2.1. Care este natura psihica a T ? x1i15if
Este afectivo-reactiva.
Nu exista aproape nici o clasificare a T care sa nu ia drept criteriu fie emotivitatea,
fie reactivitatea, fie pe amandoua.
Aceste criterii apar inca de la Hippocrate si Gallenus.
Colericul este violent, impulsiv, trasaturile lui comportamentale fiind deci
de ordin afectiv si reactiv.
Aceste criterii se intalnesc si in tipologiile constitutionaliste. Kretschmer
apreciaza T dupa: a) 2 caracteristici ale afectivitatii:
- gradul de sensibilitate, numit de el psihestezie
- tonalitatea afectiva predominanta, asa numitele proportii diatezice b) 2 caracteristici ale activitatii:
- ritmul, viteza actiunilor
- si tensiunilor psihice
Cel mai bine este pusa in evidenta natura afectivo-reactiva a T de tipologiile
psihologice:
Wundt clasifica T dupa:
- afecte (puternice/slabe)
- miscari (repezi/incete)
Ribot dupa simtire si actiune.
Allport: T este ,,fundamentul emotional al P.”
2.2. Ce exprima T din P ?
Forma ei de manifestare si nu continutul vietii psihice.
Dovada: unul si acelasi continut psihic se exprima extrem de diferit; continuturi
diferite, ba chiar opuse, se pot exprima identic.
Prin el insusi T nu genereaza nici continuturi psihice, nici performante.
El reprezinta modul de a fi, de a se comporta al cuiva, tinand mai ales de stilul
comportamental al omului.
T nu coreleaza semnificativ cu trasaturile aptitudinale, orientative, caracteriale
ale omului.
2.3. T este innascut sau dobandit ?
Cvaziunanimitatea psihologilor au considerat T ca fiind innascut.
Allport, in 1961 arata ca T este ,,materia prima” din care se constituie
P, “T se bazeaza foarte mult pe determinarea genetica” arata el.
Buss si Plomin (1975): ,,ceea ce mostenim nu este un grad specific sau o cantitate
de T, ci, mai degraba un raspuns potential, aflat la un nivel inalt, mediu sau
scazut a scaderii raspunsurilor.Cel care reactualizeaza aceste raspunsuri este
mediul.”
Prin T omul influenteaza mediul social care la randul lui afecteaza T.
Dar, chiar daca mediul influenteaza unele manifestari temperamentale, in esenta,
el este innascut.
Psihologii americani au sustinut ca unele trebuinte sunt innascute, dar nu au
afirmat niciodata ca tendintele personale ar fi mostenite.
T ca structura psihica, desi larg determinata genetic este, in expresia lui
finala si mai ales functionala, modelat de conditiile socio-culturale existentiale
ale individului.
Influenta ereditarului asupra psihocomportamentului nu este directa, ci mediata,
filtrata de sociocultural.
2.4. Ce relatie exista intre tipul de activitate nervoasa superioara si T ?
La inceput s-a crezut ca intre tipul de a.n.s. si T exista o identitate, de
aceea a fost definit unul prin altul. Cu timpul s-a remarcat ca cele 2 notiuni
sunt distincte:
1. tipul de a.n.s. are o sfera mai larga (se manifesta in planul vietii psihice
si in cel al vietii fiziologice) dar un continut mai restrans; este o notiune
fiziologica, se manifesta mediat in planul vietii psihice
2. T are o sfera mai restransa dar un continut mai bogat; este o notiune psihologica
P.P. Neveanu arata ca ,,tipul de a.n.s. nu se trasfera mecanic si univoc intr-o
anumita caracteristica temperamentala.”
Unele particularitati ale tipului de a.n.s. (echilibrul, mobilitatea) se exprima
mai mult, altele (intensitatea) ceva mai putin si adeseori mascat.
Una si aceeasi trasatura de tip se manifesta diferit in plan psihocomportamental,
datorita filtrarii ei prin reteaua de reflexe conditionate, prin experienta
sb., prin sistemul de relatii cu lumea.
Ion Radu: ,,intre gena si comportament se interpune mediul si istoria individuala”.
In manifestarile sale individuale T depinde in mare masura de conditiile ontogenezei.