v3c4cz
Una din posibilit\iile de a vorbi despre reprezent\rile sociale in relaiie cu practi cile sociale este de a discuta ideea de modificare a reprezent\rii sociale. Mai mulii autori descriu posibilit\iile prin care practicile influenieaz\ ai transform\ imaginarul social (Guimelli, 1994; Morin, 1994; Abric, 1994; Flament, 1987, 1989, 1994 a.a.).
Totodat\ reprezent\rile sociale determin\ elaborarea sau preluarea unor comporta mente specifice (Jodelet, 1989; Abric, 1995). Aceste procese, foarte variate ai com plexe au inceput a fi explorate la un nivel evoluat de rigoare ai fineie mai ales dup\ elaborarea de c\tre Abric (1976) a teoriei nodului central, imbun\t\iit\ semnificativ de teoria complementar\ a elementelor periferice a lui Flament (1987). In acest arti col inteniionez s\ pun in discuiie un caz de transformare a reprezent\rii sociale sub influenia practicilor noi cauzate de schimb\ri majore ale circumstanielor ai s\ stabi lesc pe baza lui eventualele strategii de adaptare ale grupului social studiat.
I. Problema ai obiectivele cercet\rii
In aceast\ prezentare voi aduce in discuiie un subiect care mi-a suscitat interesul din mai multe considerente. In primul rind este vorba de o situaiie natural\, cind proce sele de transformare ale reprezent\rii sociale se pot urm\ri in contextul unor fenomene socio-politice de proporiii. Totodat\ am fost atras de specificul pe care-l prezint\ situaiia concret\.
In urma binecunoscutei emancip\ri din anii 90, in teritoriul fostei URSS se desprind mai multe state independente, printre care ai Republica Moldova. Faptul c\ acest lucru ridic\ grave probleme de adaptare nu doar pentru populaiia care nu este avantajat\ de aceast\ nou\ situaiie minoritatea rus\, dar probabil ai pentru moldo venii majoritari, ne face s\ presupunem existenia unor bulvers\ri majore ale imagina rului social. Aceast\ situaiie favorizeaz\ explicitarea unor legit\ii ce iin de fenomenele transform\rii reprezent\rilor sociale. Stabilind structura reprezent\rilor sociale legate de noile practici ap\rute vom putea totodat\ s\ explic\m unele comportamente ai manifest\ri sociale observate.
Raportat\ la populaiia Moldovei, reprezentarea social\ a patriei este poate cea mai afectat\ ai totodat\ cea mai rezistent\ la schimbare. Problema care mi-am pus-o este
in ce m\sur\ ai cum practicile sociale legate de aceste schimb\ri majore au determinat modific\ri atit de coniinut, cit ai de structur\ ale reprezent\rii patriei. Acest lucru este important pentru a inielege multe din strategiile de adaptare la aceast\ situaiie dezvoltate deja, cit ai pentru stabilirea eventualelor lor evoluiii ai perspective.
Lotul a fost alc\tuit din 120 de subiecii care ai-au declarat limba rus\ drept limb\ matern\, toii subieciii fiind studenii ai Universit\iii Pedagogice Ion Creang\ din
Chiain\u. Criteriul de seleciie a eaantionului nu a fost originea etnic\, ci limba ma tern\, care este exponentul exterior ai uaor de depistat al adereniei la o cultur\.
Specificul acestui grup social const\ in faptul c\ in perioada de dinaintea schimb\rilor legate de independenia Moldovei el avea un statut majoritar. In aceste condiiii, noua realitate il dezavantajeaz\ in mod evident. Transformindu-se intr-o simpl\ minoritate, el se adapteaz\ mult mai greu decit oricare alt grup social la noile condiiii. Deoarece strategiile de adaptare la noua realitate social\ sint de obicei elaborate de elita inte lectual\, pentru a fi mai tirziu preluate de intreaga comunitate, am g\sit util\ efectua rea studiului la inceput printre studenii, considerind c\ ei sint p\tura cea mai flexibil\
ai totodat\ cea mai conatient\ a grupului cercetat, viitoarea elit\.
II. Referinie teoretice
Domeniul reprezent\rilor sociale este unul in expansiune. Din momentul relans\rii de c\tre S. Moscovici, acest concept a obiinut treptat pondere printre reprezentaniii importanii ai psihologiei sociale, ca ast\zi s\ ajung\ a fi unul de referini\. Interesul fai\ de reprezent\rile sociale a crescut ai s-a diversificat. Ast\zi, cercet\rile pe aceast\ tem\ au o form\ de evoluiie foarte dinamic\. Metodologia de culegere a datelor
(Abric, 1994), cit ai analiza lor (Doise, Clémence ai Lorenzi-Cioldi, 1992) au devenit foarte eficiente ai diversificate. Totodat\, cadrul teoretic propus de Moscovici se nuanieaz\ ai se l\rgeate. Toate acestea ne sugereaz\ maturitatea ai fecunditatea atiin iific\ a acestei noiiuni.
Diversele dinamici legate de transform\rile reprezent\rilor sociale au fost sinteti zate de Flament (1994) in urm\toarea schem\:
Modificarea circumstanielor externe;
Modificarea practicilor sociale;
Modificarea prescriptorilor condiiionali
(elementele periferice);
Modificarea prescriptorilor absoluii (NC).
Circumstaniele externe, dup\ Flament, sint toate atirile exterioare reprezent\rii sociale, dar care o vizeaz\ in mod direct. Astfel, myxomatoza iepurilor, deai nu depinde deloc de reprezent\rile sociale proprii vin\torilor (este exterioar\ lor), induce o stare de tensiune cognitiv\ cauzat\ de inconvenientul situaiiei (Guimelli, 1988).
Necesitatea adapt\rii rapide ai eficiente genereaz\ comportamente globale acordate circumstanielor noi. Practicile sociale constituie in acest mod primul efect al con tactului cu noua realitate, ai reprezint\, dup\ Flament, o interfai\ intre circumstaniele externe ai prescriptorii interni ai reprezent\rii sociale. Utilizarea prezervativului, abstinenia sau renuniarea la viaia sexual\ extraconjugal\ reprezint\ tot atitea practici condiiionate de apariiia SIDA (Morin, 1994).
Absorbiia practicilor nefamiliare de imaginarul social nu se face imediat ai nici deplin. Datorit\ necesit\iii elementare a economiei cognitive, reprezentarea social\ se schimb\ in urma noilor condiiii, pe etape. La inceput, noile elemente externe afec teaz\ prescriptorii periferici, care, conform unor cercet\ri recente (Flament, 1994), sint de natur\ condiiional\. Ele au rolul de a modela comportamentul in dependeni\ de situaiia concret\. Astfel, noi spunem c\ ajut\m toii oamenii, dar, cind intilnim pe strad\ un beiiv ai un bolnav, ajut\m mai degrab\ pe cel bolnav. Deci prescriptorii condiiionali sint cei ce iau in consideraiie fluctuaiiile circumstanielor externe (vom vedea mai jos c\ acest lucru este valabil doar pentru schimb\rile temporare). Modifi carea nodului central (NC) al reprezent\rii sociale presupune o investiiie important\ datorit\ stabilit\iii pe care trebuie s\ o asigure ai a caracterului s\u axiomatic sau necondiiional. De aceea, el se schimb\ in urma modific\rilor circumstanielor externe
in ultimul rind ai doar in cazul unor condiiii la care m\ voi referi mai tirziu. Dar chiar ai in cazul cind nodul central este modificat, acest lucru se intimpl\ pe baza r\m\aiielor vechiului nod, realizindu-se o continuitate intre vechi ai nou. In acest context, s\ ne amintim de ideea de ancorare emis\ de Moscovici (1961) in descrierea reprezent\rilor sociale.
Modalit\iile prin care are loc transformarea reprezent\rii sociale sub influenia practicilor sociale sint determinate de mai mulii factori, dintre care unii trebuie inc\ depistaii ai studiaii. Astfel, unul din factorii ce influenieaz\ considerabil procesele ce
iin de modificarea reprezent\rilor este, conform unor cercet\ri recente, percepiia reversibilit\iii situaiiei (Flament, 1994; Abric, 1994). Cercet\rile lui Flament (1995)
incearc\ s\ demonstreze prin utilizarea termenului reversibilitatea situaiiei c\, in funciie de conatiinia posibilit\iii de a continua sau nu a acestei realit\ii noi, se modific\ mai uaor sau mai greu reprezentarea social\ a obiectului. Astfel, avem dou\ posibilit\ii: a. situaiia este considerat\ reversibil\
In aceste condiiii, conform lui Flament, exist\ puiine aanse ca reprezent\rile s\ se modifice profund. Aceasta, totodat\, nu inseamn\ c\ nu ar exista schimb\ri, dar ele nu sint eseniiale. Bineinieles, elementele noi ap\rute sint integrate ai luate in consideraiie, dar ele nu afecteaz\ cituai de puiin baza reprezent\rilor sociale. Altfel spus, in cazul conatiiniei reversibilit\iii situaiiei are loc o adaptare fai\ de noua realitate la nivelul elementelor periferice ai nu este afectat nodul central al repre zent\rii sociale.
Transformarea reprezent\rii de practicile noi este cert\, ins\ nu la nivelul prin cipiilor organizatoare ai generatoare. Flament descrie urm\torul raiionament al subieciilor: din cauza circumstanielor, eu fac ceva neobianuit, ins\ am argumente serioase pentru aceasta . b. situaiia este considerat\ ireversibil\
In acest caz, totul este altfel. Ireversibilitatea situaiiei reduce autonomia ai libertatea subiectului ai, deci, posibilitatea de a-ai meniine vechile structuri reprezentaiionale fai\ de acelaai obiect modificat, mai ales in cazul cind caracteristicile lui sint in

contradiciie flagrant\ cu nodul central. Necesitatea subiectului de a-ai restabili echi librul cognitiv va genera o transformare a reprezent\rii. Aceast\ modificare va decurge in mod diferit, in dependeni\ de natura noilor practici ai tipul de relaiie stabilit cu reprezentarea. Se vorbeate (Flament, 1995) de trei tipuri majore de tran sform\ri:
Transformarea progresiv\ in momentul cind noile practici nu sint total in contradiciie cu nodul central al reprezent\rii. Nu are loc, deci, o ruptur\ a nodului central, o explozie a lui, ci o fuzionare a elementelor noi cu elementele vechi, constituindu-se in acest fel noua organizare a reprezent\rii.
Transformarea rezistent\ Practicile neobianuite ai noi sint contradictorii, dar permit inc\ elaborarea mecanismelor de ap\rare ale reprezent\rii: justific\ri ai interpret\ri ale noilor constringeri, raiionaliz\ri, referinie externe reprezent\rii in modificare etc. Flament vorbeate aici de apariiia schemelor str\ine . Existenia acestor scheme nu este altceva, ins\, decit preludiul pentru o modificare de proporiii a reprezent\rii sociale, cu condiiia, bineinieles, s\ nu revin\ realitatea la vechea situaiie.
Transformarea brutal\ apare in condiiiile cind noile practici ating direct struc tura nodului central f\r\ s\ fie posibil\ elaborarea unor strategii defensive de ap\rare. Aceasta se `ntimpl\ mai ales cind caracteristicele noilor practici, neordinare ai ireversibile, conduc la o transformare direct\ ai complet\ a nodului central ai, deci, a reprezent\rii sociale. Cu toate acestea, se consider\ c\ elemen tele vechiului nod central ar putea s\ joace un rol de neignorat in formarea noii reprezent\ri sociale.
Relaiia invers\ dintre reprezent\ri ai practici, atunci cind primele le influenieaz\ pe ultimele, este determinat\ de anumite caracteristici ale elementelor nodului central.
Cercet\rile pe aceast\ tem\ sint variate, ins\ mai mult descriptive. Astfel, s-a stabilit c\ reprezent\rile sociale determin\ relaiiile din intreprindere (Morin, 1989), c\ influenieaz\ alegerea profesiei (Rousselet, 1987) sau sint determinante ale practicilor legate de bolile mentale (Jodelet, 1989). Ins\ stabilirea elementelor nodului central ce sint responsabile de declanaarea practicilor sociale ai a acelora ce influenieaz\ doar discursul, f\r\ a avea realmente un rol practic, a fost realizat\ experimental relativ recent (Abric, 1995). Ideea unei duble dimensiuni (normativ-funciional\) a fost enuniat\ inc\ de la prima formulare a teoriei nodului central (Abric, 1987), dar a fost precizat\ ai dezvoltat\ mai tirziu. Astfel, nodul central este compus din trei tipuri de elemente: elemente normative, legate de istoria colectiv\ ai a normelor grupului social.
Aceste elemente determin\ atitudinile ai lu\rile de poziiie fai\ de obiectul repre zent\rii sociale. Prin acestea obiectul social este evaluat ai valorizat. elemente funciionale, legate de implicarea obiectului social in realizarea unor practici sociale. Aceste elemente determin\ ai organizeaz\ conduitele relative la obiect ai le stabileate legitimitatea. elemente mixte, care au o dubl\ dimensiune, de unde reiese importania lor, deci intervin atit in realizarea discursului cit ai pentru orientarea practicilor.
Pentru cercetarea noastr\, aceast\ clasificare are importani\ in m\sura in care ne va interesa care din elementele nodului central sint responsabile de realizarea anumi tor practici ai care de producerea discursiv\. Este la fel de util\ ai concluzia conform c\ruia modalitatea activ\rii elementelor nodului central este determinat\ de natura relaiiei intreiinut\ de grup cu obiectul reprezent\rii sociale (Abric, 1995). Asta ne va ateniiona asupra faptului c\ exist\ elemente neactivate determinate de condiiia specific\ a acestei relaiii.
Deci, in condiiiile unei contradiciii intre realitatea existent\ la un moment dat ai reprezentarea noastr\ despre ea, exist\ o puternic\ tendini\ de a o reduce, ai aceasta
in dou\ moduri: se schimb\ reprezentarea, se readuce realitatea la modul nostru de a gindi.
III. Prezentarea ipotezelor
Modificarea circumstanielor sociale constituirea Republicii Moldova ca stat inde pendent, cu toate caracteristicele ce trebuie s\ justifice acest lucru: simboluri, limba oficial\, armata, sistem financiar propriu etc., a determinat in mod inevitabil dezvoltarea unor practici sociale menite s\ ia in consideraiie aceste schimb\ri. Dintre toate, introducerea unei noi limbi oficiale a fost resimiit\ cel mai mult. Devenind un element obligatoriu in exercitarea obligaiiunilor de serviciu, a fost afectat\ direct majoritatea angajaiilor. In acest sens, studierea limbii rom^ne pentru a meniine serviciul poate fi considerat\ a fi una din practicile noi ap\rute. Constatarea unor modific\ri importante ale circumstanielor, cit ai apariiia practicilor sociale legate de acestea, ne dau dreptul, conform cadrului teoretic ales, s\ presupunem existenia unor procese de transformare a reprezent\rii sociale a patriei.
Problema care m-a preocupat in mod special in acest articol a fost in ce m\sur\ a fost modificat\ reprezentarea social\ a patriei dup\ cinci ani de la declararea independeniei Moldovei ai care sint condiiiile ce influenieaz\ durata transform\rii unei reprezent\ri sociale in general.
Mai mulii autori vorbesc despre durata procesului de modificare total\ a repre zent\rii sociale, stabilind termeni variaii incepind cu ciiiva ani ai terminind cu trei generaiii (Andriamifidisoa, 1982; Ibn Khaldoun, Flament, 1994 a.a.). Consider c\ durata schimb\rii reprezent\rii sociale variaz\ in dependeni\ de anumite caracteristici ce iin atit de natura schimb\rilor, cit mai ales de importania acordat\ de grup obiectului reprezentat.
Presupun c\ una din caracteristici ar fi rolul important acordat obiectului social de grupul vizat. Acest lucru este mai evident dac\ modific\rile sint percepute a fi o ameniniare a identit\iii lui. Deci, cu cit obiectul dat este considerat de grup a fi un element constitutiv al identit\iii sale, cu atit mai greu el se schimb\ sub influenia circumstanielor.
Alt criteriu, pe care il consider a fi important in determinarea duratei schimb\rii reprezent\rii sociale, este m\sura in care aceste modific\ri avantajeaz\ sau dezavanta jeaz\ grupul social. Cu alte cuvinte, dac\ schimbarea circumstanielor face condiiia grupului mai bun\, reprezentarea social\ se schimb\ mai uaor decit dac\ face condiiia grupului mai rea.
Pornind de la ideile enuniate mai sus, cit ai de la constatarea percepiiei reversibili t\iii situaiiei de grupul studiat, care este un factor demonstrat al duratei schimb\rii reprezent\rii sociale (Flament, 1994), am considerat reprezentarea social\ a patriei pe care ai-o construiesc studeniii ruai rezistent\ la schimbare ai am formulat urm\ toarea ipotez\:

Modificarea circumstanielor (independenia Republicii Moldova) ai a practicilor sociale legate de acestea nu au produs schimbarea nodului central al reprezent\rii sociale a patriei la minoritatea rus\.
Pornind de la aceast\ ipotez\ teoretic\, prin mijloace metodologice diferite, dar complementare, am obiinut trei tipuri de date: date referitoare la coniinutul reprezent\rii sociale a patriei; date ce iin de structura reprezent\rii sociale a patriei; date ce stabilesc polaritatea ai neutralitatea reprezent\rii sociale a patriei.
Modalitatea in care este modificat nodul central al reprezent\rii sociale a patriei ai structura lui actual\ va constitui un indiciu al strategiilor adoptate. Totodat\, s-ar putea determina ai eventualele condiiii ale unor evoluiii alternative.
IV. Metodologia
In realizarea scopurilor propuse de acest studiu am insistat asupra unei abord\ri multi -metodologice, deoarece consider c\ fiecare metod\ delimiteaz\ doar un aspect al reprezent\rilor sociale, complexitatea construciiei poli-dimensionale care le defineate fiind probat\ doar in condiiiile unor abord\ri metodologice simultane.
Colectarea datelor pentru determinarea coniinutului reprezent\rii sociale a fost realizat\ prin metoda reielei asociative elaborat\ de De Rosa (1993, 1995). Am utilizat aceeaai metod\ asociat\ metodei induciiei prin scenariu ambiguu (Moliner,
1993) ai metodei constituirii ansamblurilor de cuvinte (Verges, 1984; Grise a.a.,
1987; Abric, 1994) pentru stabilirea structurii reprezent\rii sociale. Normativitatea sau funciionalitatea elementelor nodului central al reprezent\rii sociale a fost deter minat\ prin testul elaborat de Abric (1995).
Am ales metoda reielei asociative (De Rosa, 1995) pentru verificarea ipotezelor studiului de fai\ pornind de la indiscutabilele avantaje pe care le acord\. Acest dispozitiv prezint\, pe ling\ uaurinia aplicabilit\iii, ce este caracteristic\ metodelor asociative in general, multiple posibilit\ii de prelucrare a datelor, ce ne-au permis s\ constituim un tablou veridic ai complex, atit al coniinutului, cit ai al structurii ai polarit\iii reprezent\rii sociale studiate. Cu alte cuvinte, ea cere puiin timp ai efort din partea subieciilor, permite colectarea unui ansamblu de asociaiii mai elaborate ai mai importante decit prin asociaiia liber\ ai, in plus, permite stabilirea leg\turilor semnificative intre elementele reielei.
Specificul metodei reielei asociative, fai\ de altele similare (de exemplu harta asociativ\ a lui Abric, 1994) consta in faptul c\ ramificaiiile intre cuvinte ai conexiunile
intre laniurile asociative prezente in cimpul semantic sint liber produse de subiect, iar sarcinile sint structurate de aaa manier\ incit presupun prelucrarea riguroas\ a datelor.
Spre deosebire de metoda chestionarului, ea nu poate s\ influenieze cituai de puiin r\spunsul subieciilor, ai totodat\ este mai uaor acceptat\. Se atie c\ de cele mai multe ori chestionarele provoac\ conflictul de competeni\, ceea ce face ca r\spunsurile s\ fie mult prea prelucrate pentru a putea exprima coniinutul profund al reprezent\rii.
Ca orice metod\, reieaua asociativ\ prezint\ ai unele lacune. In primul rind, noiiunile produse de subiecii sint greu de interpretat a priori. Inc\ Aristotel spunea c\
in general sint posibile trei forme de asociaiii: prin similaritate, prin contrast ai prin contiguitate. Care din cele trei forme a produs asociaiia in fiecare caz aparte? Luind
in consideraiie aceste lacune am introdus o sarcin\ suplimentar\ pe ling\ cele existente, preluat\ din metoda constituirii cuvintelor (Verges, 1984; Grise, 1987;
Abric, 1994).
Astfel, prin stabilirea contextului ai a categoriz\rii propuse de subiect a putut fi detectat\ semnificaiia exact\ a cuvintului asociat. Criteriul de asociaiie s-a putut sta bili ai pe baza leg\turilor suplimentare dintre cuvintele produse de subiect pe care le f\cea la sfiraitul complet\rii foii de r\spuns. Exclusivitatea criteriului cantitativ in determinarea nodului central al reprezent\rii sociale (frecvenia, rangul dup\ impor tani\, rangul apariiiei) a fost compensat de metoda induciiei prin scenariu ambiguu
(Moliner, 1993), ce presupune o tehnic\ specific\ mai riguroas\. Coroborarea acestor dou\ metode a permis o mai mare sigurani\ ai exactitate in stabilirea nodului central al reprezent\rii sociale a patriei.
Prin tehnicile enumerate mai sus am putut obiine urm\toarele tipuri de date: a. Coniinutul cimpului semantic
Prima instruciiune invit\ subiectul s\ asocieze toii termenii (adjective sau substan tive) care-i vin in minte in leg\tur\ cu un cuvint-stimul (in cazul nostru, cuvintul patrie obiectul reprezent\rii studiate) scris anterior in centrul paginii. Acest con semn permite relevarea coniinutului cimpului reprezent\rii sociale determinat prin intermediul cuvintelor asociate de subiect cuvintului-stimul ai liber dispuse pe supra faia foii. Faptul c\ sarcina presupune un proces asociativ destul de rapid ai spontan ne d\ posibilitatea s\ ajungem nu doar la elementele de obicei active, datorit\ relaiiei specifice a subiectului cu obiectul reprezent\rii sociale (Abric, 1995), ci ai la cele neactivate ai subconatiente. In acelaai timp, se pot depista ai elementele cu un grad mare de inc\rc\tur\ simbolic\ ai afectiv\.
Pentru a putea contextualiza cuvintele asociate ai a le putea determina exact sensul, subieciii au fost rugaii s\ lege intre ele cuvintele pe care le considera apropiate dup\ sens, iar la sfiraitul complet\rii foii de r\spuns s\ grupeze cuvintele conform unor criterii stabilite de ei. Aceste criterii erau explicitate in titlul pe care trebuia s\-l acorde fiec\rui grup de cuvinte constituit. Astfel, s-a putut dep\ai inconvenientul metodelor de tip proiectiv, care consta in ambiguitatea semantic\ a cuvintelor pro duse. Acest consemn a permis formarea unei reiele de cuvinte pornind de la un singur cuvint-stimul. Faptul c\ termenii produai erau prelucraii de subiecii acorda o mai mare precizie interpret\rii ai analizei lor.
Avind ca reper o metod\ eficient\ de analiz\ de coniinut a datelor analiza conco miteniei tematice (Ghiglione, Beauvois, Chabrol ai Trognon, 1980) am reuait nu doar o categorizare tematic\ a elementelor, ci ai stabilirea unei ierarhii semantice ce ne-a dat posibilitatea s\ excludem elementele ce doar nuanieaz\ o categorie generic\
ai nu formeaz\ un nod semantic independent. Cu toate c\ metoda enuniat\ de prelu crare a datelor brute mi-a permis o analiz\ fin\ a rezultatelor, consider c\ ea poate fi
in viitor imbun\t\iit\ (de exemplu, se poate lua in consideraiie ai num\rul produs de cuvinte colaterale nodului semantic ce completeaz\ noiiunea generic\ a.a.). b. Ordinea apariiiei cuvintelor
Urm\toarea instruciiune cere subiectului, in momentul apariiiei termenului asociat cuvintului-stimul, s\ noteze num\rul de ordine ce-i corespunde. Conform unor cer cet\ri din domeniul psihologiei cognitive despre durata reaciiilor verbale ai a rapidi t\iii asociaiiei, ordinea apariiiei poate fi considerat\ a fi un indice de accesibilitate.
De multe ori se consider\ c\ ordinea apariiiei cuvintului corespunde importaniei lui

acordat\ de subiect. Se pare c\ nu este chiar aaa odat\ ce, cum mi s-a intimplat s\ observ, subieciii acord\ de multe ori importani\ mai mare altor cuvinte decit celor ap\rute mai rapid in cimpul conatiiniei. Probabil aici intervine ai alt factor, care este, conform unor opinii, consensualitatea stereotipic\ (De Rosa, 1995). Altfel spus, subiectul extrage mai repede o asociaiie nu atit pentru faptul c\ este mai important\ pentru el, ci mai ales pentru c\ este imp\rt\ait\ social. c. Ordinea importaniei termenului pentru subiect
Dup\ cum am v\zut mai sus, accesibilitatea cuvintelor nu este numaidecit un indice pentru a stabili importania acordat\ de subiect termenului produs in relaiie cu obiec tul-stimul. De aceea, s-a introdus o alt\ instruciiune prin care subieciii erau rugaii s\ numeroteze cuvintele conform importaniei acordate explicit. Pentru a nu fi influeniaii de sarcina referitoare la ordinea cuvintelor, aceast\ instruciiune a fost dat\ printre ultimele, iar pentru a le putea difereniia de celelalte am rugat subieciii s\ foloseasc\ pentru aceasta un pix de alt\ culoare. d. Centralitatea elementelor

Gradul de apropiere al elementelor constitutive ale reprezent\rii sociale de nodul central (centralitatea) a fost stabilit prin coroborarea datelor la indicii de frecveni\, ordinea de apariiie ai importania acordat\ de subiect fiec\rui item, iar apoi au fost verificate prin testul ISA (Moliner, 1993).
Metoda de identificare a nodului central prin inducerea unui scenariu ambiguu
(ISA) a fost creat\ pornind de la ideea c\ reprezentarea este un proces activ de construire a realit\iii. Ea consta in a-i propune subiectului o descriere ambigu\ a obiectului reprezent\rii sociale studiate. Ambiguitatea scenariului propus consta in faptul c\ poate fi lesne prezentat ca referindu-se sau nu la obiectul reprezent\rii. Am urmat deci urm\toarele faze:
A. Am alc\tuit un scenariu ambiguu care s-a referit la obiectul reprezent\rii sociale,
in cazul nostru la patrie . La alc\tuirea lui am respectat urm\toarele reguli: nu a f\cut deloc referini\ explicit\ la obiectul studiat; nu a coniinut nici unul din elementele stabilite prin metoda precedent\.
Alc\tuind textul scenariului, am pornit de la definiiia din diciionar (SES, 1980) pentru cuvintul iar\ , deoarece am considerat c\ noiiunea de patrie o implic\ pe cea de iar\ , plus anumite caracteristice suplimentare. Pe ling\ aceasta, ea respect\ regulile enuniate mai sus. Textul dat pentru interpretare subieciilor, teritoriul situat
intre frontiere bine definite ai care are independeni\ politic\ a fost prezentat in dou\ variante, una se termina prin cuvintele: este patria mea , cealalt\ prin cuvintele: nu este patria mea .
B. Subieciilor li s-au propus nou\ itemi consideraii reprezentativi (pe criteriul cen tralit\iii) pentru reprezentarea social\ a patriei pe eaantionul cercetat ai au fost
intrebaii dac\ obiectul prezentat in fiecare din cele dou\ variante ale scenariului posed\ sau nu aceste caracteristici.
C. Analiza r\spunsurilor ne-a permis detectarea a dou\ tipuri de itemi: itemi care corespund caracteristicilor ambelor variante de scenariu ai care, res pectiv, nu pot fi consideraii a fi reprezentativi pentru obiectul reprezent\rii stu diate. Acestea sint elementele periferice. itemi ce se refer\ exclusiv la noiiunea de patrie. Aceati itemi sint specifici obiectului reprezent\rii sociale. Ei constituie nodul central pentru c\ determin\ semnificaiia situaiiei. e. Indicele de polaritate ai de neutralitate
Pentru a stabili valenia atitudinal\ a elementelor ai a reprezent\rii sociale in general s-au introdus in reieaua asociativ\ niate indicatori prin care s\ se poat\ stabili un indice de polaritate, ca o masur\ sintetic\ a componentei evaluative ai a atitudinii implicite a cimpului reprezentaiional ai un indice de neutralitate, ca o m\sur\ de control pentru verificarea gradului de implicare a reprezent\rii in constituirea identi t\iii subiectului ai, respectiv, a grupului. In cazul unui indice de polaritate negativ ai al unui indice de neutralitate mic, avem un cimp reprezentaiional ce atribuie obiec tului importani\ m\rit\, dar cauzat\ de pericolul perceput pentru interesele grupului.
Cu cit indicele de polaritate negativ\ este mai mare, iar indicele de neutralitate este mai mic, cu atit interesele afectate ale grupului sint mai importante, cele mai grave fiind cele ce afecteaz\ ins\ ai existenia lui ca grup distinct, identitatea lui. In aceeaai m\sur\, dar in sens invers, putem vorbi ai de cazul reprezent\rilor sociale cu un indice de polaritate pozitiv ai un indice de neutralitate mic. Neutralitatea mare a reprezent\rii sociale presupune un rol minor atribuit obiectului sau vieiii intregii comunit\ii. Bazindu-ne pe faptul demonstrat al necesit\iii imaginii de sine pozitive
(polaritate pozitiv\) in constituirea identit\iii (Tajfel ai Turner, 1986), cit ai pe consta tarea c\ p\strarea identit\iii constituie un interes major al grupului (neutralitate mic\), vom putea stabili rolul reprezent\rii in fundamentarea ai p\strarea identit\iii grupului.
Totodat\, este absolut necesar s\ tragem concluzii referitoare la aceste situaiii doar in cazul unor indici extremi. f. indicele de normativitate/funciionalitate
Conform unor cercet\ri recente (Abric, 1995), s-a stabilit c\ nodul central al repre zent\rii sociale este format din elemente ce se difereniiaz\ in dependeni\ de m\sura
in care ele particip\ la elaborarea discursului (elemente normative) sau a practicilor sociale (elemente funciionale). Stabilirea unui indice de normativitate/funciionalitate pentru fiecare element al nodului central mi se pare important, pentru cercetarea noastr\, din considerentul c\ ar permite s\ depist\m elementele implicate in condiiio narea practicilor sociale determinate de reprezentarea social\ a patriei.
Pentru aceasta, s-a definit operaiional normativitatea prin importania perceput\ de subiect a contribuiiei elementului la judec\iile referitoare la obiectul reprezent\rii. In aceeaai manier\, funciionalitatea s-a m\surat prin importania perceput\ de subiect a contribuiiei fiec\rui element la orientarea practicilor relative la obiectul reprezent\rii.
Astfel, am cerut subieciilor (dup\ ce am obiinut rezultatele prelucr\rii datelor referitoare la centralitatea elementelor) s\ produc\ o propoziiie ce s-ar referi la noiiunea de patrie, ca imediat dup\ aceasta s\ evalueze pe o scal\ de dou\sprezece puncte contribuiia fiec\rui element central la elaborarea ei (indicele de normativitate).
Urm\torul consemn a fost s\-ai imagineze situaiia cind cineva le-ar propune s\ se stabileasc\ definitiv in str\in\tate. Subieciii au fost rugaii s\ evalueze in ce m\sur\ elementele prezentate (primele cinci conform centralit\iii) vor contribui la decizia de a nu-ai p\r\si patria (indicele de funciionalitate).
In acest mod, am clasificat elementele centrale ale reprezent\rii sociale a patriei in trei categorii: 1. elemente normative; 2. elemente funciionale; ai 3. elemente mixte.
V. Interpretarea ai discutarea rezultatelor
In urma investigaiiei efectuate, am stabilit c\ pentru studeniii vorbitori de limb\ rus\ patria semnific\ (vezi tabelul I) locul care este cel mai inc\rcat de amintiri ai expe rienie personale (elemente puternic ancorate in istoria personal\), unde domin\ cul tura ai limba lor (elemente de cultur\ ai civilizaiie), c\ acest loc are un relief ai niate caracteristici absolut specifice (patria concret\), unde se simt bine (confort material
ai psihologic) ai unde sint ap\rate drepturile universale ale oamenilor (valori general umane). Se mai poate spune c\ grupul studiat nu este incintat de starea actual\ a patriei (patria ast\zi), ins\, cu toate acestea, in general are emoiii pozitive fai\ de ea
(nostalgie, fericire, dragoste etc.).
Tabel I.
Categoriile elementelor reprezent\rii sociale a patriei
Elementele reprezent\rii sociale Frecvenia
1. Mama, familia 71
2. Dragostea 66
3. Natura
65
4. Casa
65
5. Libertatea 53
6. Poporul
50
7. Cultura
41
8. Prietenii
33
Tabel II.
Frecvenia itemilor
Elementele reprezent\rii sociale Rangul mediu
1. Mama, familia 3.08
2. Cultura
4.46
3. Casa
4.58
4. Dragostea
6.58
5. Mindria
7.16
6. Poporul
7.40
7. P\mintul
7.47
8. Natura
8.18
Tabel III.
Rangul de apariiie a asociaiiei (definit prin rangul mediu calculat pe intreaga populaiie)
Elementele reprezent\rii sociale Rangul mediu
1. Casa
1, 91
2. Mama, familia 1, 97
3. Cultura
2, 5
4. Viaia
2, 5
5. Prietenii
2, 71
6. Poporul
3, 18
7. Natura
3, 2
8. Dragostea
3, 34

Tabel IV.
Importania itemului pentru subiecii (rangul s-a calculat pentru primii cinci itemi desemnaii a fi cei mai importanii)
Elementele reprezent\rii sociale Congruenia rangurilor Centralitatea
1. Mama, familia
1,5 I
2. Casa
2 II
3. Cultura
4,5 III
4. Dragostea
5 IV
5. Natura
5 V
6. Poporul
5,5 VI
7. Prietenii
6 VII
8. Libertatea
6,5 VIII
Din datele obiinute se pot desprinde cu uaurini\ elementele ce sint legate de ve chile realit\ii sociale ai politice ai elementele intrate recent in cimpul reprezentaiional al populaiiei studiate. Astfel, intregul set al termenilor ce se refer\ la patria de ast\zi, unele elemente ce se refer\ la patria concret\ (Moldova, Rusia, limba rom^n\ etc.), valorile general umane sint legate de schimb\rile ce au survenit relativ recent, dar ele coabiteaz\ cu termeni ce caracterizeaz\ realit\ii deja inexistente ast\zi, ca de exem plu, elementele ce asociaz\ patria cu dominaiia propriei culturi ai limbi, cu confortul material ai psihologic, noiiuni ca URSS, faptul de a fi imens\, prestigiu, munca asigurat\, senzaiia de putere a.a. Acest lucru ne sugereaz\ existenia unei bulvers\ri a imaginarului social in urma schimb\rilor radicale ce au avut loc in ultimii ani in
Moldova, ceea ce a confirmat opinia noastr\ prezentat\ la inceputul studiului. Exis tenia la un loc a unor elemente contradictorii ne sugereaz\ realitatea faptului c\ repre zentarea social\ a patriei este in plin proces de modificare.
Este evident c\ numai constatarea coniinutului reprezent\rii sociale este mult prea insuficient\ pentru o analiz\ satisf\c\toare a proceselor de modificare a unei repre zent\ri sociale. De aceea, in continuare ne vom referi la structura ai organizarea reprezent\rii patriei in lumina datelor obiinute.
Elementele cele mai centrale ale reprezent\rii patriei la studeniii de limb\ rus\ apariin grupurilor de elemente puternic ancorate in istoria personal\ (mama, familia,
1,5; casa, 2; prietenii, 6), elemente de cultur\ ai civilizaiie (cultura, 4,5; poporul,
5,5), cit ai elemente ca dragostea de patrie, natura ai libertatea. In urma aplic\rii testului ISA (Moliner, 1993), s-a putut stabili cu certitudine c\ nodul central este format din elemente ce apariin grupului ancorat in istoria personal\ ai ale grupului ce se refer\ la cultura ai civilizaiia subieciilor, celelalte situindu-se in categoria elementelor mai puiin specifice. Acest lucru este confirmat ai de faptul c\ termenii numiii au fost clasaii printre primii conform centralit\iii. Care ar fi semnificaiia acestui fapt?
Analizind cu ateniie rezultatele obiinute observ\m un fenomen interesant, la care ne vom referi in continuare.
Aderenia categoriilor de elemente care se refer\ atit la istoria personal\, cit ai cele legate de cultur\, la nodul central al reprezent\rii sociale a patriei printre reprezentaniii culturii ruse in condiiiile Moldovei, mi se pare contradictorie. Aceast\ contradiciie este legat\ de disonania dintre elemente, raportate la realitatea existent\ ast\zi in Moldova.
Moldova, deai este locul unde ai-au petrecut cea mai mare parte din viai\ toii subieciii anchetaii (toii subieciii sint n\scuii in Moldova) ai unde locuiesc in prezent,

n-o pot considera patrie datorit\ celui de-al doilea grup de elemente ce face parte din nod. Moldova iara in care populaiia moldoveneasc\ este majoritar\ ai unde, datorit\ independeniei, limba ai cultura moldovenilor a devenit, cel puiin de jure, dominant\
(din 1989, in Moldova, limba rom^n\ este oficial\) nu poate fi considerat\ patrie de c\tre reprezentaniii populaiiei studiate datorit\ faptului c\ acest lucru intr\ in contra diciie cu elementele nodului central legate de cultura dominant\.
Dac\ ins\ ne referim la vechea realitate, cind Moldova era parte component\ a
URSS ai cind, bineinieles, cultura dominant\ era cea rus\, observ\m c\ nodul central al reprezent\rii studiate nu prezint\ nici o contradiciie.
Acest lucru probeaz\ ipoteza studiului nostru conform c\reia modificarea reprezent\rii sociale a patriei la studeniii rusofoni din Moldova n-a atins deocamdat\ nodul central.
Structura actual\ a reprezent\rii nu este disonant\. Aceasta ne d\ posibilitatea s\ consider\m c\ este vorba de o situaiie in care nodul central al reprezent\rii sociale a patriei la minoritatea rus\ nu a fost modificat de la declararea independeniei
Republicii Moldova. Faptul c\ elementele periferice coniin termeni ce iin de noua realitate (Moldova, independenia, limba rom^n\ etc.) ne determin\ s\ consider\m c\
in acest moment are loc o presiune asupra nodului central ai c\ exist\ toii indicii pentru a realiza modificarea lui total\. In acest caz, care este cauza p\str\rii vechii structuri a nodului in condiiiile cind deja de cinci ani nu exist\ o realitate care s\-l justifice? Dup\ cum am v\zut in prezentarea cadrului teoretic al lucr\rii, percepiia reversibilit\iii sau ireversibilit\iii situaiiei influenieaz\ considerabil transformarea reprezent\rii sociale (Flament, 1994). Conjunctura politic\ actual\ cu referini\ la
Moldova determin\ niate procese care justific\ b\nuieli fai\ de consistenia declaraiiei de independeni\ a Moldovei (27 august 1991) ai a schimb\rilor pe care le reclam\ acest lucru. Este vorba de mai multe evenimente interne (aderarea la CSI, venirea la putere in Moldova a unui partid pro-moscovit, aminarea intr\rii in vigoare a artico lelor ce aveau menirea de a controla funciionarea legii despre limbi a.a.), cit ai de evenimente externe (activarea in Rusia a unor forie pro-imperiale, p\strarea armatei ruseati pe teritoriul Moldovei, includerea Moldovei de c\tre Rusia in zona sa de influ eni\ ai multe altele) care furnizeaz\ argumente puternice celor care se indoiesc de viitorul Republicii Moldova ca stat independent de Rusia. In acest sens, mi se pare real\ afirmaiia c\ minoritatea rus\ consider\, in mare, situaiia actual\ reversibil\ ai c\ acest grup se categorizeaz\ in spaiiul cultural ai politic rusesc. Acest lucru condi iioneaz\ clar rezistenia populaiiei studiate in acceptarea noii realit\ii. Se cunoaate cit de mult a influeniat rezistenia anticomunist\ din Rom^nia aateptarea de c\tre popu laiie a venirii americanilor.
In acelaai timp, faptul c\ de cinci ani nu intervine nimic concret pentru a desfiinia efectiv statalitatea Moldovei ai c\, in pofida multor inconveniente enumerate mai sus, limba rom^n\ este introdus\ masiv in instituiii ai organizaiii, c\ apar totodat\ noi practici ce completeaz\ elementele unui stat independent (politica autonom\, armata naiional\, sistem financiar propriu, consolidarea frontierelor estice etc.), c\ aceste procese s`nt sprijinite de Rom^nia, dar mai ales de i\rile dezvoltate (apariiia ambasa delor ai a reprezentanielor organizaiiilor internaiionale, aderarea la Parteneriatul pen tru Pace a.a.) bruiaz\ convingerea unei reversibilit\ii totale a situaiiei. Sub influenia situaiiei ambigue create (una din asociaiiile ap\rute in relaiie cu patria a fost, de exemplu, senzaiia de nedeterminare), care face s\ apar\ o imperioas\ dorini\ de certi tudine, cit ai nevoia de a se adapta la situaiia concret\ schimbat\ deja, are loc o modificare a elementelor periferice ale reprezent\rii, in sensul accept\rii realit\iii actuale.
Presiunea inerent\ asupra elementelor centrale ale reprezent\rii sociale, cit ai disonania intern\ intre componentele nodului pune problema eventualei sale dezin tegr\ri. Dup\ p\rerea noastr\, acest lucru va fi condiiionat in mare de evoluiiile politice atit din Moldova, cit mai ales din Rusia, care vor hot\r` asupra statutului
Republicii Moldova.
Natura modific\rii nodului reprezent\rii sociale (progresiv\, rezistent\ sau brutal\) va fi in relaiie direct\ cu aceste evoluiii. In cazul continu\rii situaiiei actuale de incertitudine, transformarea rezistent\, de lung\ durat\ ai dureroas\ atit pentru popu laiie, cit ai pentru autorit\ii, va fi cea mai probabil\. Transformarea progresiv\ este practic imposibil\ datorit\ faptului c\ noile practici sint in contradiciie flagrant\ cu nodul reprezent\rii. Transformarea brutal\ este ins\ cea mai convenabil\ datorit\ rapidit\iii cu care are loc (scurteaz\ perioada de inadaptare a grupului).

Concluzii
1. Nodul central al reprezent\rii sociale a patriei printre studeniii minorit\iii ruse este format din dou\ grupuri de elemente: elemente legate de istoria personal\; elemente ce iin de cultura grupului studiat.
2. Contradiciia ce exist\ intre aceste dou\ categorii de elemente ale nodului central raportate la circumstaniele deja schimbate (independenia Republicii Moldova) invoc\ probabilitatea exploziei nodului central ai schimbarea reprezent\rii sociale.
3. Elementele periferice coniin incadr\ri ale multor practici sociale recente legate de dezintegrarea URSS ai noua condiiie politic\ a Moldovei, dar ai focare ale vechilor practici sociale sau nostalgia dup\ ele.
4. Practicile noi la care recurge inevitabil populaiia studiat\ (de exemplu, necesitatea utiliz\rii limbii rom^ne pentru a-ai indeplini obligaiiile de serviciu duce la studi erea acesteia) sint percepute a fi reversibile ai justificate prin raiiuni exterioare
(Flament, 1994) de tipul: este bine s\ atii mai multe limbi . Aceasta ne deter min\ s\ constat\m insuficienia criteriului cunoaaterea limbii rom^ne pentru a stabili gradul de integrare `n noua realitate.
5. Se pot prevedea urm\toarele strategii dezvoltate de minoritatea rus\ pentru micao rarea tensiunii cognitive:
in cazul perpetu\rii percepiiei reversibilit\iii meniinerea pe toate c\ile a realit\iii culturale dezirabile (familiare);
in cazul inducerii unei percepiii a ireversibilit\iii situaiiei noi existente, putem prevedea explozia nodului central al reprezent\rii sociale a patriei la acest grup social, fenomen ce va produce dispariiia elementelor legate de cultura de la baza reprezent\rii sociale ai, deci, acceptarea necondiiionat\ a noilor practici sociale legate de independenia Moldovei.
BIBLIOGRAFIE
Abric, J.-C., Pratiques sociales et représentations, Paris, Presses Universitaires de France, 1994.
Abric, J.-C., Tafani, E., Nature et fonctionnement du noyau central d une répresentation sociale: la représentation de l entreprise, Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale , numéro spécial sur les représentation sociales, 1995.

Deconchy, J.-P., Guesdon, S., Labadens, A., Marquage social et perception des propriétés de la matière, Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale , 22, 23-32, 1994.
De Rosa, A.S., Le réseau d associations comme methode d étude dans la recherche sur les representations sociales: structure, contenus et polarité du champ sémantique,
Cahiers Internatinaux de Psychologie Sociale , 1995.
Doise, W., Cléménce, A., Lorenzi-Cioldi, F., Représentations sociales et analyses de données,
Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 1992.
Flament, C. Structure, dynalique et transformation des représentations sociales, in J.-C. Abric
(ed.) Pratiques sociales et représentations, Paris, Presses Universitaires de France,
1994, pp.37-58.
Flament, C., Aspets périphériques des représentations sociales, in C. Guimelli (ed.) Structures et transformations des représentations sociales, Neuch^tel, Delachaux et Niestlé, 1994, pp. 85-118.
Ghiglione, R., Beauvois, J.L., Chabrol, C., Trognon, Al., Manuel d analyse de contenu,
Armand Colin Editeur, Paris.
Guimelli, C., Structures et transformations des représentations sociales, Neuch^tel, Delachaux et Niestlé, 1994.
Guimelli, C., La fonction d infirmière: pratiques et représentations sociales, in J.C. Abric
(ed.), Pratiques sociales et représentations, Paris, P.U.F., 1994, pp. 60-83.
Guimelli, C., Rouquette, M.-L., Contribution du modèle associatif des schèmes cognitifs de base a l analyse structurale des représentations sociales, Bulletin de Psychologie ,
N° special: Nouvelles Voies en Psychologie Sociale, 1994, XLV, 405, pp. 196-202.
Guimelli, C., Rouquette, M.-L., Note sur la formalisation des schèmes étranges dans l étude des représentation sociales, Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale , 1993,
19, 3, pp. 43-48.
Jodelet, D., Les représentations sociales, Paris, Presses Universitaires de France, 1989.
Jodelet, D., Folies et représentation sociales, Paris, Presses Universitaires de France, 1989.
Jodelet, D., Ohana, J., Biadi, A., Rikov, E., Représentations de la contagion et sida. in
Connaissances, représentations, comportements, sciences sociales et prévention du sida, Paris, 1994, ANRS, pp. 87-97.
Lotant, J., Deconchy, J.-P., Entrainement physique, catégorisation inter-groupes et repré sentations sociales, Cahiers de Psychologie Cognitive , 1986, 6, pp. 419-444.
Mamontoff, A.-M., Pratiques nouvelles et transformation de l identité: le cas des Gitans sédentaires et des Gitans nomades, Thèse de Doctorat en Psychologie, Montpellier,
Université Paul Valéry, 1995.
Mardellat, R., Pratiques comerciales et représentations dans l artisanat. in Abric, J.-C., (Ed)
Pratiques sociales et représentations, Paris, P.U.F., 1994, pp. 145-178.
Moliner, P., Validation expérimentale de l hypotèse du noyau central des représentations sociales, Bulletin de Psychologie , 1988, XLI, pp. 759-762.
Moliner, P., Structure de représentation et structure de scheme, Cahiers Internationaux de
Psychologie Sociale , 1992, 14, 2, pp. 48-52.
Moliner, P., L induction par scénario ambigu: une méthode pour l étude des représentations sociales. Revue Internationale de Psychologie Sociale , 1993, 6, 2, pp. 7-21.
Moliner, P., Les méthodes de repérage et d identification du noyau des représentations sociales, in
C. Guimelli (ed.), Structures et transformations des représentations sociales, Neuch^tel,
Delachaux et Niestlé, 1994, pp. 199-232.
Moliner, P. , Noyau central, principes organisateurs et modele bi-dimensionnel des représentations sociales. Vers une intégration théorique?, in Cahiers Internatinaux de Psychologie Sociale , 1995.
Monteil, J.-M., Soi et le contexte, Paris, Colin, 1993.
Moscovici, S., Introduction: le domaine de la psychologie sociale, in Moscovici, S., (Ed.)
Psychologie Sociale, Paris, Larousse, 1984.
Moscovici, S., Des représentations collectives aux représentations sociales, Paris, P.U.F.,
1989, pp. 62-86.
Moscovici, S., Vignaux, G., Le concept de thêmata, in Guimelli, C., (ed.) Structures et transformations des représentations sociales, Neuch^tel, Delachaux et Niestlé, 1994, pp. 25-72.
Neculau, A., Prefat\, in Neculau, A. (ed.) Reprezent\rile sociale, Bucureati, Editura Tehnic\,
1995.
Rouquette, M.-L., Sur la connaissance des masses. Essai de psychologie politique, Grenoble,
Presses Universitaires de Grenoble, 1994.
Rouquette, M.-L., Guimelli, C., Les canevas de raisonnement consécutifs a la mise en cause d une représentation sociale, in Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale .
Verg es, P., Approche du noyau central: propriétés quantitatives et structurales, in Guimelli, C.
(ed.), Structures et transformations des représentations sociales, Neuch^tel, Delachaux et Niestlé, 1994, pp. 223-254.
Verges, P., Représentations sociales partagées, périphériques, indifférentes, d une minorité: méthodes d approche, in Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale , 1995.