Uneori se folosesc teste psihologice pentru a ajuta la evaluarea starii bolnavilor
neurologici. Rezultatele trebuie apreciate prin prisma istoricului si datelor
clinice ale subiectului testat. Cel mai bine este ca testele psihologice sa
fie utilizate in asociere sau sub forma de baterii de teste, astfel incat deficientele
testelor individuale sa fie reduse la minimum. j1u14uy
Eficienta functiei cerebrale poate fi diminuata in afectiunile cerebrale, dar
gradul diminuarii nu este neaparat legat de gravitatea afectiunii organice,
in special cand leziunile sunt mici. Nu exista un test specific pentru bolile
cerebrale, desi subiectii cu leziuni cerebrale pot prezenta o perturbare a intelectului
si o labilitate emotionala crescuta. Un deficit relativ mai mare la testele
privind memoria, rapiditatea sau invatarea de elemente noi, decat la testele
referitoare la vocabular si la informatie este considerat ca o dovada de deteriorare
intelectuala. Bolnavii cu o deteriorare datorita unor leziuni cerebrale organice,
precum si bolnavii schizofrenici, prezinta tendinta de a fi rigizi, stereotipi
si concreti in ceea ce priveste conceptele lor si sunt incapabili sa efectueze
adecvat teste de clasificare, categorisire sau inductie.
Testele de activitate intelectuala pot furniza uneori cea mai buna dovada de
afectiune cerebrala organica. Pot fi utilizate diverse teste pentru stabilirea
capacitatii subiectului de a sintetiza, de a folosi simboluri si de a evalua
experiente noi pe baza experientei trecute. Tulburarile cerebrale difuze si
cele cu modificari bilaterale ale lobilor frontali sunt cel mai frecvent asociate
cu perturbarea activitatii intelectuale.
Bolnavul cu o afectiune cerebrala organica tinde sa prezinte capacitate diminuata
de a sesiza esenta unei situatii si de a decela diferenta sau modificari mici,
are dificultati in a-si aminti doua sau mai multe comenzi sau de a urma o anumita
directie, perioada de concentrare a atentiei este diminuata, are o judecata
defectuoasa, tulburari de memorie si, in cazurile grave, o pierdere accentuata
a memoriei si confuzie.
O disfunctie evidente mintala sau a vorbirii poate necesita teste speciale pentru
precizarea naturii si gravitatii tulburarii. Indicatiile pentru efectuarea unor
astfel de teste pot reiesi din istoric sau examinare. De exemplu, o testare
simpla a activitatii intelectuale in cursul examenului neurologic poate evidentia
defecte de memorie, de calculare, de judecata sau de informatie generala.
Se cunosc doua tipuri generale de teste psihometrice. Testele obiective sunt
standardizate pe baza unor loturi reprezentative de populatie si se folosesc
pentru evaluarea “cantitativa “ a caracterelor personalitatii in
raport cu normele stabilite. Testele standarde de inteligenta si “inventarele“
de personalitate sunt exemple tipice. Testele proiective sunt menite sa evalueze
raspunsurile subiectului la stimuli sau sarcini “amorfe”, ambigue
sau nestructurate. Se considera ca raspunsurile sunt considerabil influentate
de personalitatea subiectului. Desi raspunsurile pot fi comparate cu norme stabilite
anterior, o importanta variabila este interpretarea subiectiva pe care le-o
da examinatorul. Testele Rorsebach, de aperceptie tematica si de completare
a frazelor, constituie exemple de acest tip.
TESTE OBIECTIVE
TESTUL WECHSLER DE INTELIGENTA A ADULTULUI. Acest test este larg folosit pentru
masurarea inteligentei populatiei adulte si prezinta cunoscutul avantaj ca fondul
educational formal trecut nu modifica in mare masura rezultatele testului. Coeficientii
de inteligenta pot fi calculati cu luarea in considerare a regresului inteligentei
care este de asteptat odata cu inaintarea in varsta. “Inteligenta globala
“ se masoara prin folosirea a 11 subteste diversificate. Sase din acestea
constituie o scara de inteligenta verbala si masoara capacitatile in domeniul
verbal, in cel aritmetic si in domeniile dependentede rationamentul abstract
( de exemplu, capacitatea de a percepe relatiile logice si de a folosi simboluri
). Restul de 5 subteste cuprinde scara inteligentei de performanta si ele depind
de capacitatea subiectului de a rezolva situatii practice care cer capacitati
de executare si manuire (manipulare ). Cele 6 subteste incluse in scopul verbal
sunt informarea, intelegerea, aritmetica, asemanari, distanta intre degete (
“digit span “ )si vocabularul. Cele 5 subteste cuprinse in scorul
de performanta ( “performance score “ ) sunt simbolul digital, completarea
imaginilor, desen de grup, aranjarea imaginilor si asamblarea de obiecte.
TESTUL DE INTELIGENTA STANFORD -; BINET. Acesta este unul din testele de
inteligenta cele mai larg utilizate si el este deosebit de adecvat pentru copii.
El consta in selectionarea unor probleme scurte adaptate pentru varstele 2-14
ani pe niveluri de 6 luni si un an, cu trei niveluri de dificultate “adulte
“. Se testeaza o gama larga de functii psihologice, cu predominanta functii
verbale si de limbaj. Problemele -; test variaza la diferite niveluri de
varsta sau apar sub forme mai dificile la nivelurile superioare. Performanta
(executia) este exprimata in termeni de varsta mintala si coeficient de inteligenta.
Din cauza standardizarii sale si a caracterului problemelor pe care le cuprinde,
acest test pare adecvat pentru copiii de scoala si adolescenti.
“GESTALT”- TESTUL “BENDER”. Acesta este considerat un
test al functiei motorii vizuale si depinde de raspunsurile provocate de 9 modele
(descrise) standard. Desenele sunt prezentate separat, cate unul, subiectului
caruia i se cere sa le copieze pe o foaie de hartie. Interpretarea rezultatelor
testelor depinde de multi factori, printre care de modul in care sunt reproduse
dosarele de relatiile intre ele, de fondul spatial si de reproducerea desenului
in timp.
TESTUL LABIRINTULUI AL LUI PORTEUS. In acest test de performanta i se cere subiectului
sa traseze o carare (o linie) printr-o serie de labirinte de un grad de dificultate
crescanda pe niveluri anuale. In acest test, performanta pare sa fie legata
de coeficientul de inteligenta traditional. Desemnarea cu succes in complexitatea
labirintelor dovedeste capacitatea: modul in care este rezolvat testul este
legat de aspecte ale personalitatii.
TESTUL GOODENONGH DE DESENARE A UNUI OM. Acesta este un test de performanta
prin care se testeaza capacitatea unui subiect de a descrie imaginea unui om.
Desenul este notat conform unor standarde stabilite.
INDICELE MINNESOTA MULTIFAZIC AL PERSONALITATII. Acest test obiectiv standardizat
al personalitatii, larg utilizat, consta din mai multe sute de diverse formulari
despre sentimente, probleme familiale, atitudini, intamplari si reactii pe care
subiectul este solicitat sa le clasifice in “corecte”, “gresite”
sau ” nu pot sa spun”. Profilul personalitatii poate fi stabilit
pe baza a 9-a categorii: ipohondrie, depresiune, isterie, deviere psihopata,
masculinitate, feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie.
Interpretarea este de obicei bazata pe profil ca un ansamblu.
TESTUL BENTON DE MEMORIZARE VIZUALA. Acest test are ca obiectiv evaluarea perceptiei
vizuale, a memoriei vizuale si a capacitatii de reconstituire vizuala. O serie
de desene simple si complexe sunt prezentate timp de 5-10 secunde. Subiectul
trebuie sa reproduca desenul dupa diverse intervale de timp (copiere directa,
reproducere imediata si reproducere dupa un interval de 15 secunde).
TESTUL HALSTED- REITAN. Aceasta a devenit una din bateriile de teste neuropshilogice
cele mai cunoscute si mai larg utilizate. Este vorba despre un ansamblu cuprinzator
de teste ale capacitatii cognitive si adaptative. Sunt incluse teste de inteligenta
verbala si neverbala, de formare a conceptelor, de limbaj expresiv si receptiv,
de memorie, de perceptie auditiva, de perceptie a timpului, de performanta tactila,
viteza motorie perceputa, relatii spatiale, gnosis digital si dubla stimulare
concomitenta.
TESTE PROIECTIVE
TESTUL RORSCHACH. Acest test proiectiv consta in a da subiectului sa examineze
10 cartonase standard cu desene, fiecare continand o pata de cerneala. Diferite
aspecte ale raspunsurilor subiectului contribuie la interpratare: continutul
asocierelor libere ale subiectului cu privire la petele de cerneala; factori
ca forma, culoare sau umbre; faptul daca se foloseste culoarea intrega sau numai
o parte din ea, fiecare pata de cerneala are semnificatii conventionalizate
minime; raspunsurile reprezinta functii ale personalitatii proprii bolnavului.
Sentimente si motivatii care sunt profunde sau inconstiente pot stimula raspunsuri
deformate la test. Sustinerea utilitatii unei astfel de tehnici proiective pentru
evaluarea unei leziuni cerebrale organice se bazeaza pe constatarile de repetare,
perplexitate, raspunsuri stereotipe si confuzie la astfel de bolnavi.
TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA (TAT). Acesta este un test proiectiv care se bazeaza
pe povestirea relatata de subiect la vizualizarea materialului- test constand
din 20 cartonase cu imagini selectionate adecvat pentru varsta si sex. Imaginile
difera unele de altele si sunt in mod intentionat neclare si ambigue.
Pentru fiecare imagine subiectul construieste o intriga (actiune) sau o povestire
imaginara. Temele acestor povestiri pot dezvalui atitudini, tendinte si conflicte,
deoarece temele transpuse in povestiri sunt deseori legate de teme analoage
din viata subiectului. Continutul povestirilor da indicatii cu privire la modul
de a percepe si de a gandi al subiectului, precum si la temerile, nevoile si
sperantele subiectului. Pentru utilizarea la copii s-a elaborat o varianta cunoscuta
sub denumirea de Test de aperceptie la copii (CAT).
TESTUL DE COMPLETARE A FAZELOR. Subiectului i se cere sa completeze un numar
de fraze incomplete. Se considera ca modul in care sunt completate frazele dezvaluie
dorintele, nevoile si sentimentele subiectului. Deoarece personalitatile prezinta
diferente caracteristice de performanta si deoarece testul in sine este simplu,
de scurta durata si flexibil, este larg utilizat ca test de coroborare.
TESTUL “CONSTRUITI UN TABLOU POVESTIRE” ( MAPS=Make a Picture- Story
Test). Materialele- test constau dintr-un mare numar de figuri decupate. Bolnavul
selectioneaza figurile, le aranjeaza si apoi spune o povestire in legatura cu
aranjamentul.
Selectionarea si aranjarea materialelor de catre subiect si povestirile inventate
pot dezvalui nevoile si sentimentele constiente si inconstiente ale subiectului.
TESTUL DE ASOCIERE A CUVINTELOR. Subiectului i se prezinta o serie de cuvinte
stimuli si se consemneaza timpul de reactie, continutul raspunsului si emotia
asociata cu fiecare cuvant. Cuvintele selectionate sunt neutre si alese pentru
a da un ajutor diagnostic pe baza raportului intre raspunsurile normale si cele
anormale. Exemple de cuvinte folosite la aceste teste sunt alb, intuneric, femeie,
doctor, suparare, speriat.
TESTUL “CASA- POM- PERSOANA” ( H-T-P= House-Tree-Person Test). Subiectului
i se cere sa deseneze cu mana libera o casa, un pom si o persoana. Pe baza desenelor
se pot deduce informatii privind maturitatea, sensibilitatea, flexibilitatea
si integrarea personalitatii subiectului.
BIBLIOGRAFIE:
COMPENDIU DE ANATOMIE
EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA- BUCURESTI, 1988
