Oamenii au fost constienti din cele mai vechi timpuri de varietatea si de pluralitatea
comportamentelor umane. In anul 450 i.Cr., Hipocrate distingea patru
temperamente diferite -; o ipoteza pe care mai tarziu au preluat-o
si alti specialisti. Insa abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente
in sprijinul acestei teorii, in cartea sa Tipuri psihologice. s2q8qp
Savantul elvetian sustinea ca oamenii au anumite trasaturi specifice care pot
fi identificate cu usurinta. Cartea lui Jung, desi acopera o mica parte din
preocuparile sale, a reprezentat o baza solida pentru diversele studii de mai
tarziu.
Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numarat si Katherine Myers din
Statele Unite, care a gasit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine
Myers era de multa vreme fascinata de diferentele psihologice dintre indivizi,
iar teoriile lui Jung au incurajat-o si stimulat-o sa-si continue cercetarile.
Desi nu erau psihologi, Katherine si fiica ei Isabel au studiat teoriile lei
Jung timp de patruzeci de ani, cu atentie si rabdare, in ciuda dificultatilor
si lipsei de recunoastere. La sfarsitul acestei perioade, in 1962,
au formulat un chestionar care permitea clasificarea si identificarea a saisprezece
tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs
(Myers-Briggs Type Indicator -; MBTI).
La inceput, ideea tipurilor nu a fost primita cu prea mare entuziasm,
dar in 1972 s-a infiintat in Florida un centru oficial de
cercetare in domeniu, numit Center for the Application of Psychological
Type (CAPT). Aceasta institutie, care isi propune sa stranga informatii
si date despre tipuri de personalitate, s-a constituit cu vremea intr-un
centru mondial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat in
Statele Unite de catre Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim
recunoscut, iar interesul in privinta informatiilor pe care le contine
a crescut considerabil, mai ales in perioada anilor ’60. Tipologia
respectiva se poate aplica oricarui individ, indiferent de zona culturala din
care provine.
In ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substantiala
contributie la studiul tipurilor. Urmand, timp de aproape patruzeci de
ani o metoda proprie de investigatie, el a conceput o teorie despre temperament
care simplifica mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey sustine ca cele saisprezece
tipuri initiale -; altminteri greu de retinut -; pot fi grupate in
patru temperamente de baza si da indicatii precise pentru identificarea acestora.
Nota distinctiva a oricarei personalitati este data de caracteristicile ei
dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le detine un individ, el prefera
sa le foloseasca in mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispozitii.
Celelalte caracteristici, mai putin dezvoltate, sunt oarecum neglijate in
comparatie cu acestea. Predispozitiile definesc variatele aspecte (sau functii)
pe care le imbraca interactia individului cu lumea. Urmatoarele patru
perechi de caracteristici (sau predispozitii) vor forma tipul de personalitate
pe care il reprezinta persoana respectiva.
Caracteristicile de baza ale personalitatii:
Extravertirea (e) si introvertirea (i)-; legate de preferinta noastra pentru
lumea exterioara, respectiv interioara.
Functia senzoriala (S) si cea intuitiva (I)-; legate de modul in
care asimilam informatii despre lumea inconjuratoare.
Functia reflexiva (R) si cea afectiva (A) -; legate de procesul prin care
luam decizii.
Functia juducativa (J) si cea perceptiva (P) -; legate de preferinta noastra
pentru un stil de viata mai organizat, respectiv mai flexibil.
Extravertitul Introvertitul
-- Prefera sa lucreze impreuna cu alti -- Ii place, din cand
in cand, compania oameni si se simte nefericit cand e singur. oamenilor, dar are nevoie
si de momen Doreste compania oamenilor si in momen- te de singuratate in care
sa citeasca, sa tele de destindere. mediteze sau pur si simplu sa aiba liniste.
-- Se simte bine intr-un grup si este in ge- -- Prefera grupurile
mici si contactele neral vorbaret si prietenos. Perioadele prea cu cate un singur om. O companie
prea lungi de singuratate pot sa-l deprime. numeroasa il oboseste si-l vlaguieste.
-- Cere noutati despre toata lumea; este -- Asteapta sa primeasca noutati de
la interesat de tot ce inseamna lume exteri- ceilalti. E mai interesat de
lumea interi oara. oara a reflectiei decat de lumea exteri- oara.
-- Este de obicei deschis si se imprietenes- -- Este rezervat si are uneori
dificultati te usor; cunoaste multa lume. de comunicare. Isi face mai greu priete-
ni, dar se simte foarte legat de ei.
-- Acumuleaza energie din contactele cu -- Se “realimenteaza” din
surse interi oamenii, dar isi epuizeaza repede rezervele. oare de energie; are tendinta
sa-si eco nomiseasca energia in s-o cheltuiasca.
-- De obicei, discuta deschis cu cei din jur, -- Cand se afla intr-un
grup, are nevoie
isi exprima sentimentele si vorbeste cu de timp de gandire inainte
de a-si spu placere la telefon. ne opinia. In general nu intervine in conversatia celorlalti. Este posibil sa nu-i placa sa vorbeasca la telefon.
-- Este impulsiv; intai actioneaza, apoi -- Prefera sa gandeasca
inainte de a gandeste. actiona; uneori nu actioneaza la mo mentul oportun.
-- Vorbeste cu usurinta despre el insusi si -- Este mai greu de cunoscut,
caci isi
isi exprima parerile fara retineri. Compania ascunde calitatile. Compania
extrover introvertitilor ii produce o senzatie de dis- titilor ii trezeste
un sentiment dureros. confort, intrucat ii displace tacerea.
Senzorialul Intuitivul
-- Realist, cu simt practic, rezonabil. -; Are imaginatie, e inchlinat
spre reflec tie.
-- Se conformeaza instructiunilor; atent la -- Uneori nu se conformeaza instructi detalii. unilor; actioneaza pe neasteptate; nu e atent la detalii.
-- Ia lucrurile asa cum sunt; face uz de -- Inventiv; ii plac schimbarile
si varie metode deja verificate. tatea.
-- Da mare importanta trecutului, crede ca --Da mare importanta viitorului si
crede orice decizie trebuie sa se bazeze pe expe- ca deciziile trebuie luate in
functie de rienta trecuta. posibilitatile ulterioare.
-- Se implica in tot ce se intampla acum si --Poate parea
absent. Caci nu e intersat este “cu picioarele pe pamant”; stie sa se de ce se intampla
acum, ci de ceea ce bucure de clipa prezenta. s-ar putea intampla; are “capul
in nori”.
-- Crede ca datele concrete sunt impor- -- Interesat mai ales de idei si posibilita tante si trebuie exploatate; in general, do- ti; se intampla
sa neglijeze date concrete meniul posibilului nu-l intereseaza. importante.
-- Are tot timpul ceva de facut si asta il --Are tot timpul in minte
idei si proiecte. relaxeaza.
-- Esential pentru el este sa se simta util. -; Esential pentru el este
sa creeze.
-- Observa detaliile, dar uneori nu are -- Vede mai curand intregul
decat perspectiva intregului. detaliile si poate sa nu aiba simt de ob servatie.
-- Adesea, ii considera pe intuitivi cam -- Adesea, ii considera
pe senzoriali inconsecventi, lipsiti de simt practic si cam plicticosi si incapabili sa priceapa nerealisti. o idee.
Reflexivul Afectivul
-- Ia decizii sub influenta ratiunii; este -- Ia decizii sub influenta sentimentelor; impersonal si obiectiv cand alege. tine cont de valorile subiective si
perso nale cand alege.
-- Priveste lucrurile din unghi logic si ratio- --Priveste lucrurile din unghiul
nevoilor nal. umane; crede ca acestea trebuie sa pri ze intodeauna.
-- Bun analist, are principii ferme. -; Simpatia si armonia dintre oameni
sunt pentru el esentiale.
-- Reactioneaza emotional la fel ca un afec- -- Isi exteriorizeaza sentimentele. tiv, dar pentru ca nu se exteriorizeaza multi il cred insensibil.
-- E devotat firmei sau companiei in cadrul -- Este devotat sefului si
colegilor de careia lucreaza; este capabil sa faca fata serviciu; se simte implicat in
majorita oricarei situatii fara sa se implice emotio- tea situatiilor si incerca
sa mentina ar nal. monia in relatiile umane.
-- In majoritatea cazurilor, ramane ferm pe -- In majoritatea
cazurilor, se lasa pozitie. convins de doleantele oamenilor.
-- Crede de obicei ca afectivii sunt cofuzi si -- Crede de obicei ca reflexivii
sunt ilogici. Calculati si fara inima.
Judicativul Perceptivul
-- Prefera sa duca lucrurile la bun sfarsit. -; Prefera sa lase lucrurile
sa decurga firesc, o data cu fluxul vietii.
-- Isi fixeaza termene-limita si le respecta; -- Termenele-limita nu-i
folosesc decat se conformeaza programului stabilit. ca sa-si aminteasca ce-ar trebui facut;
aduce frecvent schimbari programului initial.
-- Are un sentiment de usurare dupa ce -- Amana deseori luarea unei decizii
s-a luat o decizie, caci poate trece la pentru a strange cat mai
multe infor treaba matii; are un sentiment de disconfort cand s-a luat o hotarare definitiva.
-- Lucreaza mult si face lucrurile temeinic; -- Nu se fereste de munca, dar
prefera se pregateste serios pentru orice insarci- sa lucreze cand are dispozitia
necesara; nare si lasa lucrurile in ordine cand a ter- nu-i place sa se pregateasca
din timp si minat; de obicei nu se poate relaxa cata nici sa lase lucrurile in
ordine. E gata sa vreme are ceva de facut. se relaxeze sau sa se distreze chiar daca mai are treburi de facut.
--Isi planifica si isi structureaza viata, --E mai flexibil si refuza
programele fixe asteptandu-se ca si cei din jur sa procede- se adapteaza cu usurinta la
orice ze astfel; schimbarile il deruteaza. schimbare.
-- Adesea se simte presat de timp si vrea -- Considera ca are timp berechet;
pre sa incheie ce a inceput. fera sa stea si sa vada ce se mai intam pla.
-- Ii considera pe cei perceptivi nehota- -- Ii considera pe judicativi
marginiti, rati, verstili si lipsiti de tel. Rigizi si incapatanati.
Aceste caracteristici alcatiuesc cele saisprezece tipuri de personalitate:
eSRJ, iIAP, eIAJ, iIAJ, eIAP, etc. O persoana de tip eSRJ, de pilda, este sociabila,
acorda importanta faptelor reale, face uz de logica si este bine organizata.
Un iIAP este retinut, creativ, da multa atentie problemelor oamenilor si este
flexibil.
Bibliografie:
“Personalitate si temperament”
Patricia Hedges
