p1i22it
Este extrem de important sa ne facem o idee prin noi insine asupra unui caz de copil greu educabil, mai inainte de a-1 fi vazut pe copil sau pe mama. Va voi expune istoricul unui caz si veti vedea cum fac eforturi sa trag concluzii pana si din cea mai insignifianta informatie:
„in toamna anului 1915, cand B. a venit la gradinita de copii, era copilul cel mai neglijat si mai arierat ce s-ar putea imagina, atat din punct de vedere fizic, cat si intelectual".
Putem deduce de aici ca nimeni nu s-a ocupat de dansul. O particularitate a dezvoltarii intelectuale este aceea ca trebuie ca un copil sa se gaseasca in chip necesar in relatie cu cineva care sa-i permita exersarea spiritului.
„Este subalimentat, rau ingrijit, insuficient imbracat, descult, cu toate ca suntem in toiul iernii".
Este vorba, pe cat se vede, de un copil provenit dintr-o familie foarte saraca.
„Avea si o intarziere intelectuala foarte accentuata si abia daca putea sa vorbeasca".
Dezvoltarea limbajului copilului nu poate avea loc decat in conditiile unui raport social. Daca ii lipseste acest raport, copilul nu-si poate dezvolta limbajul.
Se impune, de asemenea, sa ne punem intrebarea daca nu cumva copilul este un deficient mintal. Nu este decat o ipoteza si trebuie sa ne continuam cercetarile cu prudenta, deoarece, emitand un astfel de diagnostic, s-a terminat cu copilul. Este de neiertat sa numesti prostanac un copil care nu este asa ceva.
„Cand s-a incercat sa se stea de vorba cu dansul, s-a ascuns si a inceput sa urle si sa se zvarcoleasca".
Daca cineva incearca sa se apropie de dansul, ia pozitie de aparare. Lasa impresia ca apartine celui de-al treilea tip de copii: cei nedoriti, nelegitimi sau infirmi. Se vede cat de colo ca isi priveste semenii cu ostilitate.
„Este foarte las..."

O fiinta nu are curaj decat acolo unde se simte acasa.
„I-a atacat pe copii, luand seama ca sa nu fie si el atacat de catre acestia... La masa avea nevoie sa fie ajutat, asteptand sa fie hranit"...
Trebuie sa receptam cu rezerva aceste informatii. Asa sunt, in general, copiii rasfatati, care prezinta dificultati in ceea ce priveste hranirea. Dar este posibil ca si aici sa avem de-a face cu o atitudine de ostilitate. intr-adevar, este cu putinta ca cineva sa-si dea osteneala sa-1 indoape pe un copil pe care nu-1 iubeste, ca astfel sa termine mai repede cu el. Asa se face ca acesta nu invata sa manance.
„El insa adesea refuza hrana, cu toate ca era flamand".
Copilul acesta se poarta ca intr-o tara dusmana. Trebuie, insa, sa cercetam atent daca nu prezinta semne de deficienta mintala.
„De altfel, dupa o scena, de care cei din jurul copilului nu au tinut nicicum seama, el s-a calmat si a infulecat cu lacomie mancarea".
Asadar, nu statea chiar atat de rau cu mancatul.
„Este un copil legitim. A invatat foarte tarziu sa mearga si sa vorbeasca, dar pana acum nu a reusit sa se exprime corect".
Ne explicam dificultatile in ceea ce priveste limbajul. Cat despre mers, este necesar sa ne gandim la dificultati organice. Poate ca si aparitia dintilor este in intarziere, ceea ce face parte din dispersarea parintilor, si fara indoiala ca exista in familie o persoana care se ocupa de el. Poate o bunica, o matusa, o sora mai mare, de care copilul putea dispune intr-o anumita masura. in aceste conditii, am putea trage concluzia noastra, intelegand atitudinea sa la gradinita de copii. Daca conceptia nu ni se confirma, o vom modifica cu draga inima.
„... si se revolta impotriva lor la cea mai mica ocazie".
Se pare ca membrii familiei nu l-au tratat cu prea mare duritate. A se opune este un mijloc de lupta, iar in fata unui anturaj deosebit de puternic un copil nu se revolta. Poate ca mai inainte se aflase intr-un mediu in care era inconjurat de o anumita afectiune, cum nu a fost cazul ulterior. Trebuie sa avem unele puncte de plecare pentru a ne putea continua cercetarile.
„Lovea cu picioarele, se rostogolea pe jos, urla, apuca si trantea tot ce ii iesea in cale".
Constatarea aceasta vine sa intareasca ipoteza unui anturaj schimbat in defavoarea copilului. Probabil ca a avut loc o schimbare de situatie. Cele presupuse de noi se confirma: mai intai razgaiat, dupa aceea a fost neglijat, iar faptul acesta 1-a adus in stare de salbaticie si ostilitate.
„isi uda in mod constant asternutul".
Probabil ca vrea ca cineva sa se ocupe de persoana lui si ca are tendinta sa se faca remarcat intr-un mod dezagreabil.
„... si isi roade unghiile"1.
Veti regasi acest obicei la copiii incapatanati. Li se cere mereu sa nu-si roada unghiile, iar ei, continuand s-o faca, isi arata prin aceasta opozitia.
„Lacomia lui era atat de mare incat la gustarea de dupa-amiaza uneori se repezea si le lua copiilor cate ceva din mana".
Nu are un sentiment de comuniune sociala prea dezvoltat si acest fapt se manifesta si prin gesturile lui.
„Avea un rahitism foarte accentuat si o mare ramanere in urma in ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala".
Confirmare, deci, a presupunerilor noastre. ,,Nici o urma de sociabilitate, asa incat nu se intelegea cu nimeni".
Acest comportament corespunde atat tipului de copil rasfatat, cat si tipului de copil detestat.
„Chinuia animalele".
O astfel de manifestare este de asemenea comuna celor doua tipuri de copii mentionate. Astfel de copii vor sa-si demonstreze puterea.
„Prindea muste si le strivea cu o bucurie aparte".
il vedeti aici pe cel puternic in fata celui slab.
„Voia sa fie intotdeauna cel dintai".
Opinia pe care am exprimat-o la inceput se adevereste. Poate ca anterior parintii sai s-au aflat intr-o situatie mai buna, ca apoi sa decada; din acel moment el a fost lipsit de caldura familiei, de afectiune.
„Preocuparea lui permanenta este sa comande, iar daca nu reuseste, isi pocneste camarazii, rastoarna mesele si scaunele, se tranteste pe jos si nu mai vrea sa stie de nimeni si de nimic".
Trasaturi de caracter ale unui copil razgaiat, care nu concepe sa nu se afle mereu in centrul atentiei.
„in prezent frecventeaza cu placere gradinita de copii si isi da silinta sa aiba intotdeauna asupra sa batista pe care i-am facut-o cadou".
Da semne de adaptare, cum ne-o si arata relatia amiabila stabilita cu educatoarea de la gradinita. Constatam ca aceasta a stiut sa-i castige increderea si sa reconstituie situatia agreabila in care copilul a fost rasfatat. in mintea lui aceasta se traduce cam in felul urmator: „Iata-te in placuta situatie catre care tu tinzi dintotdeauna". De acum incolo trebuie sa-i fie trezit interesul pentru alte lucruri, care l-au lasat rece pana in prezent.
„il intereseaza tot ceea ce vede aici. Este fericit daca i se dau ocupatii cat de multe; de pilda sa hraneasca o pasare, sa ude florile, sa mature, sa-i ajute pe cei mai mici decat el sa se incalte si asa mai departe".
Supozitia noastra, potrivit careia ne-am fi putut afla in fata unui caz de deficienta mentala incepe sa se clatine. Copilul este adaptabil, s-a imprietenit cu educatoarea si se comporta cu bun-simt. Diagnosticul de deficienta mentala mi se pare insuficient motivat si nu merita sa fie retinut.
„Situatia lui familiala este cat se poate de trista. Tatal sau a murit de tuberculoza; mama, muncitoare, nu se preocupa de educatia lui".
Cine l-o fi rasfatat? Poate tatal sau, inainte de a muri?
„Mama baiatului a vandut lucrurile pe care i le dadusem — paltonasul de iarna,incaltarile etc. — si ni 1-a trimis din nou in zdrente".
Imaginati-va situatia acestui copil detestat, crescut intr-o atmosfera lipsita de dragoste si de caldura (in intelesul aproape propriu al cuvantului, dat fiind faptul ca i-a vandut paltonasul de iarna).
„Este mezinul; ceilalti copii sunt in varsta de 10,15 si 19 ani".
Iata ceea ce ne permite sa presupunem ca poate unul dintre acesti copii s-a ocupat in mod special de mezin. Pentru ca, in ceea ce priveste dezvoltarea copilului, suntem obligati sa tinem seama de faptul ca el este cel mai mic. Daca avem in vedere faptul ca a fost rasfatat, este cert ca, in calitatea lui de mezin, dispunea de o anumita putere. Are trei inaintasi si vrea sa-i imite. Dar nu vrea ca ei sa dispuna de mai multa putere decat dansul, ci el sa fie acela care se afla in frunte, mai ceva decat oricare din fratii sai.
„Adesea plange, dar numai cand isi manifesta opozitia sau cand il apuca furia".
Plansul este o arma deosebit de eficace. Atunci cand copiii observa ca prin plans nu ne impresioneaza, se opresc. Baiatul nostru se slujeste de plans pentru a se pune in valoare. Un cuplu de surdomuti avea un baiat care auzea si vorbea bine. Cand se lovea, plangea fara a scoate nici cel mai mic zgomot. Lacrimile ii curgeau pe obraji, dar intr-o mutenie totala. intelegem foarte bine lucrul acesta, intrucat copilul stia ca zgomotul nu avea nici un efort asupra parintilor sai. Identificam si aici amprenta lasata de anturajul in care se dezvolta copilul. ,Jocurile lui preferate sunt gimnastica si constructiile".
Este probabil ca acest copil sa nu fie nici atat de neindemanatic si nici inapoiat mintal.
„Basmele lui preferate sunt «Spiridusul» si «Frumoasa din padurea adormita».
A incerca sa tragi invataminte din basmele de acest fel este a-ti pune serios mintea la contributie. in cel dintai este vorba de un viclesug dejucat printr-un alt viclesug. Cat despre preferinta fata de „Frumoasa din padurea adormita", ea ni se pare semnificativa. Fara indoiala ca baiatului ii place basmul acesta intrucat exprima intrucatva speranta de a-si asigura succesul printr-un act de extraordinar curaj. Cred ca materia acestor basme trebuie profund explorata, spre a se stabili ce elemente ii impresioneaza in mod deosebit pe copii. Cunoscandu-1 mai bine pe baiatul nostru, am putea intelege mai exact de ce ii plac lui indeosebi aceste doua basme.
„Ziua in amiaza mare el viseaza".
Daca prin aceasta trebuie sa inteleg ca el se lasa prada reveriilor, faptul ne aminteste de „Frumoasa din padurea adormita" care, si ea, doarme. Cum sa gasim noi un fir conducator, care sa ne ajute sa-1 intelegem mai in profunzime pe acest copil?
„Cu catva timp in urma el adormea din cauza slabiciunii fizice, ceea ce ne facea sa ne temem ca intr-o zi nu se va mai trezi".
Poate ca acea slabiciune era in legatura cu ideea din „Frumoasa din padurea adormita". Am motive sa cred ca un astfel de copil este mai interesat decat altii de somn, dat fiind ca il pasioneaza basmul la care ne-am referit.
„Pe cat se pare, copilul acesta a fost martirizat".
Pesemne ca mama copilului nu fusese zgarcita cu bataile.
„Peste tot se simte respins si cauta sa atraga atentia celorlalti".
Aceasta trasatura nu este proprie copilului martirizat care fuge de ceilalti si cauta totdeauna sa se eschiveze. in cazul de fata avem de-a face cu un copil rasfatat, care vrea sa capteze mereu atentia anturajului.
„Laudele sunt pentru el totul. Cand i se spune: «Ei bine, B., tu esti un baiat comsecade!», ochii ii stralucesc si, pentru moment, totul merge bine".
Caracter de copil rasfatat. intr-o asemenea situatie, el este in elementul lui: este scopul vietii sale, al stradaniilor lui.
„Daca incepe un lucru, il duce pana la capat, iar daca e laudat, e fericit sa faca inca pe atat".
Iata calea pe care il puteti mobiliza pe baiatul acesta. Daca lucreaza, este in primul rand pentru ca in felul acesta este pus in situatia de a fi laudat si iubit. Trebuie de folosit aceasta situatie si sa continuam sa-1 facem sa inteleaga ca este bine sa se faca util, dar abtinandu-ne de a-i adresa imediat laude. Este suficient sa-i spunem: daca procedezi asa, si nu altfel, va fi cat se poate de bine.
„Se comporta ca un pustiulica de doi ani, ba chiar o face pe bebelusul si pe prostul, numai ca sa fie mangaiat si rasfatat". '
Veti vedea nu rareori copii razgaiati si chiar si adulti care se comporta ca niste copilasi, mimand pelticia copiilor mici. Ei regreta acea stare din trecut si ar dori sa revina la ea, simtindu-se atunci la fel de bine ca in paradis. Probabil ca rasfatul baiatului dateaza din perioada in care el a fost bolnav. in cursul unei boli survin stari grave cand nu se poate sa nu-1 dezmierzi pe copil. De aici se trage nevoia lui de a fi mangaiat, de a se face laudat si iubit. Se comporta in consecinta, dar fara a fi constient de aceasta. Asadar, explicandu-i cum stau lucrurile, am putea obtine totul de la dansul.
„Vorbeste foarte prost. Este bine conformat, dar din cand in cand sufera de urechi".
Probabil ca este vorba de o otita a urechii medii, nevindecata complet. Daca nu a fost atins in profunzime de aceasta boala, s-ar putea ca el sa prezinte o mare sensibilitate in ceea ce priveste auditia si muzica, dat fiind faptul ca auzul sau este probabil mai fin decat la majoritatea oamenilor. Avem o confirmare in legatura cu aceasta maladie serioasa din prima sa copilarie. Nu toti copiii fac otita la urechea mijlocie. in acest caz am putea sa-i revelam un nou domeniu de formare. L-am putea integra in societate prin intermediul unui cor, in general prin intermediul muzicii.
„Este intarziat din punct de vedere intelectual, prezentandu-se ca un copil in varsta de trei ani".
Baiatul, care o face mereu pe copilasul in varsta de trei ani si lasa impresia ca-i lipseste inteligenta, pe cand, in realitate, are cinci ani, ne-ar putea lasa impresia ca este un deficient mental; trebuie, insa, inainte a trage o concluzie, sa-1 supunem unor testari temeinice.
„in general, nu reactioneaza decat fata de persoanele cu care este obisnuit".
Trasatura de caracter proprie copilului rasfatat.
„Randamentele sale scolare pozitive nu sunt notabile decat in domeniul exercitiilor fizice, gimnastica obisnuita sau ritmica fiind ocupatia sa favorita, in care ajunge la rezultatele stralucite".
inca nu-mi permit sa conchid. Rareori auzim vorbindu-se de copii deficienti mental care sa obtina rezultate remarcabile la gimnastica normala sau ritmica. A izbuti insa o miscare sistematica in gimnastica, a ajunge la reusite stralucite ne arata un dar al combinatiei de care nu dispune un deficient mental.