daca aceasta este neasteptata. Daca primeste feed-back negativ in urma unui comportament neacceptat din punct de vedere social subiectul simte jena si regret. o Reactia la non-recompensa
La teste a reusit sa isi mentiana atentia si sa continue sarcina si in absenta feed-back-ului.
- Invatarea reversala
Performanta la Gambling evidentiaza faptul ca invatarea reversala se produce greu, invata greu noua valoare a stimului, continuand sa aleaga din pachetele dezavantajoase si dupa ce i-au fost luate puncte. Din raportul parintilor reiese ca subiectul continua sa abordeze un stimul ce in trecut a avut o valenta pozitiva dar care acum are o valenta negativa.

2. Autoreglarea
- Controlul cognitiv
Din raportul parintilor in legatura cu retelele atentionale si memoria de lucru reiese ca subiectul cand trebuie sa se concentreze pe o sarcina pe o perioada mai lunga de timp, acesta reuseste sa isi pastreze atentia pe sarcina pana la un anumit moment dupa care pierde interesul pentru sarcina dar apoi revine la ea in momentul in care i se atrage atentia. Daca intervin factori distractori subiectul isi comuta atentia pe acestia dupa care revine la sarcina fara a mai acorda atentie stimului distractor.
Se observa comportamentul subiectului la testele aplicate. Performanta la Bender-Santucci este buna. In rezolvarea modelului doi subiectul nu pare sa utilizeze o strategie de lucru dar la modelul patru verbalizeaza sarcina numarand punctele din care este format modelul. Acest fapt demonstreaza ca subiectul isi mentine atentia pe sarcina. La Frostig, la subtestul forma-fond, subiectul are o performanta buna la primii itemi dupa care pierde interesul pentru sarcina, nereusind sa identifice toate figurile tinta.
In ceea ce priveste memoria de lucru si retelele atentionale care implica mentinerea si manipularea informatiei, la Matricele progresive colorate RAVEN subiectula are o performanta foarte buna reusind sa isi mentina atentia pe sarcina, identificand majoritatea modelelor corespunzatoare matricilor. Reuseste sa manipuleze informatia si sa compare modelele astfel incat sa completeze matricile.
Performanta la subtestul similitudini, in cadrul probei W.I.S.C. confirma rezultatele obtinute la RAVEN, subiectul mentinandu-si atentia pe perechile de cuvinte, pastrandu-le in memoria de lucru si operand asupra lor categorizandu-le.
La subtestul aritmetica subiectul are o performanta scazuta datorita genului de activitati pe care le desfasoara, dar poate sa mentina informatia in memorie si sa opereze asupra ei, la primii itemi ai subtestului. La subtestul memoria cifrelor a avut o performanta medie la nivelul sau de varsta.
In cadrul probei Rey a avut o performanta peste medie la probele de reproducere, reusind sa memoreze majoritatea cuvintelor prezentate. Organizeaza materialul prezentat pentru a-l memora mai usor.

La proba Stroop, nu a avut dificultai in memorarea noii regui la varianta incongruenta. A reusit sa isi comute atentia pe noua regula, sa o mentina si sa o aplice in comportament.
In cadrul probei Wisconsin subiectul isi comuta cu usurinta atentia de pe o regula pe alta si de pe o dimensiune pe alta, mentinand noua regula pana la schimbarea acesteia.
- Capacitatea de calmare
Din raportul parintilor reiese ca subiectul nu are o reactie puternica la stimuli negativi iar calmarea survine fara sa fie necesara interventia persoanelor din jur.
Aceste date coreleaza cu rezultatele obtinute la testul Stroop si Wisconsin la care subiectul isi comuta cu usurinta atentia voluntara de pe un stimul pe altul deci se calmeaza usor.
- Efortul voluntar o Inhibarea raspunsului prepotent
Performanta la Stroop este buna, subiectul reusind sa isi inhibe regula invatata la varianta congruenta in momentul aplicarii variantei incongruente. La Wisconsin a reusit sa isi inhibe tendinta de a repeta raspunsul care anterior era corect in categorizarea stimului, dar care dupa schimbarea reguli este gresit. o Ghidarea comportamentului dupa o regula
In performanta de la W.C.S.T. subiectul reuseste sa isi ghideze comportamentul dupa regua invatata. Nu are dificultati in abordarea unui comportament dupa o regula. In context social subiectul cunoaste reguluile jocurilor, reuseste sa le aplice in comportament si a isi ghideze comportamentul dupa ele. Se adapteaza usor la contexte sociale noi.
3. Concluzii si recomandari
Din punctul de vedere al componentelor temperamentale subiectul functioneaza mai bine pe baza mecanismelor de procesare apetitiva decat aversiva. Nu reactioneaza negativ la non-recompensa si nu reactioneaza puternic la stimuli negativi si feed-back negativ. Orice stimul nou are valoare de recompensa iar reactia la acestia este foarte puternica.
In regim scolar subiectul nu necesita pauze in timpul sesiunii de prezentate iar materialul predat necesita atat explicatii verbale cat si suport imagistic. Necesita intariri pe parcursul unei sarcini ce se esaloneaza pe o perioada mai lunga de timp.
In urma rezultatelor obtinute la teste, a rapoartelor parintilor si a observatiei directe se presupune ca subiectul va prefera sarcinile in care apar mereu stimuli noi. In context scolar probabil va avea rezultate mai bune in sarcini ce implica memoria verbala, cum ar fi limbile straine.
Se recomanda exercitii pentru imbunatatirea memoriei cifrelor si executarea sistematica a unor exercitii grafice pentru imbunatatirea motricitatii fine.