In cazul prescolarilor ce prezinta handicap vizual de diferite grade, testarea inteligentei cu teste nespecializate (adica folosite si in cazul copiilor cu vedere normala) nu prezinta un impediment major, la scolari folosirea acestora nu este recomandata, impunandu-se aplicarea unor teste specializate. q6x20xg
Dintre testele destinate prescolarilor, putine sunt cele care cer o limita varsta net delimitata pentru completarea itemilor individuali din cadrul testului, sau a testului in intregime. Atentia in cazul lor este indreptata spre stabilirea/diagnosticarea potentialitatilor sau abilitatilor copilului. La varsta prescolara, mai ales in cazul testelor de inteligenta, sunt fixate limite de varsta, iar ceea ce se masoara este o combinatie intre corectitudine si viteza.
In cadrul persoanelor cu discordanta vizuala grava, se remarca o procesare a informatiei mai lenta determinata de natura esential liniara (sau secventiala) a perceptiei tactile (la orbi), respectiv aria restransa a “ferestrei” perceptive sau a imaginilor neclare (la ambliopi). Un test elaborat si standardizat pentru folosirea in diagnosticarea elevilor cu vedere normala aplicat copiilor cu handicap vizual, ii va pune pe acestia din urma intr-un dezavantaj considerabil chiar daca itemii au fost transcrisi in Braille sau in caractere de format mare. Si in cazul in care nu exista limita de timp sau se acorda timp suplimentar, faptul ca sarcinile vor dura mai mult introduce elemente noi in situatia test cum ar fi: oboseala si efectele ei asupra performantei la probele tot mai dificile din bateria respectiva.

Unul dintre testele dezvoltate in anii ’90 pentru evaluarea inteligentei la copiii nevazatori este Intelligence Test for Visually Impaired Children (ITVIC) (Dekker, 1993). El reprezinta un test nonverbal aplicabil copiilor intre 6 si 15 ani, si este bazat pe modelul inteligentei elaborat de Thurstone. 10 dintre subtestele tactile continute sunt noi masurand factorii de Rationament perceptiv si cel Spatial, in timp ce alti factori precum cel Verbal, Fluenta verbala, Memoria si factorul Numeric sunt preluati din WISC-R si R-AKIT (Revised Amsterdam Intelligence Test for Children).

Iata o prezentare a celor 12 subteste cu factorii corespunzatori:
Vocabular (din WISC-R) pentru factorul Verbal; Digit-Span (din WISC-R), Analogii Verbale (din R-AKIT), Perceptia figurilor, Excluderea figurilor si Analogii cu figuri, reprezentand toate factorul Rationament; Block design si Puzzle-uri cu dreptunghiuri, reprezentand factorul Abilitati spatiale; Fluenta verbala (din R-AKIT) reprezentand factorul Fluenta; Invatarea de nume (din R-AKIT) reprezentand factorul Memorie; Harta si testele-plan reprezentand factorul Orientare. De asemenea scala mai contine si subtestul Perceptia figurilor.
Analiza factoriala atat a testelor verbale cat si a celor tactile a relevat un pattern stabil a factorilor continuti. Astfel:
1. Factorul Orientare. Sunt dominante subtestele Harta si testele-plan, ce solicita subiectului sa se orienteze in spatiu. Sunt solicitate raspunsuri verbale.
2. Factorul Rationament. Sunt saturate de acest factor subtestele Verbal, Analogii figarale, Excluderea figurilor si Aritmetica. De asemenea, contributia subtestelor Digit-Span si Perceptia figurilor indica faptul ca este necesara concentrarea si memoria pentru rezolvarea acestor sarcini.
3. Factorul Abilitati spatiale. Acestor factor este reprezentat de Puzzle-urile cu dreptunghiuri si Blok-Design. Aceste subteste necesita abilitati spatiale pentru a fi rezolvate rapid si corect.
4. Factorul Abilitati verbale. Acest factor este masurat de subtestul Vocabular.

In continuare prezentam pe scurt subtestele bazate pe informatie tactila:
1. Perceptia figurilor contine 30 de itemi si solicita copilului sa stabileasca care dintre mai multe figuri este la fel cu cea prezentata in partea stanga.
2. Analogii cu figuri solicita copilului sa gaseasca o figura care sa completeze un spatiu lipsa, similar cu proba Raven.
3. Invatarea numelor. Copilul trebuie sa invete numele a 11 obiecte (daca are sub 8 ani) sau 14 obiecte (daca are sub 9 ani). Ex: “Acest obiect se numeste caine”.
4. Blok-Design este compus din 14 itemi, copilul trebuind sa copieze folosind niste patrate de plastic modelul prezentat intr-o casuta (similar cuburilor Kochs).
5. Excluderea figurilor contine 30 de itemi, solicitand copilului sa spuna care figura din 4 nu se potriveste cu celelate 3.
6. Subtestul Harta. Consta intr-o faza de invatare in care se inlocuiesc cateva obiecte aflate initial pe o harta copilul trebuind sa indice apoi locatia obiectelor inlocuite. Se folosesc 4 harti si 4 sau 5 obiecte. Subtestul are 34 de intrebari.
7. Plan-testul. Intr-o prima faza se invata localizarea camerelor dintr-o casa apoi se pun 10 intrebari despre trasee diferite prin casa respectiva.
8. Puzzle-uri cu dreptunghiuri contine 17 itemi, copilul trebuind sa formeze niste dreptunghiuri din elemente disparate cat de repede posibil.

VALIDITATEA PREDICTIVA

Testele verbale si de rationament pe baza de informatii tactile prezinta corelatii puternice cu perfomanta scolara la citit, intelegere verbala si scris. Analizele de regresie multipla au aratat ca atat testele tactile cat si cele verbale contribuie la predictia performantei scolare. Ambele tipuri de teste sunt relationate cu aprecierile invatatoarelor privind inteligenta, orientarea spatiala si autonomia ulterioara a copiilor. De asemenea, ambele sunt relationate cu aprecierile acestora privind comportamentul socio-emotional, corelatia cea mai puternica find intre scalele ce masoara memoria de lucru si obiceiurile de a invata ale copiilor.
Dat fiind ca timpul de aplicare al testului este de 3,5 ore, s-a realizat si o varianta prescurtata alcatuita din Vocabular, Analogii verbale, Blok-Design, Harta si Excluderea figurilor, a carei aplicare dureaza doar 1,5 ore.

Alte probe folosite pentru copiii nevazatori sunt Testul de Inteligenta Williams (Williams, 1956), Testul de aptitudini de invatare pentru nevazatori BLAT (Newland, 1971), sau testele de citire precum Testul de viteza TOOZE-BRAILLE, Testul LORIMER de recunoastere Braille (Lorimer, 1962) si Analiza NEALE a abilitatilor de citire.