Proiectul de interventie in scoala reprezinta o configuratie organizata de resurse (umane, materiale, informationale, financiare, tehnologice) care, prin intermediul unor activitati specifice, urmareste sa raspunda necesitatilor de dezvoltare particulare ale unei scoli. n3r10rf
Proiectele de interventie scolara pot avea ca scop remedierea unor dificultati sau preventia instalarii unor deficiente informationale, de deprinderi sau abilitati. a) Proiectele de remediere
Specificul proiectelor de remediere provine din locusul adresat al deficitelor. Ele pot urmari remedierea deficitelor informationale sau de abilitati ale elevilor sau profesorilor, considerand ca locusul lipsei de eficienta se situeaza la nivelul acestora. Astfel, profesorii pot fi informati despre stiluri de invatare sau caracteristicile copiilor cu ADHD cu scopul de a individualiza practica de predare si evaluare la clasa, elevii pot fi invatati deprinderi de invatare sau comportamente asertive pentru a-si imbunatati performantele scolare, etc.
Proiectele pot fi de asemenea centrate pe mediu, plasand in acest caz locusul riscului si al interventiei in mediul social si fizic. Astfel interventia va viza modificarea, restructurarea sau retragerea unor conditii din mediu care au o influenta negativa asupra dezvoltarii scolii. O noua conceptie de aranjare a bancilor in spatiile de clasa, infiintarea cercurilor pentru copii si a revistelor scolare pot fi modificari de mediu menite a creste creativitatea elevilor si angajarea lor activa in sarcini scolare si extra-scolare.
Proiectele cu cea mai mare sansa de reusita sunt proiectele centrate pe interactiunea persoana -; mediu, care au in vedere atat modificari la nivelul persoanelor implicate cat si al mediului si vizeaza in special interactiunea dintre ele.
In functie de specificitatea rezultatelor asteptate, proiectele pot sa fie: specifice (ex. sa urmareasca adaptarea conditiilor de invatare la necesitatile copiilor cu deficiente de scris) sau generale (ex. dezvoltarea capacitatii de a stabili obiective educationale calibrate). b) Proiectele de preventie
Aceasta categorie de proiecte s-a dezvoltat in cadrul psihologiei sanatatii. Aplicate in mediul scolar, proiectele de preventie pot sa vizeze o serie de aspecte legate de procesul de invatamant, cu scopul de crestere a eficientei scolii in furnizarea de educatie.
? Proiectele de preventie primara se adreseaza intregii populatii scolare si vizeaza diminuarea incidentei unei probleme prin eliminarea factorilor declansatori, inainte ca acestia sa o produca. Proiectul poate viza modificarea mediului si a patternurilor de interactiune a factorilor implicati. (ex. Dezvoltarea unor abilitati de comunicare eficienta intre parinti si copii, inainte ca problemele de comunicare sa fi aparut).
? Proiectele de preventie secundara vizeaza reducerea numarului de cazuri care dezvolta anumite probleme sau tulburari, in randul grupurilor considerate avand o mai mare predispozitie pentru dezvoltarea problemelor respective. (ex. copiii proveniti din medii socio-economice defavorizate pot dezvolta intr-o masura mai mare tulburari de citire, de aceea ei pot deveni tinta unui program de preventie secundara, care prin interventii specifice sa reduca numarului copiilor cu dificultati de citire proveniti din acest grup).
? Proiectele de preventie tertiara sunt proiectele care vizeaza limitarea consecintelor negative ale unei probleme (ex. cunoscuta fiind asocierea dintre tulburarile atentionale de tip ADHD cu dificultatile de interactiune sociala, proiectul poate viza dezvoltarea la copiii cu ADHD a unor deprinderi sociale).

Procesul de realizare a unui proiect de interventie in scoala:
1. Analiza nevoilor - Un proiect de interventie scolara raspunde intotdeauna unor necesitati de dezvoltare specifice unei scoli. Principala modalitate de cunoastere a acestor necesitati este analiza de nevoi, modalitate prin care se incearca obtinerea de informatii sistematice si obiective despre institutia careia se adreseaza. O analiza complexa de nevoi vizeaza urmatoarele domenii:
• analiza scopurilor scolii, intrucat proiectul este de obicei corelat cu scopurile scolii;
• analiza indicilor cantitativi: numarul elevilor, varsta, rata abandonului, rata delincventei, spatiul scolar, dotarea cu resurse educationale, personalul, numarul posturilor ocupate, calificarea ocupantilor posturilor;
• analiza indicilor calitativi: ambianta, relatiile dintre diversele categorii de personal, mediul social de provenienta al elevilor si cadrelor didactice, modul de comunicare, circulatia informatiei si calitatea acesteia;
• analiza complexa a comunitatii din care face parte scoala: componentele comunitatii si evolutia lor in timp, explorarea nevoilor si problemelor comunitare, relatia dintre scoala si comunitate;
• analiza contextului politic, economic, social si tehnologic (analiza de tip ecologic, care considera si influenta mediului mai larg asupra educatiei): analiza politicilor educationale nationale, regionale, locale; analiza resurselor economice -; daca exista o recesiune economica, ce resurse se pot oferi educatiei, nivelul mediu al castigurilor; analiza perceptiei sociale a educatiei, a problemelor sociale existente; analiza nivelului de dotare tehnologica a institutiilor educationale;
• Analiza SWOT vizeaza identificarea punctelor tari ale scolii (S=Strenghts), a punctelor slabe, care trebuie eventual remediate sau de care va trebui sa se tina seama in propunerea proiectului de dezvoltare scolara (W=Weaknesses), oportunitatile care exista in momentul de fata si care ar putea sustine sau favoriza un anumit tip de proiect (O=Opportunities) si de asemenea riscurile percepute care ar putea determina acceptarea unui anumit proiect (T=Threats). Punctele tari si slabe ale scolii se refera la elementele interne ale scolii: resurse umane si materiale, motivatie, expertiza; in timp ce oportunitatile si riscurile se refera la mediul extern, relatiile cu administratia din sistemul educational sau administratia locala, situatia economica si a pietei de munca.
Dintre metodele care se pot utiliza in analiza nevoilor fac parte: discutii individuale cu persoane cheie din interiorul scolii, chestionarul aplicat persoanelor care pot furniza cea mai valida informatie pe domeniul de interes al analizei; analiza documentelor scolii; discutii de grup, fie grup nominal, care cuprinde persoane nominalizate de catre cercetator pentru a discuta o tema data, fie experti chemati din mai multe domenii pentru a discuta o tema importanta (metoda Delphi), forumuri comunitare la care participa intreaga comunitate pentru discutarea problemei vizate.
Prin aceste metode se obtine o descriere a necesitatilor scolii, care specifica individul, grupul sau serviciul care prezinta o problema si are nevoie de interventie specifica. Ulterior se stabilesc prioritatile.
2. Conceperea proiectului
In prima faza se formuleaza obiectivele. Acestea sunt eficiente daca sunt formulate cat mai specific si pot fi operationalizate si masurate. O modalitate de elaborare a acestora poate fi dupa metoda SMART (Simple -; concrete, Measurable -; masurabile, Attendable -; pertinente, Realizable -; realizabile, Timed -; la momentul oportun).
Pe baza acestor obiective se genereaza solutii alternative la problema si implicit planul de interventie: resursele necesare (materiale, umane, informationale), metodele utilizate in fiecare din variante, responsabilii, momentul desfasurarii si modalitatile de evaluare a eficientei proiectului. Proiectul de dezvoltare scolara raspunde la intrebari simple ca: de ce?, ce?, cum?, cine?, cu ce?, cand?, cu ce rezultate?.
Forma proiectului de interventie scolara:
Motivatia proiectului (De ce ?)
Scopuri si obiective propuse (Ce ?)
Strategii si cai de realizare (actiuni concrete) (Cum ?)
Responsabilitati (Cine ?)
Resurse (umane, financiare, materiale) (Cu ce ?)
Termene (Cand ?)
Rezultate asteptate (Cu ce rezultate ?)
3. Dezvoltarea proiectului
Dupa stabilirea planului de interventie se creeaza materialele necesare pentru implementarea sa: brosuri de prezentare, materialele utilizate in activitatile specifice, materialele utilizate in monitorizarea si evaluarea finala a eficientei proiectului.

Procesul complet de realizare a unui program de dezvoltare scolara cuprinde si etapele urmatoare, respectiv, implementarea proiectului, evaluarea si diseminarea rezultatelor, insa pentru evaluarea finala este suficienta conceperea planului si dezvoltarea proiectului.

4. Implementarea proiectului si monitorizarea implementarii pe baza observatiilor si scalelor de evaluare, respectiv autoevaluare.
5. Evaluarea rezultatelor presupune atat evaluarea interna cat si cea externa, pornind de la obiectivele si termenele propuse, resursele utilizate si rezultatele obtinute.
6. Diseminarea rezultatelor -; prezentarea rezultatelor si aplicarea proiectului in contexte noi.