Metatalamusul e1g1gx
Este alcatuit din cei doi corpi geniculati, laterali si mediali. Corpii geniculati
laterali se leaga de tuberculii cvadrigemeni superiori. La nivelul lor se termina
caile optice. Corpii geniculati mediali se leaga de tuberculii cvadrigemeni inferiori.
La nivelul lor fac sinapsa caile auditive.
Subtalamusul
Este formatiunea diencefalo-mezencefalica alcatuita din cimpul lui Forel,
zona incerta si nucleul subtalamic Luys. Subtalamusul este o statie de legatura
a cailor extrapiramidale cu corpii striati.
Epitalamusul
Se compune din epifiza (sau glanda pineala) si nucleii habenulari. Aceste formatiuni
primesc fibre de la caile olfactive. Epifiza este situata deasupra tuberculilor
cvadrigemeni anteriori (superiori). Ea involueaza dupa virsta de 7 ani,
iar dupa 14 ani se calcifica. Este o glanda cu secretie interna, cu rol foarte
important in secretia sferei genitale.
Hipotalamusul
Reprezinta partea ventrala a diencefalului, care formeaza planseul ventriculului
3. Este singura formatiune diencefalica observabila la suprafata creierului.
Hipotalamusul este delimitat anterior de chiasma optica, lateral de tracturile
optice si posterior de spatiul perforat posterior.
In fata spatiului perforat posterior apar tuberculii mamilari ai hipotalamusului,
cu rol foarte important in procesele de memorie. Zona care se bombeaza
inaintea tuberculilor mamilari se numeste tuber cinereum. Din partea cea
mai de jos a tuberului cinereum se prinde tija hipofizara, de care se leaga
hipofiza. Hipofiza (glanda pituitara) este o glanda cu secretie interna, strins
legata de hipotalamus nu doar topografic, ci si functional. Prin legaturile
sale cu hipofiza, hipotalamusul exercita un control asupra activitatii endocrine
Nucleii hipotalamusului
Hipotalamusul are nuclei vegetativi, dispusi sub invelisul ependimar,
in apropierea cavitatii ventriculului 3. Nucleii hipotalamusului se impart
in patru grupe: grupul anterior, grupul medial, grupul lateral si grupul
posterior. Grupele mediala si laterala sunt simetrice, astfel ca exista in
total sase grupe nucleare.
Conexiunile hipotalamusului
Hipotalamusul este un important centru nervos in legatura cu aparatul
organo-vegetativ. El este o veriga intermediara intre talamus si scoarta
cerebrala pe de o parte, si SNV pe de alta parte.
Hipotalamusul are un rol coordonator asupra unor sectoare ale vietii vegetative:
circulatia, termoreglarea, digestia si excretia. Hipotalamusul are si o mare
influenta asupra sistemului endocrin, prin intermediul hipofizei.
Caile eferente ale hipotalamusului sunt cai ascendente si cai descendente. Fibrele
hipotalamice pot merge la talamus, iar ulterior de la talamus ajung la cortexul
cerebral. Ele regleaza legaturile ascendente dintre hipotalamus si scoarta cerebrala.
Fascicului Vicq d'Azyr realizeaza legatura dintre corpii mamilari si talamus.
Ramura mamilo-talamica a acestui fascicul realizeaza legatura cu sistemul motor
extrapiramidal.
Hipotalamusul are legaturi cu corpul striat in ambele sensuri.
Fibrele periventriculare isi au originea in hipotalamus si descind
pina la bulbul rahidian.
Functiile hipotalamusului
S-a relevat ca hipotalamusul este legat de controlul sistemului nervos autonom
si a functiilor vegetative. El este cel mai important centru subcortical de
reglare a activitatii sistemului nervos simpatic si parasimpatic. Coordonarea
acestei activitati este facuta in scopul mentinerii unei stari interne
adecvate a organismului si in scopul supravietuirii optime.
Activitatea parasimpatica este elaborata de regiunile hipotalamice anterioara
si mediala. Stimularea acestor regiuni da bradicardie, vasodilatare periferica,
cresterea aciditatii sucului gastric, cresterea tonusului tubului digestiv si
al vezicii, scaderea tensiunii arteriale, mioza (micsorarea diametrului pupilar).
Activitatea simpatica este legata de hipotalamusul lateral si posterior. Stimularea
acestor portiuni duce la intensificarea activitatii somatice si metabolice,
caracteristica stresului emotional, atacului si fugii. Ea se manifesta prin
midriaza (dilatarea pupilelor), tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, tahipnee,
inhibarea peristaltismului si al tonusului muscular vezical si intestinal.
Prin urmare, hipotalamusul are un important rol in reglarea activitatii
simpatice si parasimpatice, in reglarea sistemului cardio-vascular, a
somnului, a temperaturii, a foamei si a aportului de hrana, a setei si a aportului
de lichide.
Hipotalamusul are rol important si in reglarea hipofizei anterioare, prin
factori care favorizeaza eliberarea hormonilor luteinizant, tirotrop, adenocorticotrop,
a hormonului de crestere, prolactinei, a hormonului foliculostimulant si a celui
melanocitic.
Hipotalamusul este inclus in mecanismele memoriei. Pierderea memoriei
la cei cu leziuni ale corpilor mamilari este evidenta. Tulburari ale sferei
emotionale, furia, agresiunea, teama reprezinta cele mai comune tulburari comportamentale
la om, care apar in cazul leziunilor hipotalamice. Stimularea regiunii
hipotalamice posterioare provoaca adesea reactii de furie.