Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Impactul social al minoritatilor
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
i2q4qx
Scena politic\ ai social\ contemporan\ a f\cut loc minorit\iilor. Nimic nu pare s\ fie mai `n spiritul timpului dec`t a recunoaate drepturile acestora, a le privi cu reve reni\ ai consideraiie. Minoritarul reprezint\ una din marile figuri ale umanismului contemporan. In numele lui se r\stoarn\ regimuri, se preschimb\ doctrine ai se `n cheie tratate de pace. Egalitatea `n drepturi `nseamn\ egalitatea drepturilor mino ritarilor ai majoritarilor. Cei din urm\ par s\ fi renuniat la instituirea cu orice prei a consensului absolut. Numeroase surse din societate, `nzestrate cu prestigiu, `ncurajea z\ valorizarea originalit\iii ai tolerarea alterit\iii. Dar profit\ cu adev\rat minoritarii de acest contract pe care membrii grupurilor dominante l-au `ncheiat cu Zeitgeist-ul?
Aproape c\ nu exist\ categorie social\ care s\ nu fi instituit ca norm\ ideea trata mentului egalitar al minoritarilor. In mod frecvent, grupurile majoritare `ai pedepsesc membrii `nclinaii s\-i discrimineze pe minoritari. Discriminarea manifest\ a devenit un semn evident de lips\ de educaiie. In general, indivizii iin seama, `n conduita lor cotidian\ de interdiciiile sociale legate de tratamentul injust al minoritarilor. Se pare
`ns\ c\ instituiionalizarea atitudinilor antidiscriminatorii a condus la un decalaj `ntre atitudinile manifeste, pozitive ai cele latente, mai cur`nd negative ai distante; de exemplu, `n domeniul relaiiilor rasiale, termenii de rasism modern (McConahay,
1983) sau rasism aversiv (Dovidio ai Gaertner, 1986) se refer\ la aceast\ duplicitate a comportamentelor ai atitudinilor. Indivizii `ai reprim\ cu grij\ manifest\rile dis criminatorii `n public, dar atitudinile ostile, cel puiin `n cazul unora, se perpetueaz\ la nivel latent. Intr-o cercetare cunoscut\, McConahay (1983), pretext`nd o situaiie de seleciie profesional\, a cerut subieciilor albi s\ aprecieze dosarele unor candidaii albi sau negri. El a constatat c\ subieciii apreciaz\ mai pozitiv un candidat negru dup\ ce au evaluat un membru al grupului lor de aparteneni\ (ei resimt comparaiia interrasial\ ca fiind salient\), dec`t dac\ `ncep cu dosarul candidatului negru, f\r\ s\
atie c\ va urma dosarul unui alb. Atitudinile subieciilor variaz\ `n funciie de context, ei discrimin`nd `n mod manifest atunci c`nd percep competiiia dintre in-group ai out-group, ai evit`nd s\ exprime atitudini negative c`nd li se pare c\ grupul de apar teneni\ nu este implicat. Constat`nd c\ subieciii cu prejudec\ii se comport\ pozitiv sau negativ `n funciie de salienia contextului intergrupuri, iar cei f\r\ prejudec\ii se comport\ mai consistent, ar\t`ndu-se mai independenii `n raport cu situaiia, autorul a construit o scal\ pentru m\surarea rasismului modern , convins c\ antirasismul
1. Asistent la Universitatea Al.I. Cuza , Iaai. corespunde unei non-reactivit\ii. Teoretiz`nd, la r`ndul lor, interiorizarea imperfect\ a acestui imperativ al armoniei sociale contemporane, Pettigrew ai Meertens (1995) atrag ateniia asupra formelor subtile de discriminare ce continu\ s\ meniin\ trata mente difereniiate `n funciie de ras\, etnie, religie etc. Spre deosebire de cei care `ai exprim\ atitudinile negative fai\ de minoritari `n mod deschis ai direct, tot mai puiini ast\zi, cei situaii pe poziiii intermediare respect\ normele egalitare doar din comple zeni\, `ai exprim\ resentimentele sub forme mascate ai resping minorit\iile adopt`nd modalit\ii acceptate social. Aceast\ stare de lucruri face schimbarea foarte dificil\, c\ci orice tentativ\ de influeni\ ar trebui s\ aib\ `n vedere atitudinea latent\ a indivi dului ce se declar\ partizan al valorilor egalitare. Atitudinea latent\ scap\ `ndeobate controlului conatient ai se dovedeate r\spunz\toare pentru comportamentele lui discri minatorii (Perez a.a., 1993). In ciuda impactului social recunoscut, minorit\iile con tinu\ s\ fie handicapate `n societ\iile contemporane care n-au puterea de a duce p`n\ la cap\t voinia de a eradica orice form\ de discriminare. Dar cine s`nt aceati mino ritari din pricina c\rora membrii majorit\iii `ai cenzureaz\ atitudinile fireati , cum izbutesc ei s\ se impun\ ateniiei majorit\iii ai care este rolul lor `n societate? In cele ce urmeaz\ vom `ncerca s\ r\spundem la aceste `ntreb\ri adopt`nd o perspectiv\ psihosociologic\ ai evoc`nd succint c`teva cercet\ri realizate `n dou\ domenii funda mentale ale acestei atiinie.
Psihologia social\ ai-a f\cut o preocupare `nsemnat\ din a descrie ai explica dina micile psihologice iscate de relaiiile mai mult sau mai puiin tensionate dintre majori tate ai minoritate. Astfel de dinamici ai mecanisme psihologice s`nt studiate at`t `n cadrul relaiiilor `ntre grupuri, c`t ai `n acela al influeniei minoritare. F\r\ `ndoial\, relaiiile dintre minoritate ai majoritate pot fi descrise foarte nimerit `n termenii in flueniei sociale, c\ci oriunde exist\ cele dou\ tipuri de categorii apare problema raportului de forie, a puterii ai a domin\rii, iar `n ceea ce priveate minoritatea, a c`atig\rii recunoaaterii ai, eventual, a impunerii `n timp a propriei norme. Influenia minoritar\, o arie de cercet\ri al c\rei iniiiator a fost Serge Moscovici, constituie unul din cele mai dinamice domenii ale psihologiei sociale de ast\zi. Reprezentativ\ pentru paradigma european\, ea caut\ s\ disting\ factorii ce favorizeaz\ ori inhib\ impactul minoritar, propun`nd teorii ai modele de cercetare deosebit de eficiente asu pra procesului de inovare a normelor.
La finele deceniului al 7-lea, `nf\iia`nd minorit\iile `n postura de surse de influ eni\, Moscovici a provocat o adev\rat\ ruptur\ teoretic\. Se cuvine meniionat c\ tradiiia studiilor asupra influeniei este absolut venerabil\ `n psihologia social\. Astfel de studii au marcat naaterea disciplinei. Dar toate aceste cercet\ri, de la imitaiie ai facilitare social\ p`n\ la faimoasele studii ale lui Asch (1951), au perpetuat un model de investigare a c\rui premis\ fundamental\ era echivalenia dintre sursa de influeni\
ai majoritate. Se respecta astfel paradigma general\ a atiinielor sociale din epoc\, ce studiau `n mod prioritar controlul social ai reproducerea sistemelor sociale. In cerce t\rile cele mai elaborate asupra conformismului, minoritatea ap\rea ca un receptor supus, iar asupra devianiilor se ab\teau tot felul de m\suri punitive. Moscovici a propus, `ntr-un studiu din 1969 ai apoi `n multe altele din deceniul care a urmat, conceperea minorit\iii ca surs\ de influeni\ ai cercetarea impactului normelor alterna tive pe care ea le susiine. Astfel, influenia nu mai constituie privilegiul surselor ce deiin o poziiie dominant\. Departe de a sluji numai la reducerea diferenielor dintre indivizi ai la perpetuarea statu-quo-ului, acest proces d\ seama de schimbarea social\.
Moscovici a izbutit s\ demonstreze c\ exist\ o influeni\ specific\ a minorit\iilor ai c\ tocmai ea poate explica prefacerea normelor. De altminteri, principala acuzaiie pe

care psihosociologul francez a adus-o modelului numit de el funciionalist , `n cadrul c\ruia demersurile majorit\iii formeaz\ obiectul ateniiei, a fost tocmai perspectiva imobilist\ promovat\.
In primele cercet\ri asupra minorit\iilor active `nt`lnim o caracterizare numeric\ a statutului minorit\iii. Tr\s\tura cea mai evident\ a grupului minoritar o reprezint\, `n experimente, efectivul s\u, mai redus dec`t acela al majorit\iii. Minoritatea este v\zut\ ca o fraciiune cu un num\r de membri inferior jum\t\iii num\rului total. Deai se ofereau exemple de minorit\ii active `n c`mpul social, `ncerc`ndu-se s\ se fac\ leg\tura `ntre minorit\iile ce ap\reau `n experimentele de laborator ai cele din viaia cotidian\, totul r\m`ne `n aceati ani la un stadiu incipient. Este adev\rat c\ at`t liderul domeniului c`t ai ceilalii cercet\tori ad\ugau de fiecare dat\ c\ pe l`ng\ m\rimea redus\, sursele minoritare se caracterizeaz\ ai prin lipsa de putere, de status, de competeni\ sau de credit idiosincrasic. Dar toate acestea nu erau operaiionalizate `n experimentele subtile ai sofisticate, iar problema extrapol\rii concluziilor spre viaia real\ ai minorit\iile sociale devenea tot mai jenant\. S\ observ\m c\ un corelat al acestei definiiii a minorit\iii `n termenii foriei numerice este conceperea ei ca o minoritate in-group. Inainte de 1980, perspectiva relaiiilor `ntre grupuri nu p\trunsese
`n aria de cercetare a influeniei minoritare, iar minoritatea era `nieleas\ mai cur`nd ca o parte r\zvr\tit\ a grupului majoritar.
Desigur, `n multe r`nduri caracteristica numeric\ a minorit\iii a fost legat\ de mesaj. Dac\ exist\ o majoritate ai o minoritate `n s`nul aceluiaai grup, este pentru c\ exist\ diferenie de opinie `ntre ele. Astfel, minoritatea era definit\ uneori implicit, alteori pun`ndu-se accentul tocmai pe aceast\ caracteristic\, prin coniinutul mesajului s\u. In cazul `n care poziiia anti-normativ\ a minorit\iii devine principala ei tr\s\tur\, aceast\ tr\s\tur\ este `nieleas\ ca fiind diferit\ de cea a fraciiunii mai numeroase, de opinia general acceptat\ (Doms, 1985). Din acest punct de vedere, majoritatea din celebrul experiment al lui Asch asupra conformismului (Asch, 1951) constituie `n fond o minoritate, `ntruc`t ap\r\ opinii aflate `n net dezacord cu cele ce definesc consensul social. In orice caz, primele experimente au neglijat coordonatele sociale ale minori t\iii, ca statusul ai puterea, pun`nd sub semnul `ntreb\rii generabilitatea noiiunii de conversiune de la minorit\iile numerice la cele sociale.
O distinciie cu o contribuiie `nsemnat\ la limpezirea conceptului de minoritate a reprezentat-o aceea dintre minoritar ai deviant. Potrivit lui Moscovici (1979), inovaiia, efectul interveniiei minoritare, nu corespunde unei forme de deviani\, ci constituie un proces distinct ai fundamental la vieiii sociale. In modelul conformis mului, orice abatere de la ceea ce a fost statuat de majoritate devine deviani\ ai singurul destin posibil al deviantului care nu renuni\ la ideile sale potrivnice normei de grup este ostracizarea. Studiul clasic al lui Schachter (1951) demonstreaz\ `n ma nier\ admirabil\ reaciia de respingere a majorit\iii membrilor `n faia celui ce se opune
`n mod constant normelor. Confruntaii cu un comportament deviant, ei fac `ncerc\ri de a convinge deviantul s\ renunie la poziiia sa. Interaciiunile cu acesta se intensific\ p`n\ `n momentul c`nd `nieleg c\ acesta este irecuperabil. In acel moment, grupul poate s\-ai redefineasc\ graniiele `n aaa fel `nc`t deviantul s\ fie exclus (vezi ai
Festinger, 1950). Reaciia aceasta este obianuit\ `n grupurile coezive `n cazurile `n care norma pe care o contest\ deviantul are relevani\ pentru grup. Pentru modelul funciionalist al influeniei, coeziunea ai rezolvarea conflictelor s`nt valori fundamen tale (Mugny ai Perez, 1986), iar deviania apare ca un defect al majorit\iii, ca o disfunciie social\ grav\. Conformismul, conceput ca o exigeni\ a oric\rui sistem social, conduce la integrarea membrilor ai la consens.
Pentru Moscovici, atitudinea devianiilor fai\ de valorile sociale ai gradul de activism `n a afirma o eventual\ luare de poziiie constituie criterii de baz\ `n vederea anticip\rii impactului lor. Acest activism ar putea avea p\rii bune ai chiar ar putea explica schimbarea social\. Merton `nsuai apreciase c\ anumite tipuri de deviani\ deiin un rol `nsemnat `n regenerarea sistemului social (Merton, 1957). Pentru contu rarea specificit\iii demersului minoritar, o mare importani\ o are distinciia dintre minorit\iile anomice ai cele nomice, postulat\ de psihosociologul francez. Minorit\ iile anomice ignor\ normele grupului, dar nu propun norme alternative. Ele constituie deviania `n sensul clasic al termenului. C`t despre minorit\iile nomice, ce dispun de o norm\ concurent\, pe care o afirm\ cu `nd\r\tnicie, ele singure pot exercita o influen i\ ce conduce la inovaiie ai deci la schimbare social\ (Moscovici, 1979). Unele minorit\ii anomice pot dob`ndi la un moment dat recunoaatere social\ prin adoptarea unei poziiii consistente, pe care doresc s\ o impun\ majorit\iii. Pentru a exercita influeni\ ai a face s\ fie acceptat\ norma sa alternativ\, minoritatea trebuie s\ refuze statutul de deviant ai s\ adopte un stil de comportament specific. Consistenia acestui comportament creeaz\ un conflict sociocognitiv, de intensitatea c\ruia depinde impactul ei social. Desigur, succesul interveniiei minoritare este decis `n bun\ m\sur\
ai de infereniele pe care le fac membrii majorit\iii cu prilejul declana\rii acestui conflict. O minoritate lipsit\ de putere are posibilitatea de a induce un puternic con flict reiter`nd mereu aceleaai argumente, ai d`nd dovad\ `n acelaai timp de flexibilitate
`n negocierile cu majoritatea (Mugny, 1975). In acest caz, majoritatea va face o atribuire intern\ cu privire la comportamentul sursei, percep`nd minoritatea ca sigur\ pe sine, conving\toare ai competent\. Influenia minoritar\ ai cea majoritar\ determin\ tipuri diferite de procese cognitive ale iintei, ai din aceast\ cauz\ rezultatul `nsuai la influeniei apare la nivele diferite (Moscovici, 1980). Majorit\iile oblig\ iintele s\-ai compare r\spunsurile cu ale lor, rezultatul fiind conformism public, f\r\ o schimbare real\ de atitudine. Pe de alt\ parte, mesajul minoritar, prin ineditul lui ai prin insis tenia cu care este susiinut, provoac\ un conflict intens ai sileate iinta s\ se centreze pe obiectul judec\iii. Rezolvarea conflictului se realizeaz\ de multe ori prin conversiune, care corespunde unei accept\ri private a normei minoritare.
Am constatat deja c\ num\rul este un parametru relativ puiin important `n defini rea minorit\iilor sociale, al c\ror impact au n\zuit `ntotdeauna s\-l explice studiile de influeni\ minoritar\. Minorit\iile sociale iigani, muncitori imigranii, ecologiati, homosexuali, negri, feministe etc. s`nt grupuri cu o anumit\ competeni\ ai dispu n`nd de un status social ai de o anumit\ putere. Ele nu reprezint\ cea mai valorizat\ identitate ai nici nu se caracterizeaz\ prin adoptarea normei sociale dominante. Inie lese astfel, minorit\iile sociale pot fi majorit\ii numerice (Perez ai Dasi, 1995). Intr-o meta-analiz\ asupra cercet\rilor de influeni\ minoritar\, Wood ai colaboratorii s\i apreciau c\, spre a deosebi minoritatea de alte grupuri sociale ce ap\r\ opinii deviante
(experii ai lideri politici, de exemplu), definiiiile minorit\iii trebuie s\ specifice c\ aceasta nu are status sau competeni\ (Wood a.a., 1992).
Al\turi de num\r, puterea ai statusul reprezint\ variabile ce contribuie decisiv la configurarea relaiiilor pe care un grup le angajeaz\ cu alte grupuri (Sachdev ai
Bourhis, 1985). Distingem puterea de status `ntruc`t, aaa cum arat\ autorii meniionaii, exist\ grupuri sociale `nzestrate cu putere, dar lipsite de status (de pild\, sindicatele), precum ai grupuri sociale aflate `ntr-o poziiie foarte important\ `n societate, dar nedispun`nd de putere (un bun exemplu `l constituie aristocraiia englez\). Definim puterea, `n acest context, ca gradul de control pe care `l are un grup asupra propriului




destin ai asupra destinului altor grupuri. Ea este o proprietate eseniial\ a sursei de influeni\, `n stare s\ modeleze efectele pe care aceasta le obiine asupra receptorului
(Ibanez, 1987). Din punctul de vedere al celor trei caracteristici pe care le-am enuniat, minoritatea trebuie descris\ ca un grup redus ca num\r, subordonat ai lipsit de putere. Aceati parametri (efectivul, statusul ai puterea) marcheaz\ hot\r`tor relaiiile minorit\iii cu majoritatea ai implicit impactul pe care minoritatea `l poate avea `n societate. Urm\rind s\ descrie modul `n care statusul ai puterea amplific\ atitudinile discriminatorii ale unui grup sau, dimpotriv\, sub`ntind un comportament defensiv,
Sachdev ai Bourhis ajung la concluzia c\ discriminarea, ca manier\ de raportare la out-group, aproape c\ nu se manifest\ `n absenia atributelor de putere. Sentimentul puterii condiiioneaz\ efectele categoriz\rii sociale aaa cum s`nt postulate `n teoria identit\iii sociale (Tajfel ai Turner, 1986). Indivizii ce se auto-categorizeaz\ ca f\c`nd parte din grupuri dominante se declar\ mai muliumiii de condiiia lor ai discrimineaz\ mai mult dec`t minoritarii. Intr-o cercetare ulterioar\ s-a demonstrat c\ membrii unor grupuri reduse ca efectiv, dar ocup`nd o poziiie `nalt\ ai dispun`nd de putere, mani fest\ un pronuniat caracter discriminatoriu (Sachdev ai Bourhis, 1991). Dimpotriv\, grupurile restr`nse ca num\r de membri, cu status inferior ai f\r\ putere manifest\ o tendini\ extrem de redus\ de a discrimina.
Tratamentul discriminatoriu este influeniat, `n cazul minorit\iii, ai de un alt mecanism psihologic specific. In literatura consacrat\ relaiiilor intergrupuri afl\m numeroase studii consacrate efectului de omogenizare a out-group-ului, ce const\ `n faptul c\ indivizii au tendinia de a considera c\ membrii propriului grup s`nt mai puiin asem\n\tori `ntre ei dec`t s`nt membrii out-group-ului (Judd ai Park, 1988;
Lorenzi-Cioldi, 1994). Acest bias al percepiiei sociale a primit diferite explicaiii, cu desebire de natur\ cognitivist\ (vezi, de exemplu, Park ai Rothbart, 1982).
Variabilitatea perceput\ a out-grupului constituie unul din factorii ce explic\ favorizarea grupului de aparteneni\ ai discriminarea celuilalt grup. Un rezultat interesant `n perimetrul acestor cercet\ri priveate tocmai condiiia minoritar\ a in-group-ului: `n acest caz efectul se inverseaz\, `n sensul c\ minoritarii `ai privesc propriul grup ca fiind omogen, iar out-group-ul mai mare ai dominant este perceput ca fiind variabil
(Simon ai Brown, 1987). Deai acestei aseriiuni despre rolul m\rimii relative a grupului `n percepiia omogenit\iii i s-au adus importante amendamente (vezi Bartsch
ai Judd, 1993), efectul r\m`ne ai el influenieaz\ relaiiile dintre minoritate ai ma joritate.
Pe de alt\ parte, dac\, aaa cum apreciaz\ Linville ai colaboratorii s\i, stereo tipizarea, ca operaiie cognitiv\ ce sub`ntinde `n multe cazuri tratamentul discrimina toriu al out-group-ului, se defineate ca faptul de a avea o reprezentare nedifereniiat\ a membrilor unui grup (Linville, Salovey ai Fischer, 1986), minorit\iile au mai multe
aanse s\ fie percepute astfel. Demonstraiiile lui D. Hamilton asupra form\rii stereotipurilor (Hamilton, 1981) se refer\ tocmai la percepiia stereotipizat\ a minorit\iilor. Potrivit efectului corelaiiei iluzorii , indivizii au tendinia de a supraestima frecvenia comportamentelor negative ale minorit\iii, chiar dac\, proporiional, membrii minorit\iii comit acelaai num\r de conduite negative ca ai cei ai majorit\iii.
Definiiia sursei minoritare acceptat\ ast\zi iine cont de percepiia iintei: mino ritatea este sursa de influeni\ considerat\ de iint\ drept ilegitim\ (Perez, Papastamou
ai Mugny, 1995). In general, `n situaiiile de influeni\ receptorul desf\aoar\ o acti vitate interpretativ\ prin intermediul c\reia stabileate cine trebuie s\ influenieze ai cine trebuie s\ accepte influenia. Situaiiile de influeni\ minoritar\ se caracterizeaz\ prin faptul c\ iinta se percepe pe sine `ntr-o poziiie superioar\ `n raport cu sursa ai, ca atare, neag\ dreptul acesteia de a influenia, opun`ndu-se demersurilor ei. In con textele sociale concrete, impactul depinde de activitatea de categorizare a indivizilor c\rora le este adresat mesajul minoritar. Identitatea acestora, ca ai identitatea sursei joac\ un rol deosebit de important `n orice relaiie de influeni\. Minorit\iile sociale s`nt grupuri cu o identitate social\ concret\, de aceea este primordial s\ cunoaatem percepiia pe care iintele ai-o pot construi asupra acestor identit\ii.
Dificultatea extrapol\rii concluziior studiilor efectuate `n laborator asupra mino rit\iilor sociale a impus, la `nceputul deceniului al 9-lea, integrarea a dou\ arii de cercetare, influenia minoritar\ ai relaiiile `ntre grupuri. Ideea conceperii raporturilor minoritate majoritate ca relaiii `ntre grupuri era mai veche, dar programe de cerce tare care s\ o pun\ `n aplicare apar abia acum. Pentru Charlan Nemeth (1985), mi noritatea constituie prin definiiie un out-group. In contextul interveniiei minoritare, difereniele de opinie devin un criteriu de categorizare, relev`nd existenia a dou\ en tit\ii sociale aflate `n conflict, grupul de aparteneni\ al iintei ai grupul minoritar.
Conceperea minorit\iii ca susiin`nd o norm\ diferit\ ai conceperea ei ca out-group s`nt unul ai acelaai lucru. Doar `n modelul funciionalist interaciiunea dintre majori tate ai minoritate este `nieleas\ ca un proces intragrup. In cadrul acestuia, consensul
ai coeziunea grupului alc\tuit din majoritate ai minoritatea deviant\ reprezint\ ieluri
`nsemnate ale activit\iii membrilor. Orice conflict pune `n pericol locomoiia grupului
ai el nu trebuie rezolvat altfel dec`t f\c`nd s\ triumfe punctul de vedere majoritar.
Posibilitatea bidireciionalit\iii influeniei apare numai `n cazul `nielegerii interveniiei minoritare ca o situaiie intergrupuri. Concepiia cercet\toarei americane reprezint\ o extrem\, c\ci studiile ulterioare n-au renuniat s\ formuleze concluzii asupra rezul tatului interveniiei minorit\iilor din s`nul grupului de aparteneni\ al iintei.
Travaliul teoretic al Annei Maass ai al colaboratorilor ei s-a dovedit deosebit de util pentru explicarea impactului minorit\iilor sociale din perspectiva interaciiunilor

`ntre grupuri. Ei au f\cut o distinciie `ntre minorit\iile simple, definite ca subgrupuri de indivizi ce difer\ de majoritate dup\ opiniile lor, ai minorit\iile duble, ce se deose besc nu numai dup\ opinie, dar ai dup\ categoria social\ de aparteneni\ (de exemplu, militaniii negri din Statele Unite `n raport cu majoritatea alb\) (Maass, Clark ai
Haberkorn, 1982). In concluziile cercet\rii lor, aceati autori ar\tau c\ minorit\iile duble obiin puiin\ influeni\ din cauz\ c\ iintele le percep ca fiind animate de interese proprii. Dimpotriv\, adeziunea de care se bucur\ ideile minorit\iilor simple
(in-group) era interpretat\ `n spiritul studiilor din domeniul schimb\rii de atitudine, invoc`ndu-se similaritatea perceput\ a sursei.
Dar ideile care vor conduce la conceperea demersului minoritar `n termenii con flictelor de identitate au fost inspirate de alte cercet\ri. Potrivit lui Tajfel (1972), categorizarea social\ este o activitate `n care individul se angajeaz\ frecvent, vital\ pentru funciionarea lui cognitiv\ `n cotidian ai pentru evoluiia lui social\. Categoriza rea slujeate la decuparea ai sistematizarea mediului social, dar `n acelaai timp este r\spunz\toare pentru discriminarea intergrupuri. Simplul fapt c\ subiectul ajunge la concluzia c\ `ntr-o situaiie dat\ grupul c\ruia `i apariine se g\seate al\turi de un alt grup determin\ favorizarea in-group-ului. Individul este motivat s\ p\streze o stim\ de sine ridicat\ ai o poate face prin achiziiionarea unei identit\ii sociale pozitive.
Aceasta din urm\ poate fi dob`ndit\ prin efectuarea de comparaiii sociale `n care grupul de aparteneni\ apare ca favorizat, ieaind mereu `nving\tor `n competiiia so cial\ simbolic\ cu alte grupuri. Din aceast\ teorie a identit\iii sociale, Turner (1981) a derivat o teorie asupra auto-categoriz\rii, ce a condus la r`ndul ei la o concepiie

original\ asupra influeniei sociale. Prin auto-categorizare individul se defineate pe sine ca membru al unei categorii sociale distincte. Definindu-se astfel, el se angajeaz\ s\ respecte normele grupului respectiv, la fel cum `ai asum\ caracteristicile stereo tipice ale categoriei. Comportamentul s\u devine, ca atare, conformist de c`te ori calitatea de membru devine evident\ (Turner, 1981; Turner a.a., 1987). Din punctul de vedere al acestei teorii, numai sursele in-group, fie ele majoritare ori minoritare, pot exercita influeni\.
Gabriel Mugny s-a num\rat printre primii psihologi sociali care au recunocut importania acestor teorii despre comportamentul intergrupuri ai despre constituirea mental\ a grupului pentru influenia minoritar\ (Mugny ai Papastamou, 1982; Mugny,
1982). El este principalul iniiiator al unui model ce descrie mecanismele psihologice puse `n miacare de iniiiativa minoritar\ `n termeni de identificare social\. In aceast\ optic\, principala consecini\ a prelu\rii r\spunsului sursei este asumarea ai a altor caracteristici stereotipice ale ei. Aceasta echivaleaz\, `n fond, cu o redefinire a identi t\iii sociale, pe care iinta o asum\ cu uaurini\ atunci c`nd agentul influeniei dispune de o identitate social\ valorizat\. Este limpede, `ns\, c\ `n cele mai multe cazuri conotaiiile negative asociate unei surse minoritare vor `mpiedica identificarea ai, implicit, vor pune stavil\ influeniei pe care aceasta `ncearc\ s\ o obiin\. Refuzul iintei de a-ai atribui o identitate apropiat\ de cea a devianiilor explic\ `n bun\ m\sur\ eaecul minorit\iilor de a exercita influeni\ manifest\. In acelaai timp, acceptarea r\spunsului minoritar la nivel latent nu presupune costuri sociale, ceea ce face ca acordul cu minoritatea s\ se produc\ la acest nivel.
Ideea aflat\ la baza tuturor acestor cercet\ri este aceea c\ principala rezisteni\ `n calea influeniei exercitate de minorit\iile sociale se situeaz\ la nivelul conflictului de identificare indus. Dac\ primele rezultate au `ng\duit concluzia c\ minorit\iile ce dispun de acelaai background social ca ai iintele se bucur\ de mai mult\ audieni\, cercet\rile ulterioare au adus o sum\ de coreciii, atr\g`nd ateniia asupra faptului c\ teoria identit\iii sociale, `n forma ei clasic\, se g\seate `n imposibilitatea de a explica efectele influeniei minoritare. S-a observat cur`nd c\, pe dimensiunea r\spunsurilor private, minorit\iile out-group obiin tot at`ta influeni\ ca ai cele in-group, sau chiar mai mult\ (Martin, 1988).
Cercet\rile lui Machteld Doms (1987) privind suportul social `n contextele `n care se produce tentativa minoritar\ au preteniia de a contura o teorie a influeniei publice minoritare ai se situeaz\ printre cele care critic\ tendinia de a studia `n mod prioritar foria persuasiv\ a minorit\iilor numerice. Ele pun problema simultaneit\iii demer surilor de influeniare ai a complexit\iii situaiiilor `n care evolueaz\ sursa ai iinta influeniei. Doms observ\ c\ `n viaia cotidian\ cel c\ruia `i este destinat mesajul minoritar nu se prezint\ ca un membru izolat al categoriei majoritare. Dimpotriv\, pe l`ng\ presiunile minoritare, fiecare membru al majorit\iii suport\ presiunea propriului grup `n vederea apropierii sau respingerii r\spunsului minoritar. Acest proces paralel de influeni\ reciproc\ ce are loc `n grupul-iint\ se desf\aoar\ ca o activitate a su portului social din situaiiile de conformism (vezi Allen, 1975). F\r\ `ndoial\, prin intermediul acestuia grupul de aparteneni\ al iintei poate modela impactul minoritar.
Rezultatele psihologului belgian atest\ c\ influenia minoritar\ create sau scade `n funciie de suportul social pe care-l primeate subiectul. Avem de-a face cu un proces de conformism `n interiorul celui de inovaiie, impactul mesajului minoritar depinz`nd, de fapt, de conformismul iintei la reaciia membrilor grupului s\u de referini\, de obicei prezent ai vizibil, `n faia tentativei minoritare. De `ndat\ ce se diminueaz\ suportul social de care beneficiaz\ `n mod frecvent iintele mesajului minoritar, mino ritatea exercit\ o influeni\ identic\ celei obiinute de majoritate. Spre deosebire de contextele `n care este activ\ minoritatea, `n situaiiile de influeni\ majoritar\ suportul social nu exist\ sau exist\ `ntr-o m\sur\ mult mai redus\. In astfel de situaiii tocmai minoritatea poate constitui un suport social, oferind prin atitudinea ei anti-normativ\ un model de independeni\ (Nemeth ai Chiles, 1988). Expunerea la mesajul minoritar, aflat `n net dezacord cu normele majorit\iii, chiar dac\ nu conduce la acceptarea lui ca atare, poate s\ contribuie la reducerea atitudinii generale de conformism a iintelor.

Indivizii confruntaii cu opiniile minoritare pot deveni mai `ncrez\tori `n ei `naiai, mai preocupaii de concordania `ntre atitudinea lor public\ ai cea privat\ ai mai dispuai s\ reziste presiunii normative a majorit\iii.
O `nr`urire asupra impactului social al minorit\iilor o are, f\r\ `ndoial\, ai contex tul normativ `n care acestea evolueaz\. Genevieve Paicheler a ar\tat c\ minorit\iile izbutesc s\-ai impun\ ideile `n faia majorit\iii atunci c`nd demersul lor reflect\ evolu iia normelor sociale (Paicheler, 1976, 1977, 1985). Inovaiia s-ar produce, aaadar, numai dac\ normele prezente ar `ng\dui-o. Cercet\toarea francez\ a propus termenul de Zeitgeist (`n limba german\, spiritul timpului ) pentru a descrie complicitatea sau `mpotrivirea contextului social `n faia presiunii minoritare. Moscovici a susiinut c\ norma de originalitate, `n opoziiie cu cea de obiectivitate, poate avea un aport semnificativ `n dob`ndirea ascendentului de c\tre minoritate (Moscovici ai Lage,
1978), iar mai multe studii ale lui Mugny ai ale colaboratorilor s\i (vezi, de exemplu,
Mugny, Kaiser ai Papastamou, 1983) au confirmat aceast\ ipotez\. Efectul normelor a fost reg\sit de Anne Maass ai de colaboratorii ei, care au probat succesul mesajului minoritar, argument`nd liberalizarea avortului `n condiiiile unui Zeitgeist favorabil, precum ai eaecul unui mesaj formulat de un grup minoritar care nu iinea seama de contextul general normativ, pled`nd pentru instituirea pedepsei cu moartea (Maass,
Clark ai Haberkorn, 1982). Concepiia despre rolul Zeitgeist-ului a ajuns, aaa cum se obsev\ `ntr-un studiu recent (Perez, Papastamou ai Mugny, 1995), s\ afirme un para dox: influenia minoritar\ ar fi facilitat\ de tendinia normelor de a se apropia de opiniile a c\ror adept\ se declar\ minoritatea; cu alte cuvinte, minoritatea ar induce un r\spuns absolut obianuit, cunoscut de toat\ lumea, chiar aateptat. S\ observ\m c\ o minoritate ce ar ap\ra o poziiie put`nd fi asimilat\ sistemului general normativ ar rosti un discurs foarte puiin conflictual ai ar pierde orice aans\ de a produce con versiune. Autorii din urm\ apreciaz\ c\ influenia minoritar\ este independent\ de
Zeitgeist, sau c\, mai mult, relaiia cauzal\ este invers\, `n sensul c\ minorit\iile active determin\ suma valorilor ai normelor: presiunea minoritar\ duce la schimb\ri normative fundamentale, ce definesc Zeitgeist-ul la un moment dat.
O alt\ linie de cercet\ri `n care eforturile s-au concentrat spre legitimarea extra pol\rii efectului de conversiune de la minorit\iile numerice la cele sociale o reprezint\ studiile consacrate rezistenielor opuse de iinte. Psihologizarea (Papastamou, 1987), ca principal\ strategie de rezisteni\ adoptat\ `n faia ofensivei minoritare, const\ `n a stabili o leg\tur\ cauzal\ `ntre propiet\iile psihologice ale sursei ai coniinuturile mesa jelor ei. S-a demonstrat c\ atunci c`nd sursele ajung s\ pun\ punctul de vedere inova tor pe seama tr\s\turilor de personalitate ale sursei, influenia diminueaz\ substaniial.
Modalitatea aceasta de rezisteni\, foarte r\sp`ndit\ `n viaia cotidian\, nu este eficient\ dec`t `n faia surselor mioritare; ea pare s\ centreze iinta pe activitatea de comparare social\, induc`nd un puternic conflict de identificare.
O concluzie provocatoare a cercet\rilor asupra rezistenielor la inovaiie se refer\ la cuantumul mai mare de influeni\ latent\ constatat la iintele ce au adoptat strategia neg\rii mesajului minoritar. In cadrul unui experiment (Perez, Mugny ai

Moscovici, 1986), subieciilor li s-a cerut s\ g\seasc\ argumente `n favoarea ideii c\ poziiia sursei minoritare este absurd\, de nesusiinut. Se constat\, `n mod paradoxal, c\ tocmai acei dintre subiecii care au efectuat un astfel de travaliu cognitiv accept\,
`n plan latent, `ntr-o mai mare m\sur\ opinia minorit\iii.
Un efect la fel de surprinz\tor se produce atunci c`nd rezistenia nu vine din partea
iintelor, ci din partea grupului majoritar, care `n unele situaiii poate controla mesajul minorit\iii, `mpiedic`ndu-l s\ ajung\ la destinatar (Clark, 1994). Cenzura declanaeaz\ reactania psihologic\ a iintei, privat\ de informaiie sau de posibilitatea de a folosi informaiia. Acest mecanism psihologic face ca poziiia minorit\iii s\ devin\ mai atr\g\toare. Departe de a compromite impactul, blocarea mesajului inovator de c\tre o instani\ dotat\ cu putere nu face dec`t s\ asigure condiiii optime de receptare, sporindu-i eficienia.
*
* *
Trebuie s\ ne imagin\m c`mpul social `niesat cu surse de influeni\, ale c\ror tiruri persuasive se `ncruciaeaz\, dar care se transform\ din c`nd `n c`nd `n iinte, pentru a recepiiona mesajele ai pentru a putea, astfel, continua s\ funciioneze ca surse. Din acest punct de vedere, termenii de minoritate ai majoritate nu desemneaz\ dec`t dezechi librul, mai mult sau mai puiin aparent, din relaiiile de influeni\.
Influenia minoritar\ este preponderent de natur\ latent\, ea vizeaz\ un nivel aflat dincolo de posibilit\iile de control ale iintei. Adesea, schimbarea propus\ de minoritate devine efectiv\ sub alt nume; ea este prezentat\ ca iniiiat\ de majoritatea deiin\toare a puterii, care a interiorizat coniinuturile mesajului minoritar ai a suferit f\r\ s\ atie conversiunea. O etern\ atitudine de reticeni\ fai\ de tot ceea ce atenteaz\ la stabilitatea normelor determin\ efectul acesta de criptomnezie social\ (vezi studiul lui Moscovici, Mugny ai Perez din acest volum). Impactul minoritar este invizibil, cel puiin o vreme, c\ci printr-un act abuziv, de multe ori inconatient, majoritatea confisc\ inovaiia. Dar chiar ai astfel, este minoritatea mai puiin victorioas\ ai victoria ei mai puiin deplin\?
BIBLIOGRAFIE
Allen, V., Social support for nonconformity, in Berkowitz, L. (ed.), Advances in experimental social psychology, vol. 8, New York, Academic Press, 1955.
Asch, S., Effects of group pressure upon the modification and distortion of judgment, in
Guetzkow, H. (ed.), Groups, leadership and men, Pittsburgh, Carnegie Press, 1951.
Bartsch, R.A., Judd, C.M., Majority-minority status and perceived ingroup variability revisi ted, European Journal of Social Psychology , 23, 1993, pp. 471-483.

Clark, R.D. III, The role of censorship in minority influence, European Journal of Social
Psychology , 24, 1994, pp. 331-338.
Doms, M., The minority influence effect: an alternative approach, in Doise, W., Moscovici,
S. (eds.), Current issues in European social psychology, vol. 1, Cambridge, Cambridge
University Press, 1983.
Doms, M., Support social et innovation, in Moscovici, S., Mugny, G. (eds.), Psychologie de la conversion, Cousset, Delval, 1987.
Dovidio, J.F., Gaertner, S.L. (eds)., Prejudice, discrimination and racism, Orlando, Academic
Press, 1986.
Hamilton, D.L. (ed.), Cognitive processes in stereotyping and intergroup behavior, Hillsdale,
Erlbaum, 1981.
Ibanez, T., Pouvoir, conversion et changement social, in Moscovici, S., Mugny, G. (eds.),
Psychologie de la conversion, Cousset, Delval, 1987.
Judd, C.M., Park, B., Out-group homogeneity: judgments of variability at the individual and group levels, Journal of Personality and Social Psychology , 54, 1988, pp. 778-788.
Linville, P.W., Salovey, P., Fischer, G.W., Stereotyping and perceived distributions of social characteristics: An application to ingroup outgroup perception, in Dovidio, J.F.,
Gaertner, S.L. (eds.), Prejudice, discrimination and racism, New York, Academic
Press, 1986.
Lorenzi-Cioldi, F., They all look alike, but so do we... sometimes: Perceptions of in-group and out-group homogeneity as a function of sex and context, British Journal of Social
Psychology , 32, 1993, pp. 111-124.
Maass, A., Clark, R.D. III, Haberkorn, G., The effects of differential ascribed category membership on minority influence, European Journal of Social Psychology , 12,
1982, pp. 89-104.
Martin, R., Ingroup and outgroup minorities: Differential impact upon public and private responses, European Journal of Social Psychology , 18, 1988, pp. 39-52.
Merton, R.K., Social theory and social structure, New York, Free Press, 1957.
McConahay, J. B., Modern racism and modern discrimination: the effects of race, racial attitudes and context on simulating hiring decisions, Personality and Social Psychology
Bulletin , 9, 1983, pp. 551-558.
Moscovici, S., Psychologie des minorités actives, Paris, Presses Universitaires de France,
1979.
Moscovici, S. Toward a theory of conversion behavior, in L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, vol 13, New York, Academic Press, 1980.
Moscovici, S., Lage, E., Studies in social influence IV: minority influence in a context of original judgments, European Journal of Social Psychology , 8, 1978, pp. 349-365.
Mugny, G., The power of minorities, London, Academic Press, 1982.
Mugny, G., Kaiser, C., Papastamou, S., Influence minoritaire, identification et relations entre groupes: Étude experimentale autour d une votation, Cahiers de Psychologie Sociale ,
19, 1983, pp. 1-30.
Mugny, G., Papastamou, S., Minority influence and psycho-social identity, European Journal of Social Psychology , 12, 1982, pp. 379-394.
Nemeth, C, Chiles, C., Modelling courage: The role of dissent in fostering independence,
European Journal of Social Psychology , 18, 1988, pp. 275-280.
Paicheler, G., Norms and attitude change I: polarization and styles of behaviour, European
Journal of Social Psychology , 6, 1976, pp. 405-427.
Paicheler, G., Norms and attitude change II: the phenomenon of bipolarization, European
Journal of Social Psychology , 7, 1977, pp. 4-14.
Paicheler, G., Psychologie des influences sociales, Paris, Delachaux et Niestlé, 1985.
Park, B., Rothbart, M., Perception of out-group homogeneity and levels of social categori sation: memory for the subordinate attributes of in-group and out-group members,
Journal of Personality and Social Psychology , 42, 1982, pp. 1051-1068.
Papastamou, S., Psychologisation et resistance a la conversion, in Moscovici, S., Mugny, G.
(eds.), Psychologie de la conversion, Cousset, Delval, 1987.
Perez, J.A., Dasi, F., Minority influence in different intergroup contexts, Manuscris,
University of Valencia, 1995.
Perez, J.A., Mugny, G., Llavata, E., Fierres, R., Paradoxe de la discrimination et conflit culturel: études sur le racisme, in Perez, J.A., Mugny, G. (eds.), Influences sociales.
La theorie de l elaboration du conflit, Paris, Delachaux et Niestle, 1993.
Perez, J.A., Mugny, G., Moscovici, S., Les effets paradoxaux du deni dans l influence sociale,
Cahiers de Psychologie Sociale , 2, 1986, pp. 153-163.
Perez, J.A., Papastamou, S., Mugny, G., Zeitgeist and causality in minority influence, European
Journal of Social Psychology , 25, 1995, pp. 703-710.
Pettigrew, T.F., Meertens, R.W., Subtle and blatant prejudice in western Europe, European
Journal of Social Psychology , 25, 1995, pp. 57-75.
Sachdev, I., Bourhis, R.Y., Social categorization and power differentials in group relations,
European Journal of Social Psychology , 15, 1985, pp. 415-434.

Sachdev, I., Bourhis, R.Y., Power and status differentials in minority and majority relations,
European Journal of Social Psychology , 21, 1991, pp. 1-24.
Simon, B., Brown, R., Perceived intragroup homogeneity in majority-minority contexts,
Journal of Personality and Social Psychology , 53, 1987, pp. 703-711.
Tajfel, H., La categorisation sociale, in Moscovici, S. (ed.), Introduction a la psychologie sociale, vol. 1, Paris, Larousse, 1972.
Turner, J.C., Towards a cognitive redefinition of social group, Cahiers de Psychologie
Cognitive , 1, 1981, pp. 93-118.
Turner, J.C., Hogg, M.A., Oakes, P., Reicher, S.D., Wetherell, M.S., Rediscovering the social group. A self-categorization theory, Oxford, Basil Blackwell, 1987.
Wood, W., Lundgren, S., Oulette, J.A., Busceme, S., Blackstone, T., Minority influence: a meta-analytic review of social influence processes, Psychological Bulletin , 115, 1994, pp. 323-345.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta