Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este eficienta coordonarii ei. Informatia disponibila trebuie sa fie: completa exacta oportuna s4g23gc
Succesul raspunsului la fiecare mesaj depinde de precizia mesajului original, de interpretarea si intelegerea sa de catre receptor si de catre conexiunea inversa. Nu exista pericolul unei simplificari excesive cand spunem ca emitatorii buni au bune capacitati comunicative; cei slabi sunt exact contrariul. De exemplu: daca un individ doreste sincer sa-si clarifice gandurile, nu exista un mijloc mai bun decat cel de a le asterne pe hartie! Exista anumite moduri de a rezolva problemele de comunicare - care sunt demne de luat in consideratie:
incearca mentinerea de relatii bune (o relatie proasta emitator - receptor afecteaza procesul de comunicare) nu neglija importanta comunicatiei cu alti receptori (altfel, aceasta poate afecta procesul de comunicare) nu obtura canalul de comunicare (valoarea comunicarii va fi redusa la intarzierea in primirea mesajelor) transmite mai multa informatie decat mai putina (lipsa informatiei creeaza insecuritate receptorului si ii da impresia ca nu ai incredere in el) acorda atentie formei in care mesajul va fi trimis (este posibil ca un mesaj care nu este transpus intr-o forma acceptabila sa nu poata depasi barierele din canalul de comunicare)
Capacitatea de a:
“digera”
“distila” comunica mai departe informatia este fundamentala. Liderii sunt in mod frecvent cei care stapanesc arta comunicarii. Ei stiu cum sa-si prezinte ideile. Iar oamenii de succes, aceia care sunt cautati continuu pentru pozitiile- cheie, combina eficient capacitatile lor de a comunica - cu o solida baza de cunostinte. Aceasta deoarece cunostintele sunt calitatea predominanta in transmiterea ideilor.
Pentru exploatarea la maximum a beneficiilor oferite de o comunicare eficienta, existenta unor bune abilitati practice (si nu teoretice) este vitala. Orice mesaj - intentionat sau nu - determina o schimbare in atitudinea, opinia sau modul de actiune al receptorului.
Cateva calitati ale unui bun ascultator sunt:
in general ia decizii mai bune - deoarece primeste informatii mai bune
invata mai mult intr-o anumita perioada - economisind astfel timp
incurajeaza si pe altii sa fie atenti la cele spuse de el - deoarece cel putin da impresia unui om atent si manierat necesita hotarare - pentru ca o ascultare buna este un act constient disciplina si exercitiu - fiindca trebuie sa fie pregatit pentru comunicare atat fizic, cat si mental
Iata acum si cateva sugestii practice pentru o ascultare eficienta:

intelege ca ascultarea este o munca dificila (arata emitatorului interesul tau, afla-ti inclinatiile / preferintele si fa ajustarile necesare pentru ele - nu le lasa sa interfereze cu mesajul) nu te lasa distras (adapteaza-te rapid oricarei situatii neobisnuite, pentru ca ascultatorii slabi tolereaza cu greu conditiile dificile si cateodata se auto-distrag) pastreaza-ti mintea deschisa (un bun ascultator nu se simte amenintat sau insultat, nici nu are nevoie sa opuna rezistenta mesajelor care-i contrazic parerile ori valorile personale; incearca sa identifici si sa rationalizezi cuvintele sau frazele suparatoare care-ti starnesc emotii) gaseste o zona de interes (ascultatorii buni sunt interesati si atenti; ei gasesc cai de a face mesajul relevant pentru ei; nu exista subiecte neinteresante, ci exista doar oameni neinteresanti) confirma emitatorului interesul tau (arata-i intelegerea punctului de vedere, suspendandu-ti temporar emotiile; lasa-te fara interferente infiltrat de informatia mesajului) abtine-te (fii rabdator, nu intrerupe mesajul, nu te lasa supraincarcat ori suprastimulat emotional, asigurandu-te ca evaluezi numai atunci cand intelegerea este deplina - deoarece de multe ori castigurile premature sunt motive de pierdere) recepteaza critic (judecand continutul - nu ambalajul; daca receptorul nu intelege, nu este corect sa blameze emitatorul atunci cand nu poate decodifica mesajul; asuma-ti propria raspundere si cauta / cere explicatii) exploateaza-ti viteza gandului (nu asculta cuvintele, ci asculta ce-ti spune vocea, ce-ti spun miscarile, ce-ti spune pozitia corpului vorbitorului, ce-ti spune imaginea, etc.)