Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PROGRAM DE DEPISTARE PRECOCE A TULBURARILOR DE AUZ SI LIMBAJ
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Un astfel de program poate fi un util act de interventie care permite orientarea actiunilor de prevenire constand in sfaturi date parintilor; utilizarea informatiilor care provin de la medic; dialoguri cu educatorii; programarea unui control ulterior. Poate furniza sugestii pentru orientarea actiunilor de interventie incepand cu cele de examinare.

1. Descrierea programului

Programul cuprinde mai multe probe care exploreaza aptitudinile copilului pentru urmatoarele domenii: auditie; reproducerea structurilor ritmice; aptitudini instrumentale; aptitudini audio-perceptive; articulatia fonemelor; vorbire; limbaj oral (comprehensiune; complexitatea semantica a discursului). d7f12fl
Probele se repartizeaza in patru capitole care vor corespunde celor patru plaje ale profilului care va rezulta in urma examinarii, plaje pe care le vom prezenta in continuare.

1.1. Depistarea tulburarilor de auz:
- screening auditiv;
- reproducerea unei propozitii;
- proba GASP;
1.2. Probe pentru evaluarea limbajului oral:
- intelegere pe baza intrebarilor;
- expresie pe baza analizei enunturilor;
1.3. Probe de articulatie si de vorbire:
- repetitii de logatomi;
1.4. Probe instrumentale (nu fac apel la limbajul verbal):
- reproducerea ritmului; desene; incastre; completare de imagini; seriere.

2. Principii de cotare. Evaluare
Cotarea
Este imposibil de uniformizat sistemul de cotare deoarece:
- probele de ritm si logatomi sunt evaluate numeric;
- probele instrumentale sunt apreciate prin reusita (+) sau esec (-);
- probele de articulatie si de vorbire sunt evaluate clinic;
- probele de limbaj oral sunt evaluate prin procente.
Evaluarea
Plajele B, C, D sunt divizate in sectoare, reprezentand cate un item specific si sunt divizate in trei sectiuni care corespund la trei niveluri de gravitate a tulburarii.
Atingerea usoara corespunde unei reprezentari grafice obtinuta prin hasurarea varfului sectorului; pentru o atingere importanta se hasureaza varful si corpul sectorului; pentru atingere masiva se hasureaza tot sectorul.
Profilul de evaluare (figura 1, dupa TDP 81)




3. Principii de exploatare

In functie de ceea ce s-a obtinut prin completarea profilului individual se va face aprecierea dificultatii intampinate de catre copil dupa cum urmeaza:
Dificultati usoare sau imaturitati - necesita actiuni de prevenire care sa antreneze copilul, familia si educatorul, precum si control la un interval de 6 luni.
Dificultati importante - necesita control obligatoriu la 6 luni, actiuni de prevenire (copil, familie, educator), eventual in functie de aprecierea clinica se recomanda examen ortofonic, examinari detaliate ale auzului,
Dificultati nete - necesita examinare ortofonica, auditiva precum si alte examinari; interventii de prevenire.

4. Material utilizat

A fost inclus material care este folosit in mod curent de catre ortofonisti, in tarile francofone pentru surprinderea abilitatilor instrumentale si a nivelului dezvoltarii psihomotorii:
- proba “Sans-Paroles” de Borel-Maisonny;
- probe introduse de Forgue-Mercier in completarea probei mentionate mai sus;
- probe din testul de aptitudini de Borel-Maisonny.
Material adaptat limbii romane:
- proba GASP;
- probe de logatomi de Florin Constantinescu;
- chestionar si grila de analiza sintactica;
- povestire dupa imagini.

5. Prezentarea programului

5.1. Necesitatea detectarii precoce a pierderii de auz
Pierderea de auz este o problema destul de frecvent intalnita la varsta copilariei, astfel, dupa unele date statistice, in UK pierderile de auz de tip neuro-senzorial sunt de aproximativ 1:1000 (Davis, 1993); iar cele de tip conductiv sunt si mai frecvente (Haggard, Hughes, 1991).
Pentru recunoasterea problemelor de auz (Moorey, Mahon, 1996) s-au intocmit liste cu indicatori comportamentali care trebuie urmariti de catre parintii copiilor si de catre educatori, ca posibile semne de alarma care trebuie sa conduca la consultarea specialistilor. In scopul identificarii problemelor de auz, de la cele mai fragede varste, au fost elaborate programe de screening care se aplica inaintea varstei de 7-8 luni.
Trecerea acestor teste de catre copil nu poate garanta lipsa problemelor auditive. Mai multi autori au aratat ca, din diverse motive, copiii cu pierdere auditiva pot sa treaca prin probe fara sa fie depistati (Tucker, Nolan, 1984). Este dificila elaborarea unor bune programe de screening, pentru ca acestea trebuie sa aiba un inalt grad de sensibilitate (sa depisteze eficient cazurile afectate), precum si un inalt grad de specificitate (sa identifice corect cazurile neafectate).

A. Metodele de screening auditiv au fost descrise de Mc Cormick (1993).
B. Pentru depistarea tulburarilor de auditie, in varianta TDP 81, se folosea o singura propozitie pentru mai multe transe de varsta: 3 ani si 6 luni; 4 ani; 4 ani si 6 luni; 5 ani; 5 ani si 6 luni. Se solicita reproducerea propozitiei de catre copil in conditiile receptiei acestei propozitii cu, sau fara lectura labiala. Completarea acestei probe s-a facut in scopul scaderii nivelului de varsta la care sa fie realizata depistarea, precum si pentru cresterea preciziei acestei depistari.

C. Proba GASP (Glendonald Auditory Screening Procedure)
In debutul activitatii de depistare si interventie precoce la copiii cu tulburari de auz, se pune problema modului in care sa se inceapa antrenamentul auditiv la un anumit copil. Raspunsul poate fi obtinut cu ajutorul unor probe care investigheaza abilitatile perceptiv-auditive ale copilului. Este cazul probei GASP conceputa de Scoala Glendonald pentru copii surzi din New Victoria, Australia (Erber, 1982).
Proba are trei parti bazate pe folosirea a trei tipuri de stimuli: foneme, cuvinte, propozitii. Acesti stimuli corespund rezolvarii unor sarcini diferite de: detectie, identificare, intelegere (Tabelul I).
TABELUL I.
Elemente ale vorbirii Silabe Cuvinte Propozitii simple Propozitii complexe Discurs
Detectie
Discriminare
Identificare
Comprehensiune

Spre deosebire de alte probe care-si propun investigatii auditive, aceasta nu solicita raspunsuri comportamentale dificile din partea copilului. Performanta copilului se apreciaza nu numai in functie de numarul itemilor corect perceputi, ci si in functie de numarul si tipul strategiilor special adaptate aplicate de copil in rezolvarea sarcinii.
Subproba 1: Detectarea auditiva a fonemelor
Scopul acestei sectiuni este de a determina pragul minim al auditiei copilului, care permite discriminarea a cat mai multe foneme. Parcurgerea acestei sectiuni indica posibilitatea continuarii testarii cu subproba 2, sau faptul ca nivelul copilului nu permite acest lucru.
Subproba consta intr-o lista de vocale si consoane grupate dupa locul de articulatie. Instructiunile trebuie sa-l faca pe copil sa inteleaga ce se asteapta de la el: trebuie sa asculte si daca aude trebuie sa semnalizeze acest lucru cu ajutorul unor cartonase. Aceasta instructie este inteleasa de la varsta de 4 ani. Toate sunetele vor fi emise mascand gura cu un carton pentru a indeparta ajutorul vizual. Se recomanda ca testarea sa fie reluata, adoptand diferite strategii. Astfel, se pot accentua anumite consoane sau vocale, se poate modifica distanta de la care se emite, sau se poate emite mai aproape de urechea cu resturi auditive mai bune. Se noteaza toate observatiile referitoare la raspunsurile copilului, in diferitele situatii, pentru a putea fi decelate acele conditii in care discriminarea auditiva este mai buna. Se noteaza si comportamentul copilului in functie de situatie (Tabelul II; Tabelul III).

TABELUL II.
Model de fisa pentru detectarea fonemelor
Copil:….………

Profesor:………

Examinator:……
Data:……….…..
Cum a fost testat copilul- Frecv Dreapta Biaural Stanga
Joase
Medii
Inalte
Voce
1. DETECTAREA FENOMENELOR Absenta sunetului Nazale Sonan-ta Late-rala Fricative sonore Fricative surde a e i o u a i m n R l z j v s s f da nu

TABELUL III.
Exemplu cu completarea fisei pentru detectarea fonemelor
Copil:….………

Profesor:………

Examinator:……
Data:……….…..
Cum a fost testat copilul- Frecv Dreapta Biaural Stanga
Joase •
Medii
Inalte
Voce
1. DETECTAREA FENOMENELOR Absenta sunetului Nazale Sonan-ta Late-rala Fricative sonore Fricative surde a e i o u a i m n r l z j v s s f da - - - - - - - - - - - - - - - nu - ------ - - - - -

Subproba 2: Identificarea cuvintelor
Daca in subproba precedenta copilul a reusit sa discrimineze majoritatea sunetelor, se poate trece la subproba 2. Acesta consta intr-o lista de 12 cuvinte, substantive prezentate prin intermediul imaginilor, care au fost alese in functie de mai multe criterii: sa corespunda nivelului vocabularului copilului, sa respecte criteriul cresterii in complexitate in functie de numarul de silabe din cuvant, sa fie grupate in functie de locul accentului in cuvant (Tabelul IV).

TABELUL IV.
Imagini de cuvinte 1 1-2 1-2 1-2-3 mar lacat Pahar Avion cal apa Cocos Elefant cui masa Picior Trandafir

Si aceasta subproba necesita o perioada de antrenament pentru acomodarea subiectului cu sarcina. Examinatorul trebuie sa verifice daca sunt cunoscute cuvintele reprezentate prin imagini iar daca nu, ele trebuie invatate. Este indicata imaginea si se pune intrebarea “Ce este aceasta-”. Dupa denumirea imaginii, profesorul bate cu degetul in carton pentru a indica numarul silabelor.
Examinatorul pronunta fiecare cuvant, cu mascarea gurii, iar copilul trebuie sa identifice si sa indice imaginea corespunzatoare cuvantului pronuntat. Daca nu poate identifica cuvintele se reia prezentarea. Se noteaza raspunsurile obtinute. O administrare dureaza cca. 15 minute. La sfarsit se analizeaza raspunsurile (Tabelul V; Tabelul VI). In functie de dificultatile intampinate de fiecare copil se va trece la selectarea si definirea obiectivelor incluse in programele de interventie precoce.

TABELUL V.
Identificarea cuvintelor

Fiecare cuvant se prezinta de acelasi numar de ori
Stimuli mar cal cui lacat apa masa pahar cocos picior avion elefant trandafir


Raspunsuri mar cal cui A lacat B apa masa
Scor de identificare:

Scor de categorizare: pahar cocos picior avion elefant C trandafir

TABELUL VI.
Exemplu de identificarea cuvintelor

Fiecare cuvant se prezinta de acelasi numar de ori
Stimuli mar cal cui lacat apa masa pahar cocos picior avion elefant trandafir


Raspunsuri mar - - - cal - cui - - lacat apa - - masa -
Scor de identificare:

Scor de categorizare: pahar - - cocos - picior - - avion - elefant - - trandafir

Subproba 3: Capacitatea de comprehensiune a intrebarilor
Se trece la subproba 3 numai daca subiectul a reusit sa recunoasca si sa inteleaga peste 50% dintre cuvintele prezentate la subproba 2. Intrebarile prezentate copiilor sunt uzuale si corespund varstei lor. Aceste intrebari corespund nivelului de dezvoltare al unui copil de 6 ani (Tabelul VII). Si aceasta subproba necesita o faza de antrenament care se face cu ajutor vizual. Daca subiectul nu raspunde, i se poate acorda sprijin gestual, iar daca nu raspunde nici asa, se reia intrebarea. Exista cazuri in care copilul nu poate raspunde intrebarilor fara sprijinul labiolecturii, numai pe baza de auz. Prezentarea intrebarilor test se face in absenta suportului vizual (imagini facio-labiale). Este posibil ca sa nu raspunda la toate intrebarile. Nu exista o metoda standard cu reguli rigide de aplicare. Este recomandat chiar, sa fie folosite diferite moduri de prezentare a intrebarilor, cu accentuarea unor parti ale acestora. Intrebarile se pot formula intr-o forma cat mai accesibila pentru copil. La intrebarile “Cati ani ai-” sau “Unde locuiesti-” se accepta si raspunsuri care nu specifica anul sau adresa exacta, pentru ca se accepta ideea ca poate intr-adevar nu stie si nu ca nu intelege.

TABELUL VII.
Comprehensiune (intrebari)
Prezentarea itemilor (A-V) de antrenament a) Cate degete ai la o mana b) Ce culoare are masa Itemii test (doar auditivi)

Numar de prezentari Daca e corect (doar auditiv)

1) Cum te cheama 2) Ce culoare au pantofii tai 3) Cati membrii are familia ta 4) Unde este proteza ta auditiva 5) In ce zi te-ai nascut 6) Care este numele profesorului tau 7) Ce numere urmeaza dupa sapte 8) Cate picioare are un elefant 9) Unde locuiesti 10) Cati ani ai- Raspuns Comentarii










Scor

Un avantaj al acestui probe este ca experienta acumulata in timpul examinarii permite stabilirea a ceea ce poate un copil sa inteleaga la nivelul propozitiei si ce nu. Permite de asemenea, alegerea strategiilor necesare facilitarii comunicarii pe baza de auz. Indiferent de particularitatile care reies in urma examinarii, obiectivul final este de a-l ajuta pe copil sa si imbunatateasca nivelul de performanta auditiva si implicit nivelul de performanta verbala.

5.2. Necesitatea detectarii precoce a tulburarilor de articulatie, vorbire si limbaj
Din multitudinea problemelor ridicate de educatia acestor copii, retinem cateva intrebari care solicita raspunsuri extrem de importante pentru interventia de specialitate in sfera limbajului:
Cat de bine aud/inteleg copiii limbajul verbal din jurul lor Cat de bine pot utiliza limbajul verbal astfel incat cei din jur sa poata intelege ce spun ei- (R. Barry, I.A. Wright, 1996).
Delimitarea acestor intrebari reiese si din figura urmatoare, care sintetizeaza dezvoltarea lingvistica a copilului, surprinzand cele doua laturi ale acesteia: receptie/expresie; comprehensiune/exprimare (Figura 2).

FIGURA 2. Sinteza dezvoltarii lingvistice (dupa Roulin, 1981)

In prima parte a capitolului au fost prezentate instrumentele care pot sa furnizeze rapid si eficient raspunsul la prima intrebare. In continuare vom incerca sa furnizam instrumentele adecvate obtinerii raspunsului la cea de-a doua intrebare.

5.2.1. Depistarea dificultatilor in sfera comprehensiunii limbajului
Exista o serie de indicatori verbali-comportamentali pentru problemele de vorbire ale copilului, indicatori care trebuie cunoscuti de catre parinti si educatori:
- dificultati de retinere a cuvintelor noi si de reamintire a acestora;
- capacitate lenta de invatare;
- atentie superficiala in urmarirea povestirilor;
- producerea ecourilor cuvintelor emise de catre adult;
- raspunsuri inadecvate la o intrebare/sarcina, sau absenta raspunsului.
Daca exista semne de intrebare referitoare la posibilitatea existentei unor disabilitati in sfera dezvoltarii limbajului copilului, se recomanda probarea lor astfel:
- se dau instructiuni simple, fara sa fie insotite de mimica sau gestica; se urmaresc si se noteaza raspunsurile copilului;
- se formuleaza o serie de instructiuni, pentru o anumita situatie in care sunt posibile mai multe modalitati de reactie etc.

5.2.2. Dificultati in sfera limbajului exprexiv
In acest domeniu al limbajului pot fi urmarite mai multe categorii de indicatori comportamentali-verbali care permit detectarea unor probleme: de articulatie, vocabular, sintaxa, pragmatica. Vom enumera, in continuare, cativa dintre acesti indicatori.
Articulatie
- imposibilitatea intelegerii limbajului copilului de catre adulti din afara sferei familiei;
- pronuntia diferita a aceluiasi cuvant in momente diferite.
Vocabular
- dificultati in evocarea numelor obiectelor si/sau a colegilor;
- dificultati in invatarea unor cuvinte noi;
- folosirea pronumelor demonstrative in locul numelui;
- perturbarea fluentei vorbirii.
Sintaxa
- absenta unor cuvinte din propozitie;
- modificari ale topicii;
- stil de vorbire “telegrafic”.
Pragmatica
- dificultati in selectarea cuvintelor si a stilului de vorbire in mod adecvat situatiei;
- probleme in realizarea turnurilor in conversatie;
- incoerenta discursului;
- nivelul de complexitate al limbajului inadecvat varstei cronologice.

5.3. Proba de ritm

Examinatorul loveste sub masa, cu creionul, un anumit ritm pe care copilul trebuie sa-l reproduca pe masa. Aceeasi proba se aplica la toate transele de varsta mentionate la proba 1. Notatia se realizeaza cu puncte. Esecul la aceasta proba indica necesitatea unor antrenamente specifice vizand perceperea, discriminarea si reproducerea duratei, succesiunii, ritmului si intensitatii (D. Roulin, 1980).

5.4. Proba de logatomi

Consta in prezentarea unor serii de logatomi de doua si de trei silabe, cate 10 logatomi intr-o serie. Am folosit materialul verbal selectionat de catre Florin Constantinescu (1964).

5.5. Probe instrumentale

Fac parte din testul “Sans Paroles” de Borel-Maisonny in adaptarea lui Marise Forgue si Arlette Mercier (Pierre Fernand, 1985).

5.6. Probe de limbaj oral

Se prezinta o serie de trei imagini dispuse in ordine. Pe baza acestor imagini se aplica o lista de intrebari adaptate (P. Fernard, 1985). Raspunsurile copilului se inregistreaza cu reportofonul.

Aceasta proba se aplica la toate transele de varsta de la 3 ani si sase luni la 5 ani si sase luni. Cotarea riguroasa a acestei probe necesita parcurgerea catorva etape pe care le vom prezenta in continuare.
Definitie de termeni
Enunt - orice verbalizare.
Fraza - structura sintactica necesitand producerea unui actualizator si a unui predicat.
Actualizator - ceea ce ii permite unui predicat sa existe. Poate fi de tip subiect sau de tip non subiect.
Expansiune - tot ceea ce poate fi inclus intr-un mesaj fara distrugerea nucleului sau (adjective, complemente, propozitii subordonate etc.).
Monem functional - element care marcheaza functia unei expansiuni: grup nominal sau o intreaga propozitie (prepozitii, pronume relative, conjunctii de subordonare etc.).
Transcrierea
Discursul copilului va fi integral transcris in ortografie conventionala daca acest discurs este clar perceptibil sau in alfabet fonetic pentru segmentele non identificabile. Se vor nota pauzele mai lungi (.), intonatia (!, -), intreruperile clare ale discursului indiferent de momentul producerii acestora (…). Se vor segmenta enunturile legate prin coordinare (cu “si” sau “si apoi”), care in transcriere vor apare cu (/).
Notarea
- Articulatie si vorbire:
Se noteaza in coloana corespunzatoare (Tabelul VIII) in fata enuntului, fonemele sau silabele deformate de catre copil.
- Complexitate semantica:
In apreciere se porneste de la relatia necesara si suficienta pentru constituirea unei propozitii, si anume prezenta raportului actualizator - predicat. Din orice propozitie se poate desprinde un enunt independent minim sau un nucleu predicativ. Acest enunt poate fi dezvoltat cu ajutorul expansiunilor. O expansiune este un element care fiind adaugat unei propozitii nu modifica raporturile existente nici functia elementelor preexistente (vezi exemplul de notare din Tabelul VIII).

TABELUL VIII.
Exemplu de notare
Cod Enunturi (1 pe linie) C.S. ART. PAR.
1. Pisica se catara pe creanga 1 2 4
2. pe drum 1
3. este o masina pe drum 1 2 4
4. pisica se catara 1 2
5. este o pisica 1 2
6. baiatul duce cosul 1 2 3
7. baiatul urca in copac ca sa culeaga cirese 1 2 5

Notarea probei lingvistice se realizeaza in coloana notata cu CS (complexitate semantica) dupa cum urmeaza:
- toate enunturile, orice verbalizare;
- enunturi - fraze: care poseda structura de nucleu (actualizator + predicat);
- enunturi - fraze cu expansiune fara monem functional;
- enunturi - fraze cu expansiune cu monem functional;
- enunturi - fraze cu doua tipuri de expansiune: cu si fara monem functional (vezi modelul de transcriere din Figura 3).



Dupa analiza fiecarei propozitii se numara enunturile din fiecare tip si se rapoteaza la enunturile notate cu (1).
Calculul si notarea probei lingvistice
Totalurile calculate pe baza foii de cotare sunt raportate la tabelul care urmeaza si astfel se calculeaza in procente propozitiile emise de copil pentru fiecare categorie a caror evolutie este semnificativa intre 3 ani si 6 luni si 5 ani si sase luni (Tabelul IX).

TABELUL IX.
Calculul si notarea probei lingvistice
% de fraze % de fraze extindere % de fraze cu monem functional % de fraze cu doua tipuri de extindere

Bibliografie
Anca M.D. (2002). Logopedie, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.
Constantinescu, F. (1964). Contributii la fundamentarea stiintifica a audiometriei vocale. Probleme de defectologie. Bucuresti:EDP.
Fernard, P. (1985). TDP 81 - Test de depistare precoce. Paris:Editions Scientifiques et Pychologiques.
Borel-Maisonny, S. (1997). Testul Sans-Paroles. Probe de psihodiagnostic pentru evaluarea copiilor deficienti, coord. Preda V., Cluj-Napoca: EPU.
Mc Cormick, B. (1994). Teste screening pentru deficienta de auz la copiii mici. Bucuresti.
Erber, N. P. (1982). Screening Auditory Abilities. Auditory Training. Washington: Al. Graham Bell Asociation for the Deaf.
Morgan Barry, R.; Wright, J. A. (1996). How to Recognise Speech and Language Problems. How to Manage Communication Problems in Young Children. London: edit by Kersner.
Moorey, M; Mahon, M. (1996). Recognising Hearing Problems. How to Manage Communication Problems in Young Children. London: edit by Kersner.
Stan, I. T. (1996). Studii de fonetica si fonologie. Cluj-Napoca: PUC.
Roulin, D. M. (1980). Le developpement du langage. Guid practique. Quebec: Les Editions La Liberté.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta