l1c23ct
Textul de fai\ propune o explicaiie psihsociologic\ a fenomenului de criptomnezie social\, potrivit c\ruia dincolo de actele de discriminare ai de rezisteniele sociale la inovaiii, punctele de vedere minoritare obiin un impact social ne`ndoielnic, dar de natur\ latent\ ai f\r\ ca majoritatea s\ pun\ schimbarea pe seama minorit\iii. Modelul expus presupune trei ansambluri de noiiuni: procesele de comparare social\ dau seama de fenomenele de discriminare ai de rezisteni\ deschis\ `n faia minorit\iilor, fiind fundamentate de dinamici de natur\ identitar\; procesele de validare dau seama de schimb\rile normative latente ai implic\ dinamici sociocognitive de natur\ con structivist\; `n fine, noiiunea de disociere permite articularea acestor dou\ procese ai stipuleaz\ c\ impactul minoritar latent, numit conversiune, presupune nu numai o funciionare cognitiv\ majocentric\, `n care compararea social\ cu punctul de vedere dominant organizeaz\ `n `ntregime activitatea cognitiv\, dar ai una minocentrat\, aceasta din urm\ `ng\duind ai o focalizare asupra coniinuturilor alternativei pe care minoritatea le face saliente prin stilurile sale de comportament, mai ales prin con sistenia sa.
1. Influeni\ minoritar\ ai criptomnezie social\
Impactul social al minorit\iilor, c\ruia psihologia social\ `ncearc\ s\-i descrie meca nismele (cf. Moscovici, 1976; Moscovici, Mugny ai Van Avermaet, 1985; Mugny ai
Perez, 1991) este deosebit de dificil de surprins. Emergenia unei idei minoritare, contrar\ principiilor dominante, tinde de la `nceput s\ induc\ diverse rezistenie la schimbare. Totuai, cu timpul, se dezvolt\ un proces ce conduce la o oarecare recu noaatere a poziiiilor minoritare. Treptat, ceea ce mai `nainte era deviani\ sau difereni\ este `nieles drept alternativ\. Chiar dac\ `nc\ nu ader\m la aceast\ alternativ\,
`ncepem s\ iinem seama de ea, s\ distingem anumite principii care o organizeaz\. Pe scurt, s`ntem subieciii unei influenie minoritare latente, ascunse (Maass ai Clark,
1984). Dar atim aceasta cu at`t mai puiin cu c`t mai `nainte am rezistat `n mod mani fest, sau cu at`t mai puiin cu c`t `nc\ rezist\m. De aici acest fenomen de criptomnezie social\, potrivit c\ruia sf`raim prin a ne `nsuai ideile minoritare, uit`nd tocmai ori ginea lor minoritar\.
Moscovici (1985) a ilustrat aceast\ evoluiie `n mai multe faze, invoc`nd afacerea
Dreyfus (vezi ai Moscovici, 1979, cu privire la Soljenii`n) aaa cum este `nf\iiaat\ `n opera lui Proust In c\utarea timpului pierdut . Prima faz\ se caracterizeaz\ printr-o revelaiie, aceea a recunoaaterii ilegalit\iilor c\rora le-a c\zut victim\ Dreyfus; mino ritarii le denuni\ `n mod public, dar noi refuz\m `nc\ s\ credem. In a doua faz\ constat\m c\ mesajul minoritar se repet\ ai se propag\ `n mod consistent ai ferm,
`nc`t g`ndirea ai memoria colective devin saturate . Aceasta reprezint\ o perioad\ de incubaiie `n care ideea dizident\ se r\sp`ndeate, f\r\ s\ fim conatienii de prezenia ei, cel mai adesea tocmai pentru c\-i opunem rezisteni\. Faza culminant\ este aceea a conversiunii, caracterizat\ printr-o schimbare implicit\ `n idei (mai cu seam\ sub forma unui sentiment de injustiiie ai de culpabilitate), deai nu aprob\m `nc\ `n mod deschis tezele minoritare. Aceasta nu o vor face, de altminteri, dec`t puiini din cei influeniaii care, la cap\tul unei faze de consolidare, vor susiine explicit temeinicia ideilor pe care mai `nainte le consideraser\ minoritare ai le negaser\. Trebuie s\ semna l\m c\ Crespi ai Mucchi Faina (1988) au observat ai ele o evoluiie `n mai multe faze a conversiunii la ideile minoritare, `n studiul lor asupra miac\rii feministe din Italia.
S\ vedem, `n cele ce urmeaz\, o alt\ ilustrare. In cadrul unui studiu mai vast
(Mugny ai Perez, 1989) am propus mai multor sute de subiecii 5 principii normative, accepate `n mod curent `n zilele noastre, dar care au un trecut minoritar; ele au fost prezentate subieciilor ca atare sau asociate grupurilor minoritare ce le-au promovat
(libertatea cu anarhiatii, egalitatea `ntre sexe cu feministele, egalitatea dintre rase cu anti-rasiatii, pacea cu pacifiatii, grija pentru conservarea mediului natural cu ecolo giatii). Unii subiecii trebuiau s\ se pronunie cu pivire la gradul lor de acord (pe scale
`n 8 puncte, pe care 8 reprezenta acordul) cu cele 5 principii normative ca atare (condi iia principii ; de exemplu, cei ce lupt\ pentru egalitatea dintre sexe au dreptate ), aliii cu cele 5 categorii minoritare (condiiia minorit\ii ; de exemplu, feministele au dreptate ), iar aliii cu cele 5 principii asociate `n mod explicit entit\iilor minoritare
(condiiia principii minoritare ; de exemplu, feministele au dreptate pentru c\ lupt\ pentru egalitatea `ntre sexe ).
In general, subieciii aprob\ `n cea mai mare m\sur\ principiile normative ai `n m\sura cea mai redus\ entit\iile minoritare care au militat pentru ele. Principiile asociate acestor minorit\ii nu s`nt nici acceptate, nici respinse, ceea ce arat\ ezitarea subieciilor `ntre ideile admise, devenite truisme culturale, ai identific\rile problematice.
Aaadar, aceast\ manier\ de a recupera ideile minoritare nu are nicidecum ca efect aprobarea minorit\iilor ca atare. Este ceea ce atest\ ai un alt rezultat, obiinut `n urma analizei r\spunsurilor subieciilor ce s-au declarat ca fiind de dreapta sau de st`nga din punct de vedere politic. Se constat\ c\ subieciii partizani ai st`ngii sau ai dreptei nu difer\ `n termenii principiilor normative, ci dup\ identific\rile pe care le prefer\. Nucleele normative s`nt acceptate at`t pentru dreapta c`t ai pentru st`nga, iar difereniele apar de `ndat\ ce se meniioneaz\ identitatea minoritar\ a entit\iilor sociale care promoveaz\ sau au promovat alt\ dat\ `n mod nativ aceste principii. In acest caz subieciii de dreapta ai de st`nga nu difer\ `n termenii coniinuturilor normative propuse, ci `n termenii ancor\rii lor sociale.

Admii`nd c\ aceste idei `ai au originea `n miac\ri minoritare de contestare, putem presupune c\ asist\m la un fenomen de recuperare , ce const\ `n a-ai `nsuai noile idei, refuz`nd totodat\ recunoaaterea originii lor minoritare, printr-un efect de criptomnezie social\. Nu trebuie s\ `nielegem aceast\ recuperare `ntr-un sens negativ
(cf. Ibanez, 1987), ci trebuie s\ o vedem ca pe o consecini\ a unui dublu proces de rezisteni\ la schimbare ai de schimbare inconatient\, ce defineate fenomenul de conversiune (cf. Moscovici ai Mugny, 1987).
Din punct de vedere teoretic, aceast\ dubl\ miacare, de distaniare ai de validare
(pe de o parte critic\m minoritatea, pe de alt\ parte `i d\m oarecum dreptate), nu poate fi `nieleas\ dec`t cu condiiia de a admite c\ `n procesul de inovaiie exist\, de fapt, dou\ procese distincte. Primul, cel de comparare social\, d\ seama de faptul c\ sursa minoritar\ este discriminat\, c\ ea suscit\ rezistenie. Al doilea, cel de validare, este responsabil de fenomenul schimb\rii. De altfel, s`ntem nevoiii s\ admitem c\, pentru a observa o influeni\ latent\, `n ciuda rezisteniei manifeste, al doilea proces trebuie s\ poat\ fi activat independent de primul. De aceea, textul de fai\ se va
`ncheia cu o discuiie asupra disocierii lor, disociere care ar reprezenta mecanismul psihosocial al criptomneziei observat\ la nivel social.
2. Rezistenia `n faia influeniei minoritare: modelul compar\rii sociale
Aplicarea teoriilor identit\iii sociale (cf. Tajfel ai Turner, 1979; Turner, 1991) ai a difereniierii categoriale (Doise, 1978) la procesele de influeni\ social\ ne `ng\duie s\
`nielegem influenia minoritar\ manifest\ (`n general dificil de obiinut), iin`nd seama de urm\toarele:
1. printr-un mecanism de categorizare, iinta influeniei defineate minoritatea (ai pe sine `nsuai) ca apariin`nd la unul sau mai multe grupuri sau categorii f\cute saliente din punct de vedere psihologic. Adesea, minoritatea este discriminat\ ca out-group.
2. printr-un mecanism de indexare, iinta influeniei elaboreaz\, `n funciie de situaiie, atributele pe care ea le va considera ca fiind caracteristice ai definitorii pentru minoritate ai pentru alte entit\ii percepute `n situaiia de influeni\. Adesea, aceste atribute conotate negativ contracareaz\ influenia minoritar\ manifest\, exprimat\
`n mod public sau imediat.
3. aceste rezistenie la influenia manifest\ declanaeaz\ procesele de categorizare de sine: slaba influeni\ direct\ decurge din faptul c\, `n general, gradul de acord explicit cu poziiiile ap\rate de minoritate angajeaz\ identificarea social\ cu mino ritatea, identificare definit\ din punct de vedere psihologic prin auto-atribuirea ansamblului caracteristicilor considerate ca definitorii pentru categoria de aparte neni\ `n care a fost inclus\ minoritatea.
Am putut astfel generaliza la studiile asupra influeniei postulatul bias-ului inter grupuri. Aplicat la cazul minorit\iilor, acesta ne conduce la concluzia potrivit c\reia categorizarea minorit\iii ca out-group `i diminueaz\ influenia. Dimpotriv\, impactul ei decurge din sentimentul pe care `l tr\ieate iinta cu privire la apartenenia categorial\ comun\ cu sursa (Maass, Clark ai Haberkorn, 1982; Martin, 1988; Turner, 1991;
Volpato, Maass, Mucchi-Faina ai Vitti, 1990).
Se poate ar\ta, de asemenea, c\ influenia se reduce c`nd atributele minorit\iii f\cute saliente psihologic, ai susceptibile s\ fie obiect de auto-atribuire, nu asigur\ o identificare psihosocial\ compatibil\ cu o identitate personal\ pozitiv\. Dimpotriv\, atributele conotate pozitiv favorizeaz\ influenia minoritar\.
Aceste dinamici de identificare `n influenia minoritar\ s`nt modulate de diferiii factori ai s`nt `n funciie de:
1. categoriz\rile explicite ale minorit\iii ca in-group sau ca out-group.
2. stilurile de negociere ale sursei. Pe de o parte, un stil de negociere rigid induce mai cur`nd sentimentul unei apartenenie diferite a minorit\iii `n raport cu iinta, iar pe de alt\ parte el face saliente atribute mai negative, duc`nd la o influeni\ mai redus\ dec`t un stil flexibil (Mugny, 1982).
3. filtrele normative utilizate de iinte pentru interpretarea comportamentelor ai poziiiilor minorit\iii. Astfel, influenia este inhibat\ atunci c`nd contextul face salient\ deviania minorit\iii mai degrab\ dec`t specificitatea sau originalitatea normei alternative pe care acesta o propune.
4. rezisteniele `n faia inovaiiei, ca psihologizarea (cf. Papastamou, 1983) sau negarea
(cf. Moscovici, Mugny, Perez, 1984-1985; Perez, Mugny, Moscovici, 1986), asupra c\rora vom reveni.
3. Limitele discrimin\rii
Va fi minoritatea lipsit\ de posibilitatea de a exercita influeni\, dat fiind c\ iniiial este perceput\ negativ? Va fi impactul ei nul, av`nd `n vedere c\ ea este considerat\ aproape `n mod necesar un out-group `n c`mpul categorial, din pricina rupturii cu normele ai valorile dominante? Mai multe elemente ale r\spunsului converg c\tre ideea c\, cel puiin `n c`mpul influeniei sociale, nici favorizarea in-group-ului, nici discriminarea out-group-ului nu s`nt ineluctabile. Mai `nt`i, o minoritate nu obiine influeni\ numai pentru c\ este un in-group ai nu un out-group, c\ci identitatea in-group a sursei poate la fel de bine s\ `ngheie atitudinile printr-un efect de paralizie sociocognitiv\ (cf. Sanchez-Mazas, Perez a.a., 1993). De fapt, impactul s\u depinde `nainte de toate de stilurile de comportament pe care ea le adopt\, prin urmare de intensitatea conflictului pe care ea `l induce.
O serie de studii (cf. Moscovici, 1979, 1980) au ar\tat c\ o minoritate nu obiine influeni\ dec`t cu condiiia ca retorica comportamentelor sale s\ se sprijine pe o dubl\ consisteni\. Consistenia diacronic\ se defineate prin meniinerea sistematic\ ai coeren t\ a aceloraai r\spunsuri `n timp, ceea ce permite conturarea unei alternative `n c`mpul social. Consistenia sincronic\ se defineate prin coeziunea (atunci c`nd ea exist\) tutu ror membrilor ce alc\tuiesc minoritatea. Dincolo de motivele legate de infereniele la care duce consistenia (claritatea alternativei, atribuirea intern\, independenia perceput\ a judec\iilor, curajul sursei etc.; cf. Maass ai Clark, 1984; Moscovici ai
Nemeth, 1974), cauza principal\ a eficacit\iii sursei rezid\ `n conflictul social pe care ea `l genereaz\ (cf. Moscovici, 1980). Din acest punct de vedere, mai multe studii au ar\tat c\ identitatea minorit\iii nu face dec`t s\ defineasc\ marjele de liber tate de care ea dispune cu privire la intensitatea conflictului pe care-l poate introduce
(cf. Mugny ai Perez, 1991). Categorizat\ ca in-group, minoritatea poate s\ adopte un stil intransigent ai s\ amplifice conflictul. Ca out-grup, ea trebuie s\ fie mai flexibil\
ai s\ atenueze conflictul.

Influenia social\ nu iine numai de conotaiiile evaluative ale caracteristicilor mino ritare, ci ai de conflictele sociocognitive ce pot s\ apar\ `ntre categoriz\ri ai atribute, ca `n cazul `n care sursa in-group relev\ conotaiii negative (conflictul de identificare este deosebit de puternic) ori sursa out-group conotaiii pozitive. De altminteri, consis tenia minorit\iilor ar putea avea ca efect introducerea unor noi atribute nepercepute iniiial ai care ar contrazice categoriz\rile ai evalu\rile iniiiale. Meniin`nd conflictul, stilul de comportament consistent al minorit\iii duce la modificarea semnificaiiilor asociate minorit\iii.
In fine, categorizarea minorit\iii ca in-grup sau out-group poate s\ dob`ndeasc\, la nivel latent, efecte total opuse celor postulate de teoria raporturilor `ntre grupuri.
Noi am g\sit cu regularitate dovezi `n favoarea ideii c\ o minoritate este susceptibil\ s\ induc\ influeni\ mai ales c`nd a fost categorizat\ ca out-group ai formeaz\ subiectul unei discrimin\ri manifeste. In astfel de cazuri, ea obiine o influeni\ indirect\, privat\ sau `nt`rziat\, pe scurt, un efect de conversiune (Moscovici, 1980; Moscovici ai
Mugny, 1987).
4. Impact minoritar ai constructivism social: validarea
Aaadar, influenia minoritar\ nu este dec`t arareori manifest\, de obicei prezent`ndu-se sub forma conversiunii (Moscovici, 1980). Ea se exprim\ `n mod latent, indirect, put`nd fi sesizat\ `n sfera privat\ , uneori dup\ un anumit timp, cu at`t mai mult cu c`t minoritatea este perceput\ mai distinct\, mai conflictual\ ai este mai rigid cate gorizat\. Observarea acestor efecte paradoxale ale categoriz\rii au f\cut necesar\ o elaborare teoretic\ a noiiunii de validare, ce-ai are fundamentul `n procesul constructi vist ce domin\ activitatea cognitiv\ a iintelor influeniei.
Efecte minoritare constructiviste
O serie de studii perceptive au demonstrat natura latent\ a influeniei minoritare. Intr-o paradigm\ `n care se proiecteaz\ diapozitive de culoare albastr\, subieciii constituie o majoritate de patru confruntat\ cu o minoritate de doi complici ce declar\ de-a lungul
`ntregii faze experimentale c\ diapozitivul este verde (cf. Personnaz ai Personnaz,
1987). In general, se poate observa c\ minoritatea nu modific\ dec`t `ntr-o m\sur\ foarte redus\ procentajul r\spunsurilor exprimate `n public (Moscovici ai Lage,
1976). Totuai, dac\ se iau m\suri mai fine, asupra unor parametri incontrolabili de subiecii (de exemplu, o m\sur\ a imaginii consecutive), se observ\ (mai mult dec`t `n condiiiile `n care subieciii s`nt minoritari `n faia unei majorit\ii de complici) c\ minoritatea obiine o influeni\ latent\ (`n spei\, culoarea i maginii consecutive se apropie mai mult de culoarea complementar\ a verdelui). Se `nt`mpl\ aceasta indiferent dac\ r\spunsurile s`nt exprimate pe scale (cf. Moscovici ai Personnaz,
1980) sau ajustate cu ajutorul unui spectrometru (Moscovici ai Personnaz, 1986;
Personnaz, 1981). Efecte similare influeni\ majoritar\ manifest\ superioar\, dar influeni\ minoritar\ latent\ superioar\ au fost reg\site `ntr-o paradigm\ inspirat\ direct de cea a lui Asch (Mugny, 1984).
Aceleaai efecte se `nt`lnesc ai `n sarcinile de rezolvare de probleme. Astfel, subiec iilor lui Nemeth ai Wachtler (1983) li s-a cerut s\ stabileasc\ `n care din figurile complexe prezentate se g\seate o figur\ mai simpl\. Ei g\sesc mai multe soluiii corecte confruntaii cu o minoritate, `n timp ce soluiiile oferite de majoritate s`nt preluate ca atare. De altfel, mai multe studii (cf. Nemeth, 1986) s-a ar\tat c\ o surs\ minoritar\ induce `n general o form\ de g`ndire divergent\, care utilizeaz\ un an samblu mai mare de r\spunsuri alternative, duc`nd la soluiii mai bogate, mai originale
ai uneori mai adecvate. De asemenea, `n cadrul unor studii asupra raiionamentului inductiv s-a demonstrat c\ un r\spuns majoritar are mai multe aanse de a fi reluat ca atare, imitat f\r\ modificarea raiionamentului. Dimpotriv\, acelaai r\spuns atribuit unei minorit\ii, chiar dac\ determin\ o acceptare manifest\ mai redus\, induce o form\ de raiionament de un nivel cognitiv mai elaborat (Butera ai Mugny, 1992;
Legrenzi, Butera, Mugny ai Perez, 1991).
Aceste rezultate au fost confirmate, de asemenea, `ntr-o serie de studii efectuate asupra opiniilor ai atitudinilor (de exemplu, cu privire la atitudinea fai\ de str\ini cf. Roux, Sanchez-Mazas a.a., 1993 sau cu privire la atitudinea fai\ de practica fumatului cf. Perez ai Mugny, 1992) `n care influenia minorit\iii ap\rea `n mod indirect sau/ai `nt`rziat (cf. Perez, Mugny a.a., 1993). Astfel de efecte de conversiune se exprim\ cel mai adesea sub o form\ indirect\ , asupra unor coniinuturi legate de poziiia minoritar\, dar care nu fuseser\ abordate `n mesajul minoritar (nu s`ntem de acord cu o opinie favorabil\ avortului, dar ne schimb\m totuai atitudinea, accept`nd
`n mai mare m\sur\ contracepiia sau declar`ndu-ne mai toleranii `n definirea normelor morale, educative sau familiale etc. (Perez, Mugny ai Moscovici, 1986).
5. Mecanismele constructivismului minoritar
In m\sura `n care influenia minoritar\ la care ne referim este indirect\ ai vizibil\ mai ales pe coniinuturi care n-au format obiectul unei lu\ri de poziiie minoritare, trebuie s\ admitem c\ schimbarea de atitudine exclude ipoteza unui mecanism de imitare sau pe aceea a `nv\i\rii sociale. Ca atare, conversiunea presupune un constructivism social, o activitate cognitiv\ complex\ de validare prin care iintele influeniei reflec teaz\ ai iau poziiie nu numai fai\ de coniinutul specific al tentativei de influeni\ minoritar\, dar ai fai\ de un ansamblu mai vast de coniinuturi ai de atitudini pe care minoritatea le face saliente. Aceast\ activitate constructiv\ `n schimbarea de atitudine se poate manifesta `n diverse moduri.

Mai `nt`i, spre deosebire de majorit\ii, care centrez\ activitatea cognitiv\ a iintelor asupra raportului cu sursa, rezistenia indus\ de minorit\ii priveate `n mod direct coniinuturile inovatoare. Mai multe studii au ar\tat c\ apariiia unui punct de vedere minoritar tinde s\ focalizeze ateniia iintelor asupra coniinutului mesajului (Moscovici
ai Personnaz, 1980; Personnaz ai Guillon, 1985; Tesser, Campbell ai Mickler,
1983). Or, dac\ aceast\ focalizare este motivat\ de rezistenia `n faia unui coniinut conflictual susiinut cu vigoare ai consisteni\, ea oblig\ `n acelaai timp iintele s\ raiioneze `n termenii minorit\iii, al c\rei mesaj constituie astfel un cadru de referini\ pentru refleciia lor, conduc`nd la efecte perverse (Moscovici, Mugny ai Perez,
1984-85).
Acestea din urm\ au fost puse `n evideni\ `n c`teva studii asupra neg\rii active a mesajului minoritar. Subieciilor li s-a cerut s\ determine, dintre argumentele dez voltate `n mesajul transmis de sursa minoritar\, pe cele care erau greu de crezut ai nu meritau s\ fie luate `n seam\ , ceea ce, de altminteri, ei f\ceau cu pl\cere. Cum ne putem imagina, influenia ce se constata imediat era mai slab\ dec`t dac\ subieciii

nu realizau aceast\ activitate critic\, sau dec`t dac\ erau invitaii s\ determine carac terul credibil al argumentelor (Perez, Mugny ai Moscovici, 1986). Dar, interog`nd subieciii trei s\pt\m`ni mai t`rziu, chiar pe teme indirect legate de discursul minoritar, asist\m la un efect paradoxal: impactul minoritar `nt`rziat ai indirect create, sub forma conversiunii, `n condiiiile `n care negarea fusese aplicat\ tezelor minoritare
(Moscovici, 1980). De altfel, acest efect devine mai intens cu c`t iintele g\sesc mai multe argumente critice (cf. Perez ai Mugny, 1992). Cauzele ce determin\ acest feno men s`nt diverse.
Inainte de toate, pentru ca un proces de validare s\ conduc\ la o influeni\ indi rect\, poziiia minoritar\ trebuie s\ fie considerat\ o alternativ\, recunoscut\ ca av`nd o anumit\ validitate, chiar dac\ ea a fost iniiial dezaprobat\. Pentru aceasta, coniinuturile specifice sub`ntinse de principiul organizator al poziiiilor minoritare afiaate trebuie s\ atrag\ ateniia iintelor, introduc`nd un punct de vedere conflictual, aflat `n opoziiie cu cele ce predomin\ `n c`mpul social. Astfel, funciia structurant\ a conflictului se situeaz\ la baza noiiunii de consisteni\ (Moscovici, 1976).
O alt\ dimensiune a constructivismului social suscitat de interveniia minoritar\ rezid\ `n aceea c\ iintele pot fi f\cute s\ elaboreze activ noi semnificaiii ai mai ales s\ descopere sau s\ imagineze noi atribute ce redefinesc imaginea iniiial\ a minorit\iii, ca ai pe aceea a altor entit\ii distinse `n c`mpul social. Astfel de atribute joac\ un rol eseniial `n m\sura `n care ele circumscriu specificitatea `ns\ai a sursei, adic\ ceea ce o difereniiaz\ de alte entit\ii `n ceea ce priveate lu\rile de poziiie, constituind contra norma alternativ\. Pe scurt, conversiunea se produce c`nd minoritatea este recunos cut\ ca entitate autonom\ ai independent\, fiind reconstruit\ mental `n specificitatea
ai distinctivitatea sa.
Nu mai puiin, constructivismul social poate fi observat la nivelul categoriz\rilor c`mpului social. Caracterul novator al poziiiei minoritare poate determina iintele s\
(re)construiasc\ cognitiv noile categoriz\ri, ce nu corespund categoriz\rilor ce existaser\ `naintea interveniiei minoritare. Faptul acesta are ca efect o redefinire a c`mpului alternativelor.
Sintele, confruntate cu o minoritate, pot infera principiile organizatoare ale pozi iiei minoritare, dincolo de poziiiile manifeste explicitate de minoritate, ai le pot reac tiva `n alte momente (influeni\ `nt`rziat\) sau le pot aplica unor comportamente, atitudini ai coniinuturi diferite (influeni\ indirect\), chiar dac\ nu ader\ `n mod expli cit la poziiiile avansate `n pledoaria minoritar\. Fiind stabilite prin activitatea inferen iial\ a iintelor, ai nu expuse ca atare de surs\, aceste principii nu suscit\ rezistenie identice celor induse de poziiia explicit\ a minorit\iii.
Av`nd `n vedere c\ o alternativ\ nu poate ap\rea ca distinct\ `n c`mpul socio cognitiv dec`t dac\ este definit\ ca altul ai categorizat\ ca un out-group dispun`nd de atribute specifice, trebuie s\ admitem c\ `ns\ai plasarea minorit\iii `ntr-un context intergrupuri permite validarea discursului s\u. Se cuvine s\ remarc\m c\, departe de a `mpiedica influenia latent\, categorizarea minorit\iii ca out-group se constituie
`ntr-o surs\ a conversiunii, discriminarea provoc`nd `n mod indirect schimbarea (cf.
Perez ai Mugny, 1989). In toate cazurile, la originea impactului social al minorit\iii se afl\ conflictul indus de stilul s\u de comportament ai de negociere.
6. Comparare ai validare: ipoteza disocierii
Ne vedem nevoiii s\ admitem existenia unor modele diverse de schimbare a atitudinii ca urmare a unei tentative de influeni\ minoritar\. Astfel, `n funciie de circumstanie, sursele minoritare pot obiine, chiar dac\ foarte rar, influeni\ direct\ ai indirect\ sau numai influeni\ direct\. De asemenea, ele pot obiine fie numai influeni\ indirect\

(cazul conversiunii), fie nici unul din aceste tipuri de influeni\. Conflictualitatea pe care am v\zut-o `n general asociat\ tentativelor de influeni\ minoritar\ face ca probabilitatea conversiunii s\ fie cea mai ridicat\. Pentru a da seama de diferitele modele de influeni\ trebuie articulate cele dou\ procese pe care le-am expus (cf.
Perez ai Mugny, 1990), cel al compar\rii sociale (privit din unghiul identific\rilor ai al conflictelor de identificare) ai cel al valid\rii (recunoaaterea unui principiu organizator distinctiv al alternativei minoritare). In acest sens, pot fi avansate patru ipoteze fundamentale (Perez ai Mugny, 1987):
1. dac\ o situaiie de influeni\ induce un conflict de identificare prea intens ai `mpie dic\ procesul de validare s\ aib\ loc, nu se va observa nici o form\ de influeni\;
2. dac\ o situaiie de influeni\ induce un conflict de identificare moderat ai `mpiedic\ declanaarea procesului de validare, nu se va observa dec`t o influeni\ direct\;
3. dac\ o situaiie de influeni\ induce un puternic conflict de identificare, permii`nd totodat\ declanaarea procesului de validare, se va observa efectul obianuit de conversiune (influeni\ indirect\ f\r\ influeni\ direct\);
4. dac\ o situaiie de influeni\ induce un conflict de identificare moderat ai permite procesului de validare s\ aib\ loc, se va observa influeni\ direct\ ai influeni\ indirect\.
In accepiiunea de mai sus, toate modelele influeniei presupun cu necesitate inter veniia unui proces de comparare, implic`nd un conflict de identificare mai mult sau mai puiin intens, `n vreme ce activitatea de validare poate s\ intervin\ sau s\ nu intervin\. Dar ce condiiii hot\r\sc declanaarea acesteia din urm\? Dup\ opinia noastr\, validarea se produce c`nd subiectul poate disocia cognitiv activitatea sa de comparare social\ de cea de validare, efectu`nd o dubl\ activitate cognitiv\ `n mod difereniiat: `n afara inevitabilei compar\ri `ntre sine `nsuai ai surs\, el se poate angaja
`ntr-o activitate de validare a poziiiilor alternative ale minorit\iii, focaliz`ndu-ai refleciia asupra coniinuturilor poziiiilor minoritare, ai reaciion`nd la principiul or ganizator al acestora.
Cazul opus `l constituie situaiia `n care relaiia de influeni\ devine prea conflictual\ din pricina mizelor identitare (conflict puternic de identificare). In acest caz nu se obiine nici un fel de influeni\, deoarece subiectul nu disociaz\ activitatea de com parare de cea de validare, mobiliz`ndu-ai `ntreaga activitate cognitiv\ `n vederea asigu r\rii unei difereniieri `n raport cu sursa; identificarea cu aceasta ar presupune un cost social foarte ridicat.
O alt\ modalitate de a defini condiiiile `n care se declanaeaz\ disocierea are la baz\ distinciia dintre universul unidimensional al compar\rii ai cel multidimensional.
Activitatea de validare nu are loc c`nd compararea se efectueaz `ntr-un univers unidimensional, `n care interdependenia judec\iilor intergrup implic\ ideea c\ ceea ce i se recunoaate unei poziiii din c`mpul social i se sustrage alteia. Imaginea mino rit\iii, `n acest caz opus\ imaginii majorit\iii, nu poate fi dec`t negativ\. Ea face salient\ natura deviant\ a minorit\iii ai `mpiedic\ minoritatea s\ fie construit\ mental ca alternativ\. Procesul psihosocial angajat `n acest context poate fi considerat ca majocentric .
Dimpotriv\, procesul de validare devine activ c`nd compararea se efectueaz\
`ntr-un univers multidimensional ai potrivit unei modalit\ii independente, atributele specifice ale minorit\iii put`nd fi recunoscute. Astfel, chiar apreciat\ defavorabil pe o dimensiune, minoritatea poate fi recunoscut\ `n specificitatea sa pe alte dimensiuni evaluative, dintre care cea mai important\ o constituie principiul organizator inferat ca fiind subiacent coniinuturilor poziiiilor sale. Procesul angajat `n acest caz nu mai este exclusiv majocentric, ci ai minocentrat .
Prin astfel de mecanisme minorit\iile obiin un impact social evident, dincolo de actele de discriminare ai de rezisteniele sociale `n faia inovaiiei. Ele `ai datoreaz\ impactul
`n bun\ m\sur\ stilului lor de comportament (Moscovici, 1976) ai de negociere
(Mugny, 1982), adic\ cre\rii ai gestiunii conflictelor sociale (Perez, Mugny a.a.,
1993). Dac\ stilurile de comportament ai de negociere au ca efect generarea unui conflict social ce poate fi rezolvat prin discriminare manifest\, ele meniin `n unele cazuri conflictul la un nivel `nalt de intensitate, `n aaa fel `nc`t subiectul sf`raeate prin a-l interioriza (Moscovici, 1980; Perez, Falomir ai Mugny, 1994).
Traducere de Atefan Boncu
BIBLIOGRAFIE
Butera, F., Mugny, G., Influence minoritaire et identification. A propos de quelques reflexions psycho-sociologiques sur une contrverse scientifique de B. Matalon, Revue
Internationale de Psychologie Sociale , 1992, 5, pp. 115-132.
Crespi, F., Mucchi-Faina, A., Le strategie delle minoranze active, Napoli, Liguori, 1988.
Doise, W., Groups and individuals, Cambridge, Cambridge University Press, 1978.
Ibanez, T., Pouvoir, conversion et changement social, in S. Moscovici, Mugny, G. (eds.),
Psychologie de la conversion, Couset, Delaval, 1987.
Maass, A., Clark, R.D.III, Haberkorn, G., The effects of differential ascribed category membership on minority influence, European Journal of Social Psychology , 1982,
12, pp. 89-104.
Maass, A., Clark, R. D., The hidden impact of minorities: Fourteen years of minority influence research, Psychological Bulletin , 1984, 95, pp. 428-450.
Martin, R., Ingroup and outgroup minorities: Differential impact upon public and private responses, European Journal of Social Psychology , 1988, 18, pp. 39-52.
Moscovici, S., Social change and social influence, London, Academic Press, 1976.
Moscovici, S., Psychologie des minorites actives, Paris, Presses Universitaires de France, 1979.
Moscovici, S., Toward a theory of conversion behavior, in Berkowitz, L. (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 13), New York, Academic Press, 1980.
Moscovici, S., Innovation and minority influence, in Moscovici, S., Mugny, G., E. Van
Avermaet (eds.), Perspectives on minority influence, Cambridge, Cambridge University
Press, 1985.
Moscovici, S., Lage, E., Studies in social influence III:Majority versus minority influence in a group, European Journal of Social Psychology , 1976, 6, pp. 149-164.
Moscovici, S. Mugny, G. (eds.), Psychologie de conversion, Cousset, Delaval, 1987.
Moscovici, S., Mugny, G., Perez, J.A., Les effets pervers du deni (par la majorite) des opinion d une minorite, Bulletin de Psychologie , 1984-1985, 38, pp. 803-812.
Moscovici, S., Personnaz, B., Studies in social influence V: Minority influence and conversion behavior in a perceptual task, Journal of Experimental Social Psychology , 1980,
16, pp. 270-282.
Mugny, G., The power of minorities, London, Academic Press, 1982.
Mugny, G., Compliance, conversion and the Asch paradigm, European Journal of Social
Psychology , 1984, 14, pp. 353-368.
Mugny, G., Perez, J.A., L influence sociale comme processus de changement, Hermes, 1989,
5-6, pp. 227-236.
Mugny, G., Perez, J.A., The social psychology of minority influence, Cambridge, Cambridge
University Press, 1991.
Nemeth, C., Differential contributions of majority and minority influence, Psychological
Review , 1986, 93, pp. 23-32.
Nemeth, C., Wachtler, J., Creative problem solving as a result of majority vs. minority influence, European Journal of Social Psychology , 1983, 13, pp. 45-55.
Papastamou, S., Strategies of minority and majority influences, in Doise, W., Moscovici, S.
(eds.), Current issues in european social psychology, (vol.1), Cambridge, Cambridge
University Press, 1983.
Perez, J.A., Falomir, J.M., Mugny, G., Internalization of conflict and attitude change,
European Journal of Social Psychology , 1995, 25, pp. 117-124.
Perez, J.A., Mugny, G., Paradoxical effects of categorization in minority influence: when being an out-group is an advantage, European Journal of Social Psychology , 1987,
17, pp. 157-169.
Perez, J.A., Mugny, G., Discrimination et conversion dans l influence minoritaire: Le modele de la dissociation, in Beuavois, J.L., Joule, R.V., Monteil, J.M. (eds.), Perspectives cognitives et conduites sociales (vol.2), Cousset, Delval, 1989.
Perez, J.A., Mugny, G., Minority influence, manifest discrimination and latent influence, in
Abrams, D., Hogg, M.A. (eds.), Social identity theory. Constructive and critical advances,
London, Harvester Wheatsheaf, 1990.
Perez J.A., Mugny, G., Influences sociales. La theorie de l elaboration du conflit, Neuchatel,
Delachaux et Niestle, 1993.
Perez, J.A., Mugny, G., Moscovici, S., Les effets paradoxaux du deni dans l influence sociale,
Cahiers de Psychologie Sociale , 1986, 32, pp. 1-14.
Personaz, B., Study on social influence using the spectrometer method: dynamics of the phenomenal conversion and convertness in perceptual responses, European Journal of
Social Psychology , 1981, 11, pp. 431-438.
Personnaz, B., Guillon, M., Conflict and conversion., in Moscovici, S., Mugny, G., Van
Avermaet, E. (eds.), Perspectives on minority influence, Cambridge, Cambridge University
Press, 1987.
Personnaz, B., Personnaz, M., Une paradigme pour l étude de la conversion, in Moscovici, S.,
Mugny, G. (eds.), Psychologie de la conversion, Cousset, Delval, 1987.
Roux, P., Sanchez-Mazas, M., Mugny, G., Perez, J.A., Minority influence and the psycho -social mechanisms of discrimination, in Larsen, K. (ed.), Conflict and social psychology, PRIO-Sage, 1993.
Sanchez-Mazas, M., Perez, J.A., Navarro, E., Mugny, G., Jovanovic, J., De la paralysie intragroupe au conflit normatif: études sur l avortement, la contraception et la xenophobie, in Perez, J.A., Mugny, G., Influences sociales. La theorie de l elabo ration du conflit, Neuchatel, Delachaux et Niestle, 1993.
Tajfel, H., Turner, J.C., An integrative theory of intergroup conflict, in Austin, W.G., Worchel, S.
(eds.), The social psychology of intergroup relations, Monterey, Brooks/ Cole, 1979.
Tesser, A., Campbell, J., Mickler, S., The role of social pressure, attention to the stimulus, and self-doubt in conformity, European Journal of Social Psychology , 1983, 13, pp. 217-234.
Turner, J.C., Social influence, Milton Keynes, Open University Press, 1991.
Volpato, C., Maass, A., Mucchi-Faina, A., Vitti, E., Minority influence and social cate gorisation, European Journal of Social Psychology , 1990, 20, pp. 119-132.