Sa privim putin catre evolutia simptomelor ADHD. Ele se modifica pe parcurs
ce individual creste. Prescolarii cu ADHD se prezinta a fi agresivi, certareti,
hiperactivi si neglijenti. Ei tind sa aiba dificultati in a termina activitatile
solicitante, nu se inteleg bine cu ceilalti, si incep sa dezvolte tulburari
associate (comportament opozitionist-sfidator). Tulburarea persista in adolescenta
in proportie de 50-80% din cazuti (Barckley, 1997). La adolescenti hiperactivitatea
este inlocuita de neastampar. m5c9cr
Simptomele clinice predominante in aceasta perioada sunt dezorganizarea, lipsa
de supraveghere a performantei intr-o sarcina, comportamente riscante, lipsa
de concentrare si izbucniri emotinale. Se pare ca exista o continuitate diagnostica
intre copilul si adolescentul cu ADHD. In aproximativ 40% din cazuri, simptomele
continua intr-o forma clinica sau subclinica la adult, impreuna cu o varietate
de probleme sociale si emotionale. Adultii impulsivi, neatenti si “fara
neastampar” prezinta similaritati clinice cu copiii cu ADHD. Ca si acestia,
multi dintre adultii cu ADHD sufera de tulburari antisociale, depressive si
anxioase. Mai prezinta esec scolar, probleme la serviciu si chiar accidente
de masina. Insa, concentratia sangvina si la nivelul lichidului cerebrospinal
de acid homovanilic (un metabolit al dopaminei) este anormala la copiii cu ADHD,
darn u si la adulti. Originea lichidului homovanilic se afla in structurile
nigrostriate, asta inseamna ca nuclei dopaminergici subcorticali sunt mai afectati
la copii decat la adulti.(Ernst si colab, 1998). De asemenea, studiile PET (Tomografie
cu emisie de pozitroni) au evidentiat patternuri diferite ale ratei de metabolizare
a glucozei la nivel cerebral, intre adolescentii si adultii cu ADHD. Desi anormal
de scazuta la adulti, rata globala nu este alterata la adolescenti. Adultii
care continua sa prezinte criteriile pentru ADHD sunt mai putini hiperactivi,
dar nu in continuare tulburari de atentie. Aceasta evolutie clinica sugereaza,
ca poate sa apara o normalizare a structurilor ce controleaza activitatea motorize
(ganglionii bazali) fie printr-un mechanism neuronal compensator fie printr-o
combinatie de procese invatate si modificari bilogice induse de varsta.
Tulburarile de personalitate nu sunt diagnosticabile inainte de varsta de 18
ani, deoarece se considera ca pana la aceasta varsta au loc schimbari in ariile
ce vor deveni “trasaturi de personalitate” la adult. Totusi, daca
tulburarea este de durata si criteriile de diagnostice sunt implinite, se accepta
diagnosticarea de tulburare de personalitate de tip Borderline (BPD) si la copii
si la adolescenti. Tulburarea de personalitate de tip Borderline la copii se
refera la sindroame caracterizate printr-o combinatie de probleme de comportament
si simptome anxioase si depresive, precum si alte simptome cognitive. Ei sunt
agresivi, furiosi, au probleme de atentie, sunt impulsive, au relatii interpersonale
deficitare si isi folosesc axcesiv imaginatia. Unii cercetatori folosesc termenul
de “Borderline” pentru a descrie acest tablou clinic datorita asemanarii
cu tulburarea de personalitate de tip Borderline la adulti, in schimb ce altii
au propus termenul de “tulburare multipla complexa de dezvoltare”.
Continuitatea tulburarii de la copil la adult ramane o ipoteza, data fiind suprapunerea
unor factori de risc precum existenta unei familii disfunctionale sau expunerea
la abuzuri sexuale sau fizice. De obicei simptomele sunt observabile in adolescenta
tarzie (peste 18 ani), iar tulburarea persista sper 40 de ani (Finley-Belgrad,
2004). Fetele cu tulburare de personalitate de tip “Borderline”
tind sa dezvolte ulterior in viata adulta tulburari affective, iar baietii tulburari
de control asupra comportamentului si abuzz de substante. Tulburarea de personalitate
de tip “Borderline” este prezenta in 21% din populatie, in mediul
clinic frecventa ei fiind de 19%. Este mai frecventa la femei decat la barbate
in raport de 4:1. Intre 70-75% dintre indivizii cu tulburare de personalitate
de tip “Borderline” incearca sa se sinucida sau ameninta ca o vor
face, dar cel mai frecvent o fac in scop manipulative, rata succesului fiind
de doar 9%.
Dimensiunile separate ale temperamentului in cazul comportamentului necontrolat
(impulsive, reactive emotional, usor de frustrate si hiperactiv) cat si ale
comportamentului adecvat social (sociabil, vorbaret si dornic sa exploreze contexte
nefamiliare) pot fi extrase din evaluarile facute copiilor la varsta de 3 ani.
Aceste 2 dimensiuni prezic caracteristici diferite ale personalitatii adultului,
primul tip fiind in mai mare masura asociat cu probleme comportamentale. S-a
constatat o legatura intre aprehensiunea obiectelor de catre copilul de 1 an
si ulterior masuri ale impulsivitatii, controlului inhibitor scazut si neveluri
ridicate ale furiei, frustrarii si agresivitatii. Unii autori mentioneaza ca
nu este cert daca tendintele de abordare vor determina controlul atentional
ce se dezvolta ulterior, sau controlul atentional este deja reflectat in tendinta
scazuta a copilului de a aborda obiectele. Capsi (2000) a gasit corelatii foarte
interesante intre dimensiuni temperamentale masurate la 3 ani si structura personalitatii
la 18 ani. La 18 ani, cei care au fost “etichetati” ca necontrolati
la 3 ani, se descriu pe ei insisi ca fiind neglijenti (auto-control scazut)
si cu tendinte sper activitati periculoase (avitarea pericolului scazuta). De
asemenea, le place sa produca discomfort altora (agresivitate), se simt frecvent
inselati, tradati sau prost tratati de altii (alienare). Studiul lui Capsi,
de asemenea, a evidentiat ca acesti copii necontrolati se evalueaza la 21 de
ani ca avand conflicte si relatii tensionate cu membri familiei si cu partenerii,
avand probleme la scoala, somaj, dependenta de alcool, tentative de suicid,
condamnari si predispozitie spre personalitate antisociala.
Concluzie: Am putea spune ca indivizii care prezinta in copilarie si adolescenta
tulburari de tip ADHD si tulburari asociate ADHD-ului, dezvolta in perioada
adulta tulburari de personalitate (Antisociala, Tulburare de personalitate de
tip Borderline si Histrionica).
