s4d20dk
Apare in California in 1969 si pledeaza pentru ascensiunea personalitatii
prin transcendere si auto-transcendere, cosmizare respectiv sinergie.
Omul - constata Nietzsche - este ceva care trebuie mereu acceptat si depasit.
René Descartes a distins lumea corpurilor (Rex Extensa) de constiinta
(Rex Cogitans) si a presupus existenta unui sistem de efecte reciproce intre
aceste lumi. Dualismul cartezian a articulat fara replica destinul exegezei
clinice ale carei progrese sunt traduse ca adevarate redute pentru avantul
stiintelor naturii.
Stanislav Grof a folosit terapia psihedelica fundamentata de Humphrey Osmond
din ratiunea ca spiritul uman trebuie sa fie capabil de transcendere. Elaboreaza
conceptul CoEx (Experienta Condensata) vazut in cele din urma drept principiul
psihologic general si care nu apare sub forma elementelor disparate ci doar
intr-un proces de trairi.
Experientele transpersonale adera la context :
- expansiunea cronognosica (experiente embrionare si foetale / ancestrale
/ filogenetice)
- expansiunea topognosica (constiinta terala si extra-planetara / telepatia)
- contragerea topognosica (constiinta tisulara / experiente arhetipale si mitologice)
- holognosia (constiinta spiritului universal)
- vidul supra-cosmic si neantul meta-cosmic (evadarea numelui din pro-nume)
Tanatologia si psihologia renasterii determina psihopatul sa accepte metoda
transpersonala pentru a fi condus in starea de hipnoza regresiv spre si
dincolo de momentul nasterii sale fiind astfel asimilat de existenta intrauterina
si anterioara conceptiei. Sechelele dispar astfel prin anamneza si retrairea
explicita sau implicita via simbol respectiv reintegrarea in constiinta
actuala a evenimentelor dramatice din presupusa viata anterioara cu potenta
tarala.
Culpabilitatea irationala si angoasa nu se manifesta ca factori patogeni - alergiile,
hiper-ponderabilitatea maladiva, epilepsia si alcoolismul sunt vindecate prin
terapia transpersonala.
Lumea se resemnifica evadand din absurditatea congenitala. Se impun 3
stadii in metoda transpersonala :
- identificarea (auto-actualizarea si auto-profetia)
- dezindividualizarea (eliberarea constiintei de incumbatoriul propriu sau de
Ego)
- auto-transcendenta (aspatialitate si atemporalitate)
Stadiile PT enunta identificarea / dezindividualizarea / auto-transcendenta
din perspectiva constiintei hylotrope (newtoniana) respectiv holotrope (alocrona).
Neisser absolva metafora coalescenta Om - Hardware si creeaza liantul Om - Software.
K. Horney crede ca anxietatea fundamentala e capitala in geografia psihicului.
E Fromm inventariaza nevoile fundamentale - cadrul de orientare si obiectul
pentru devotiune / ancorarea / unitatea / eficacitatea / stimularea. J. Rotter
introduce sintagma Locus of Control.
Teoria Contiguitatii mediata de stimul devine - la A. Bandura - una a invatarii
sociale.
E. Erikson - conceptul de Self si dezvoltarea personalitatii implica octogonul
emergentei supreme ce tradeaza crizele de identitate :
- copilul mic (increderea sau penuria de incredere)
- prima copilarie (autonomie versus jena si indoiala)
- varsta jocului (initiativa versus culpa)
- varsta scolara (abnegatie versus inferioritate)
- adolescenta (identitate versus confuzia identitatii)
(Efeb - notiune introdusa de Ernst Meumann)
- adultul tanar (intimitate versus izolare)
- adultul (altruism versus stagnare)
- senescentul (integritate versus agonie)
Conflictele interne referitoare la identitate sunt permanente.
Dupa cum afirma L. Köhlberg nivelele dezvoltarii morale se enunta pre-conventional (regulile societatii externe Self-ului ce nu are in atentie
obligatia ci dreptul) conventional (regulile si sperantele celorlalti sunt interiorizate) post-conventional (individul devanseaza societatea)
TU - observa R. Hogan - e rezultatul perceptiilor tale asupra modului in
care te vad ceilalti. G. A. Kelly elaboreaza Teoria Constructelor Personale
in anticiparea si diagnosticarea viitorului.
L o g o t e r a p i a
Dupa eliberarea sa din lagarele de concentrare V. Frankl acorda atentie teoriei
lui Adler prin instituirea logoterapiei. Confruntati cu sarcinile vitale oamenii
adopta 3 pozitii :
- Da (nevroza)
- Da, dar . . . (psiho-nevroticii) sau Sfidez sarcina ! (nevroticii)
- Nu (psihoticii)