Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
HIPNOZA LA COPII SI ADOLESCENTI
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

II.1. Hipnoza: definitie, bazele neurofiziologice ale hipnozei h7e19ef
II.1.1. Definitie
Hipnoza se poate defini ca o stare modificata de constienta indusa de regula in mod artificial. Este asemanatoare cu somnul, dar difera de acesta din punct de vedere electrofiziologic (undele cerebrale din hipnoza sunt a -; de veghe relaxata, cele din somn sunt ? si d). Hipnoza faciliteaza o crestere a sugestibilitatii si ca rezultat pot fi incluse o serie de modificari la nivelul sensibilitatii, motricitatii, memoriei, gandirii si afectivitatii.
Hipnoza are unele aplicatii in clinica de pedopsihiatrie si in afara ei putand creste eficienta invatarii, reduce tracul de pe scena, ajuta la pregatirea sportivilor de inalta performanta.
Hipnoza este un mijloc, nu un scop in sine si se poate asocia cu alte metode cognitive sau cognitiv-comportamentale.
Hipnoza este strans legata de procesul de relaxare, fapt ilustrat si de constatarea ca un experiment hipnotic nu poate avea succes in cazul in care subiectul este incordat, deci relaxarea nu este deplina.

II.1.2. Bazele neurofiziologice ale hipnozei
Discutiile asupra naturii hipnozei au inceput odata cu crearea acestui termen, in jurul anului 1840. Exista doua mari orientari: una care explica fenomenele hipnotice intr-un simplu joc de rol, de acceptanta a unei situatii sociale aparte si cealalta care afirma ca prin hipnoza se induce o stare speciala de concentrare a atentiei, numita transa, in care subiectii isi pot utiliza creierul in modalitati neobisnuite, putand sa apara halucinatii sau chiar anestezie. Adeptii celei de-a doua teorii au aplicat o serie de tehnici de imagistica cerebrala, cum ar fi: PET (tomografia cu emisie de pozitroni), potentialele evocate, inregistrarea fluxului sangvin cerebral local (r c BF), tomografie cu emisie de un singur foton (SPECT), EEG spectral, pentru a vizualiza activitatea creierului in cursul hipnozei, incercand sa demonstreze ca hipnoza este o stare particulara de constienta, asa dupa cum aratase Caycedo, la inceputul anilor ’60 (Holdevici & colab., 1998).
Modelul lui Caycedo de explicare a actiunii hipnozei asupra starii de constienta si de sanatate a subiectilor indica precis locul hipnozei intre celelalte stari de constienta: starea de veghe, somnul.
Subiectul incepe prima sedinta de hipnoza din punctul A. Este aproape de o stare de constienta patologica (nevroza anxioasa) si se gaseste la un nivel inalt de veghe (excitatie si tensiune psihica). Relaxarea il determina sa coboare intr-o zona de veghe mai linistita, ajungand treptat in transa hipnotica in care se fac sugestii hipnotice. Dupa terminarea sugestiilor din transa hipnotica, subiectul va parasi aceasta stare si va reveni treptat la starea de veghe.
Se constata doua lucruri:
- subiectul nu urca atat de sus in starea de veghe (punctele A si A’), deci ramane mult mai calm dupa sedinta decat inaintea acesteia
- subiectul revine mai la dreapta fata de punctul de plecare si se apropie de starea de constienta, de transa hipnotica sanogena
Pe masura derularii sedintelor succesive de hipnoza (B B’, CC’, DD’…), subiectul isi va cobori nivelul de constienta, deci va trai mai destins, deoarece fiecare activare mentala in transa hipnotica il face sa progreseze spre zona de calm dobandita si pe care o va pastra. In fine, va ajunge la o stare de calm si echilibru.
Un alt model de explicare a fenomenelor hipnotice este cel oferit de conceptia lui Jackson de structurare functionala a sistemului nervos central in patru etaje:
1. etajul medular -; in care se inchid reflexele elementare (ex. reflexele de flexiune)
2. etajul trunchiului cerebral -; in care exista reflexe elementare a vietii instinctive, indispensabile supravietuirii
3. etajul diencefalo-mezencefalic, care este sediul reactiilor de alarma si a interventiei neurovegetative si neuroendocrine
4. etajul cortical, cu ariile motorii, senzoriale, care asigura limbajul, initierea gesturilor, comportamentelor voluntare, etc
Conform acestei conceptii, supresia centrilor superiori de integrare a sistemului nervos central duce la eliberarea centrilor profunzi. Aplicand modelul la hipnoza, rezulta ca inhiband etajele superioare in transa hipnotica, se produce eliberarea etajelor inferioare, explicand aparitia unor conduite mai primitive in timpul transei fata de cele din starea de veghe. De asemenea, se poate explica si facilitarea fenomenelor neurovegetative care apar in transa hipnotica. Este ca si cum terapeutul ar prelua controlul etajului superior, putand comanda etajele inferioare ale SNC, inclusiv sistemul neurovegetativ prin sugestiile aplicate.
Fenomene disociative asemanatoare starii de transa hipnotica se intalnesc in cataplexia de trezire, care este caracterizata printr-o inhibitie motorie totala, cu toate ca subiectul este deja treaz, dandu-i impresia unei paralizii complete.
Aceasta cataplexie se datoreaza disociatiei intre vigilenta constientei si partea sa motorie, in sensul ca are loc trezirea constientei, nu si a functiei motorii.
Somnambulismul reprezinta o disocierea in sens invers: zona motorie functioneaza normal, in timp ce constienta senzoriala doarme.
O alta stare particulara poarta numele de sindrom Elponor (denumit astfel in cinstea tovarasului lui Ulysse, care si-a gasit un final tragic la trezirea produsa de magiciana Circe) si se caracterizeaza printr-o trezire incompleta insotita de o traire imaginara acompaniata de dezorientare temporo-spatiala. Apare senzatia de urmarire a unui vis, desi subiectii sunt complet treji. Exista o disocierea intre starea de vis incomplet si un comportament semiautomat care se poate compara cu starea de transa.
Pentru a induce o modificare a starii de constienta, in sensul intrarii in transa hipnotica, se pot alege doua abordari: prima este cea corticala descendenta. Dupa Pavlov, starea hipnotica este consecinta unei inhibitii corticale datorate unui stimul repetitiv, monoton.
Cealalta este calea de actiune ascendenta, fie prin caile senzitivo-senzoriale, fie prin sistemul reticular activator ascendent, actionand prin izolare senzoriala si receptand stimuli monotoni. Rolul formatiei reticulare este de a modula selectiv informatiile, de a filtra stimulii, eliminandu-i pe cei nerelevanti si amplificandu-i pe cei cu mare semnificatie. Aceasta capacitate a formatiei reticulare reprezinta un model conceptual plauzibil pentru intelegerea neurofiziologica a bazelor focalizarii atentiei (absorbtiei) si disociatiei, ca doua fenomene esentiale in hipnoza.
Argumentele in acest sens au fost aduse de doua studii ingenioase, efectuate de catre Spiegel (1985, 1989), in care au fost evaluate capacitatile starii hipnotice de a modifica potentialele evocate corticale la subiectii usor hipnotizabili, spre deosebire de cei mai greu hipnotizabili. Aceste rezultate dovedesc ca modificarile subiective survenite in hipnoza, cum ar fi anestezia sau halucinatiile vizuale, se bazeaza pe modificari ale proceselor neurofiziologice.
Pentru unii autori, ar exista si o a treia cale de inductie hipnotica, si anume cea afectivo-emotionala. Sistemul limbic joaca un rol important in integrarea fenomenelor afective, avand conexiuni si cu sistemul reticular activator ascendent. Se stie ca afectivitatea si emotivitatea sunt in relatie cu atentia si totodata faciliteaza invatarea. Pe de alta parte, in timpul emotiilor violente, intense, se pot observa in paralel alterari importante ale constientei, cu diminuarea pana la disparitia tonusului muscular. Aceste stari se pot observa si in transa hipnotica. Emotiile pot veni prin incitare corticala, trecand prin hipocamp, excitand hipotalamusul si trecand prin girus cinguli, care reprezinta zona receptoare pentru experimentarea emotiilor.
Relatia dintre somn si transa hipnotica a fost abordata de o multitudine de cercetatori. S-a observat ca un subiect poate trece foarte usor din transa hipnotica in somn fiziologic, dupa cum exista si unele tehnici de inductie a hipnozei in timpul somnului. Starea de transa este deci o stare particulara de veghe: indusa si dirijata, diferita de celelalte stari normale: vigilenta completa diurna si starea de somn. Este o a treia stare de vigilitate.
Pentru a dovedi si mai clar implicarea diferentiata a unor structuri cerebrale specifice in procesele hipnotice, foarte recent un grup de “imagisti” de la Harvard, condus de catre Kosslyn, au masurat modificarile fluxului sanguin survenite in timpul hipnozei prin tehnica PET (tomografie prin emisie de pozitroni) (Wagstaff, 1998).
In urma cercetarilor PET in hipnoza, s-au observat urmatoarele modificari la nivelul creierului:
- in lobii frontali apar modificari care sunt mai pronuntate in partea stanga la subiectii care au o mai mare responsivitate la sugestie
- in lobii parietali se produc modificari care se pot corela cu reducerea constientizarii mediului inconjurator
- in aria optica principala se pot provoca modificari prin imagerie dirijata
- in cortexul anterior ciagulat se produc modificari datorate concentrarii atentiei asupra vocii hipnotozatorului
- sugestia de a reduce durerea creste fluxul sanguin in aceasta zona
Fluxul sanguin se reduce cand cel hipnotizat raspunde la sugestia ca nu percepe culoare pe care ar trebui s-o vada si fluxul sanguin creste cand subiectul zice ca poate sa vada culoarea care nu exista.
Se pune intrebarea: “ce masoara de fapt fluxul sanguin”? In nici un caz felul in care gandeste omul. Este foarte greu de obtinut un consens in ceea ce priveste natura hipnozei, din moment ce nimeni nu stie felul in care creierul “produce” constiinta (Wagstaff, 1998).
O alta controversa care persista in zilele noastre este cea privitoare la activitatea celor doua emisfere in timpul hipnozei. O serie de cercetari recente (Jasiukaitis P. si col; Crawford si col., 1992) indica faptul ca emisferul drept ar fi mai puternic activat in timpul transei, in timp ce altii afirma ca, din contra, in stare hipnotica ar avea loc o puternica activare a sistemului dopaminergic din emisferul stang cu rol in implementarea programelor motorii predeterminate.
In alte cercetari recente (Crawford si col., 1996) au fost uzilizate tehnici recente de analiza spectrala a EEG prin benzi de frecventa (3,5 -; 42 Hz) fiind evidentiate activitatile electrice in zona frontala (F3, F4), centrala (C3, C4) si parietala (P3, P4) la 15 cazuri de subiecti cu inalta hipnotizabilitate spre deosebire de 16 cazuri cu hipnotizabilitate scazuta in diferite stari emotionale (veselie -; tristete) si in stare de veghe, respectiv in hipnoza.
Dupa cum s-a anticipat, au aparut diferente inter-emisferice doar in zona parietala in domeniul activitatii a joase (7,5 -; 9,45 Hz) in cursul emotiilor, in timp ce in privinta activitatii a medii si inalte (9,5 -; 13,45 Hz) nu s-au consemnat astfel de modificari.
A aparut o activitate a semnificativ mai redusa in regiunea parietala dreapta (P4) in cazul emotiilor pozitive si negative in concordanta cu cercetarile anterioare, relevand o implicare relativ mai mare a emisferului drept in emotiile negative decat in cele pozitive. Totusi, global exista o activitate a mai scazuta in regiunea parietala stanga (P3). In timpul tristetii din starea de veghe, activitatea ß joasa (13,5 -; 15,45 Hz) a fost mai mare in regiunea frontala dreapta decat in cea stanga, mai mare in regiunea centrala stanga decat in cea dreapta si similara in regiunile parietale din ambele emisfere.
La subiectii inalt hipnotizabili, spre deosebire de cei slab hipnotizabili apare o asimetrie semnificativa, preponderent mai mare pe dreapta fata de stanga, in regiunea parietala in ? inalt (5,5 -; 7,45 Hz), a inalt (11,5 -; 13,45 Hz) si ß (16,25 -; 25 Hz) -; (toate benzile de frecventa asociate cu procese de atentie in corelatii). Rezultatele lui Crawford confirma si studiile sale anterioare din 1992, care sustin ca cei inalt hipnotizabili au abilitati atentionale mai mari decat cei slab hipnotizabili, ceea ce este reflectat de dinamica diferitelor zone cerebrale.
Olness (1996) a efectuat unele cercetari care au urmarit capacitatea unor subiecti (copiii) de a-si controla functiile fiziologice care sunt coordonate prin excelenta de sistemul nervos vegetativ (autonom) prin autohipnoza. S-a constatat ca acesti subiecti si-au putut controla: fluxul sanguin periferic, potentialele evocate auditive, fluxul oxigenului transcutanat, dilatarea bronsica, raspunsul sfincterian, frecventa cardiaca, activitatea imunologica, nivelul IgA din saliva si aderenta neutrofilelor.
Dupa cum se stie, raspunsul galvanic al pielii este un indiciu bun al nivelului tonusului vegetativ simpatic si al starii stimulare, respectiv relaxare. Cu cat valoarea rezistentei electrice cutanate (GSR) este mai mica, cu atat starea de relaxare este mai profunda. In afara amplorii scaderii curbei GSR in stare de relaxare (autogena, transa hipnotica) este important si aspectul curbei GSR care trebuie sa apara ca o linie neaccidentata.




?Cuvinte cheie: Modele explicative in hipnoza -; modelul lui Caycedo si modelul lui Jackson, sindromul Elponor, cai in modificarea starii de constienta -; calea ascendenta, calea descendenta si calea afectivo-emotionala, modificari neurofiziologice in hipnoza.

II.2. Hipnoza la copii si adolescenti
II.2.1. Scurt istoric
Aplicarea hipnozei la copii dateaza de pe vremea practicilor mesmerice din secolul al XVIII-lea.
Dupa discreditarea teoriei magnetismului animal in 1784, a existat un interes minor pentru acest domeniu pe parcursul secolului al XIX-lea si a primei jumatati de secol XX. Incepand cu anii 1960 si 1970 a aparut o crestere marcata a interesului asupra acestui subiect in USA. In UK, interesul pentru hipnoza la copii a crescut dupa aparitia “British Society of Experimental and Clinical Hypnosis” (BSECH) in 1978, prin asocierea unor profesori si psihologi practicieni.
Un alt moment de cotitura a fost reprezentat de publicarea in 1981, de catre Gardner si Olness, a cartii “Hypnosis and Hypnotherapy with Children”, primul manual pe aceasta tema, care a fost completat cu inca doua editii in 1988 si 1996. Alte sinteze (treceri in revista) au fost incluse ca si capitole in Gibson si Heap (1991) si Joannou (1991).
Hipnoza este utilizata la copii si adolescenti pe scara Joannou, deoarece aceasta grupa de varsta este cea mai usor hipnotizabila si cu cel mai bun raspuns la sugestia terapeutica. Cu toate ca tratamentul dureaza semnificativ mai scurt timp decat la alte varste, cele mai recente relatari sunt anecdotice.
Copiii au o fantezie bogata si o viata imaginara bogata; cu o imaginatie creativa, care le creste hipnotizabilitatea, aducand-o la un “peak” intre 8 -; 12 ani (Olness si Gardner, 1988).
Acest aspect al personalitatii copiilor este foarte util pentru inductia hipnozei si pentru utilizarea imageriei dirijate.
Copiiii agreeaza experienta hipnotica, avand putine complicatii cu tehnica, raspunsul la tratament este rapid, cresterea increderii in sine, a independentei si a stimei de sine fiind stimulate.
Gardfield (1992) afirma ca hipnoza faciliteaza si mobilizeaza factorii comuni prezenti in orice forma de psihoterapie.
Hipnoza ajuta la dezvoltarea relatiei terapeutice, formand speranta si expectanta pozitiva pentru schimbare, oferind explicatii si interpretari acceptabile pentru clienti, incurajand comportamentele noi si ajutand la modificarea gandirii distorsionate.
Hipnoza nu este o terapie in sine, ci mai degraba un context foarte util in care o serie de manevre psihoterapeutice pot fi aplicate.
Asocierea dintre hipnoza si psihoterapia cognitiv-comportamentala (hipnoterapia cognitiv-comportamentala) este benefica pentru rezolvarea problemelor clientilor copiii si adolescenti si ajuta totodata si la mentinerea starii de sanatate la cazurile urmarite pe perioade mai lungi de timp.

II.2.2. Demersul imaginativ al copiilor. Sugestibilitate si hipnotizabilitate la copiii si adolescenti. Scale si chestionare.

Copiii raspund prompt la hipnoza datorita capacitatii lor de a fi absorbiti si cufundati in fantezie (Gardner, 1974).
Ei intra natural in hipnoza, destul de frecvent in cursul unor jocuri imaginate pe care le fac impreuna cu prietenii lor.
Psihoterapeutul utilizeaza capacitatea copilului de a intra intr-o lume a jocului imaginar, utila scopurilor terapeutice.
Acest precursor al comportamentului hipnotic incepe in jurul varstei de 2 -; 3 ani si este cunoscut sub numele de protohipnoza (Hilgard, Le Baron 1984).
Abilitatea copiilor pentru hipnoza se poate corela cu unele aspecte ale dezvoltarii lor cognitive si emotionale, descrise de Gardner (1974):
- capacitatea de a-si focaliza atentia, imersia si absorbtia
- gandirea ancorata in concret
- propensiunea pentru magie, tendinta de a alterna realitatea cu fantezia
- intensitatea starilor emotionale
- deschiderea spre noi idei si experiente
Termenul de responsivitate este utilizat mai degraba decat de susceptibilitate, acoperind capacitatea copilului de a experimenta hipnoza, si mai mult, talentul copilului decat al terapeutului.
Hilgard (1979) a stabilit chiar si la adulti o corelatie intre demersul imaginativ si hipnotizabilitate. Autorul citat a gasit ca tinerii adulti cu hipnotizabilitate inalta au agreat experientele imaginative in copilarie si parintii lor au incurajat acest demers sau nu l-au obstructionat.
S-a constatat o mai mare capacitate imaginativa la copiii unici sau la primii nascuti (copiii de rang 1) si la adultii supusi la un nivel moderat de pedepse din partea parintilor in cursul copilariei, care sunt mai receptivi la hipnoza datorita tendintelor lor disociative. Desi s-a incercat o corelare a responsivitatii la hipnoza bazata pe teoriile dezvoltarii copilului si au fost efectuate o serie de cercetari in acest sens (Olenss si Gardner, 1988), lipseste deocamdata o teorie coerenta.
Predictorii pentru o inalta responsivitate includ o inalta motivatie pentru reusita, atitudinea generala de incredere a copiilor in adulti si lipsa anxietatii fara control.
Exista si unele observatii care remarca contributia factorului genetic la nivelul hipnotizabilitatii, alaturi de influentele ambietale si de atitudinea pozitiva a copilului fata de hipnoza (Platnick si col., 1991).
Nu exista diferente semnificative legate de sex in privinta responsivitatii la hipnoza la copiii.
Declinul responsivitatii la hipnoza odata cu inaintarea in varsta se poate explica datorita declinului abilitatilor imaginative si datorita rezultatului socializarii care solicita sa fii mai rational si realist.
Responsivitatea la hipnoza la copiii poate fi testata cu ajutorul Stanford Hypnotic Clinical Scale for Children. Exista in cadrul scalei si o adaptare pentru copiii intre 4 -; 8 ani. Scala cuprinde: sugestii pentru greutatea bratului, rigiditate, halucinatii auditive, vizuale, regresie de varsta, inductia visului si sugestii posthipnotice.
Evaluarea hipnotizabilitatii poate fi utila clinicianului in alegerea metodei de hipnoza si in evaluarea responsivitatii la hipnoza si la prognozarea rezultatelor hipnozei.
Psihoterapeutul poate evalua masura in care progresele terapeutice inregistrate se datoreaza hipnotizabilitatii sau altor factori terapeutici. Cu toate acestea, nu este necesar ca copiii sa fie foarte hipnotizabili cand sunt abordati terapeutic pentru diferite probleme, cu exceptia unor dureri acute, afectiuni dermatologice sau astm, la care s-a putut demonstra o inalta corelare intre responsivitatea la hipnoza si evolutia clinica (Wadden si Anderton, 1982).
In practica, multi clinicieni nu utilizeaza scalele de hipnotizabilitate pentru ca le considera pierdere de vreme si ca ar avea relevanta scazuta.
In general, copiii foarte mici sunt mai putin hipnotizabili, datorita insuficientei dezvoltari a limbajului, care are un rol esential in procedurile de inductie.
Sternlicht (1963) afirma ca varsta minima mentala a unui copil pentru a fi un bun subiect pentru hipnoza este de 5- 6 ani. Copiii de 7 ani si peste sunt susceptibili la hipnoza, aceasta capacitate creste spre un maxim la pubertate (9 -14 ani).
De la 15 ani, susceptibilitatea incepe sa scada spre nivelul adultului si apoi scade si mai mult la varsta senectutii.
Perioada de varsta 14 -; 21 de ani reprezinta perioada cea mai buna pentru adolescenti si adultii tineri pentru inductia rapida si aprofundarea transei. De altfel, de la aceste varste exista cele mai multe date din literatura, fiind vorba de copiii si tineri in plin proces de scolarizare.
Hall (1968) citeaza un studiu al lui Liebeault, cuprinzand 23 de subiecti sub 7 ani si 65 de subiecti intre 7 si 14 ani. Se citeaza succese in 100% din cazuri in ceea ce priveste inductia la acesti subiecti comparativ cu subiectii peste 14 ani, la care a inregistrat 10% esecuri.
Barber (1963) a masurat sugestibilitatea prin Barber Sugestibility Scale, fara inductia transei, gasind ca intre 6 -; 12 ani susceptibilitatea este mult mai mare decat la adulti (intre 8 -; 10 ani copiii fiind cei mai sugestibili). Nu s-au gasit diferente cu privire la sugestibilitatea intre 14 si 22 de ani.

SCALE DE HIPNOTIZABILITATE LA COPII SI ADOLESCENTI SI ALTE CHESTIONARE

1. Scala clinica de hipnotizabilitate Stanford pentru copii (forma modificata 4-8 ani)
2. Scala clinica de hipnotizabilitate Stanford pentru copii (forma standard 6-16 ani)
3. Chestionar de imagerie/disconfort
4. Chestionar pentru enurezis
5. Fisa de instructiuni pentru parinti:Urinatul in pat (enurezis)
6. Chestionar pediatric comportamental/developmental
7. Ghid pentru terapeuti-Evaluarea acuzelor somatice persistente la copii
8. Sugestii hipnoterapeutice utile pentru pacientii cu boala ticurilor si sindrom Tourette

Scala clinica de hipnotizabilitate Stanford pentru copii

Arlene Morgan, Ph.D.
Josephine R. Hilgard, M.D., Ph.D.
Traducere: psiholog Bianca Macavei

1. Forma modificata (de la 4 la 8 ani)

Aceasta forma poate fi utilizata in cazul copiilor care nu se pot relaxa si carora nu le place sa inchida ochii. De regula, acesta va fi cazul copiilor foarte mici (sub 6 ani, si uneori 7 sau 8 ani) sau extrem de anxiosi. Versiunea de fata este similara cu cea standard, cu exceptia faptului ca presupune inductia activa a fantezie, unele modificari la nivel de frazare a itemilor si lipsa sugestiilor posthipnotice.

Inductia

Daca se utilizeaza mai intai forma standard, improvizati trecerea spre varianta modificata.
Mi-ar placea sa vorbesc cu tine despre felul in care o persoana isi poate folosi imaginatia pentru a face si a simti tot felul de lucruri. Stii la ce ma refer cand spun “imaginatie”? Daca este necesar, explicati: Stii cum este atunci cand te faci ca… sau cand “faceai ca si cum”? Tu te faci cateodata ca si cum s-ar intampla ceva sau ca si cum ai fi altcineva?
Atunci cand poti face orice iti doresti tu, ce iti place sa faci? Adica, ce-ti place sa faci mai mult decat orice pe lume? Incercati sa identificati lucrurile care il intereseaza pe copil; de exemplu, inotul, excursiile, jocul pe tobogan sau calusei (in parcul de distractii), iesirile la iarba verde etc. Alegeti o activitate preferata si stimulati copilul sa se gandeasca la aceasta. Iesirea la iarba verde descrisa mai jos constituie o ilustrare in acest sens.
Bine, hai sa facem asta chiar acum. (nu este nevoie sa-l puneti pe copil sa inchida ochii. Unii copii se concentreza mai bine cu ochii inchisi; daca cel cu care lucrati pare sa prefere acesta varianta, lasati-l sa aleaga: “Poti sa inchizi ochii daca iti este mai usor asa, dar poti sa ii lasi si deschisi daca iti place mai mult astfel”) Haide sa ne imaginam asa ne facemi ca suntem la iarba verde si ca in fata noastra se gaseste un cos mare cu mancare. Tu cum vezi ca arata cosul? Cat de mare este?… Eu o sa intind fata asta de masa galbena pe iarba chiar aici…Ce-ar fi sa scoti ceva din cos acum? Zi-mi si mie ce-ai scos…Bravo, foarte bine…Ce mai vezi tu ca este in cos? Continuati pana cand copilul construieste o poveste imaginara credibila sau pana cand constatati o totala neimplicare din partea acestuia.
Stii ca poti sa faci o multime de lucruri interesante numai gandindu-te asa la ele. E ca si cum ti-ai imagina ate-ai face ca ar fiiceva atat de tare ca ar parea aproape de-adevaratelea. Cat de adevarat ti s-a parut tie ca a fost? Perfect. Acum hai sa ne mai imaginam si alte lucruri, bine?

Pentru itemii 1 si 2 se poate utiliza oricare mana; daca, de exemplu, una dintre maini este imobilizata, folositi cealalta mana pentru ambii itemi.

1. Coborarea mainii
Te rog sa intinzi mana dreapta (stanga) in fata ta, cu palma in sus. Ajutati copilul daca este necesar. Imagineaza-ti ca tii ceva foarte greu in mana, cum ar fi o piatra grea de exemplu. Ceva foarte greu. Strange-ti degetele in jurul pietrei grele din mana ta. Cum simti piatra? …Foarte bine…Acum gandeste-te ca mana si bratul tau devin din ce in ce mai grele, ca si cum piatra le-ar impinge in jos… tot mai in jos…si devine din ce in ce mai grea, mana si bratul incep sa se lase in jos…in jos…tot mai grea..se lasa …in jos, jos, jos…se lasa tot mai jos…din ce in ce mai grea…Asteptati 10 secunde; observati extensia miscarii. Foarte bine. Acum poti sa te opresti din imaginatie si sa-ti lasi mana sa se relaxeze…Acum nu mai este grea…



Inregistrati scorul + daca bratul a coborat cel putin 6 inches (aprox.15 cm) dupa 10 secunde.

2. Rigiditatea bratului
Acum te rog ridica mana dreapta astangai in fata ta cu degetele intinse si drepte… Asa e foarte bine, bratul intins in fata, degetele si ele intinse drept inainte…Gandeste-te ca iti faci bratul foarte rigid si intins, foarte, foarte rigid…Gandeste-te ca tu ai fi un copac, iar mana ta ar fi o ramura foarte tare a copacului, foarte intinsa si foarte puternica, ca si ramura unui copac…atat de rigida ca nu o poti indoi…Incearca…Asteptati 10 secunde…Foarte bine… Acum mana ta nu mai este ca si ramura unui copac…Las-o sa se relaxeze din nou…
Inregistrati scorul + daca bratul s-a indoit mai putin de 2 inches (aprox.5 cm) dupa 10 minute.

3 si 4. Halucinatii vizuale si auditive (TV)
Care este emisiunea TV preferata de tine? Pentru acei copii care nu obisnuiesc sa se uite la televizor, inlocuiti cu filmul preferat si modificati corespunzator instructiunea. Inregistrati raspunsul. Poti sa te uiti la emisiunea ta preferata chiar acum daca vrei si o sa-ti spun eu cum sa faci. Cand voi numara pana la trei, vei vedea in fata ta ecranul unui televizor si vei putea sa te uiti la (denumirea emisiunii)… Gata? Unu…doi…trei…il vezi?

Daca da
Este clara imaginea?… Este alb-negru sau color? Ce se intampla acum? Poti sa si auzi emisiunea?… Este destul de tare? Ce auzi chiar acum?… La sfarsit: Acum se termina emisiunea…Televizorul dispare …A disparut acum…foarte bine. Daca nu
Nu-i nimic…Cateodata dureaza putin pana te inveti cum sa faci asta…

Daca tine ochii deschisi
Ce-ar fi sa inchizi ochii putin si sa incerci sa vezi totul in mintea ta…Cateodata este mai usor sa-ti imaginezi astfel de lucruri cu ochii inchisi…Continuati: Asteapta numai un pic si eu cred ca o sa incepi sa vezi emisiunea in curand. Asteptati 5 secunde. Asa, spune-mi ce vezi acum? Dar de auzit ce auzi? Daca vede sau aude, se pun intrebarile de pe coloana din stanga.

Daca tot nu
Nu-i nimic, este foarte bine. Haide sa lasam televizorul…O sa facem altceva…

Halucinatii vizuale: Inregistrati scorul + daca vede o emisiune suficient de detaliat pentru a putea fi comparata cu vizionarea efectiva.
Halucinatii auditive: Inregistrati scorul + daca spune ca aude cuvinte, efecte sonore, muzica etc.

5. Visul
Tu visezi vreodata noaptea, cand dormi? Atunci cand copilul este nedumerit, explicati-i ca visul este ca si cum vezi lucrurile cum se intampla ele, desi tu dormi. Acum as dori ca tu sa te gandesti cum te simti noaptea, atunci cand esti pe punctul de a adormi si sa-ti imaginezi ca aproape incepi sa visezi… Lasa sa-ti vina un vis in minte…un vis ca acelea pe care le ai atunci cand dormi…Daca tine ochii deschisi: Poate ca doresti sa inchizi ochii in timp ce incerci. Continuati: Cand ma voi opri din vorbit, peste cateva momente, vei avea un vis, un vis foarte placut, ca si acelea pe care le ai noaptea cand dormi…Acum iti vine in minte un vis…Asteptati 20 de secunde.
Visul s-a terminat acum si mi-ar placea sa mi-l povestesti. Inregistrati/notati cuvant cu cuvant, insistand, acolo unde este necesar, asupra gandurilor si imaginilor. Este foarte bine. Sa lasam acum visul la o parte…Atat am avut de discutat despre vise…

Inregistrati scorul +daca experienta avuta de catre copil a fost comparabila cu un vis, implicand ceva actiune.

6. Regresia in varsta
Acum te voi ruga sa te gandesti la un eveniment foarte deosebit din trecut, cand erai mult mai mic decat esti acum…o intamplare in care te-ai distrat foarte bine… poate o excursie deosebita sau o petrecere de ziua ta. Poti sa-ti amintesti de ceva asemanator? Ce intamplare ti-a venit in minte? Notati evenimentul tinta. Foarte bine,…acum as vrea sa te gandesti la acea intamplare…gandeste-te cum e sa fi din nou atunci…Peste putin timp te vei simti chiar cum te-ai simtit in ziua aceea cand (indicati evenimentul tinta) . Voi numara pana la 5 si cand voi ajunge la 5 vei fi din nou acolo…unu…doi…trei…patru…cinci…Acum esti acolo…Povesteste-mi si mie…Unde esti?…Ce faci acolo?…Cati ani ai?…Cu ce esti imbracat?…Continuati sa puneti intrebari potrivite cu situatia descrisa si notati/inregistrati raspunsurile.
Este foarte bine… Acum poti sa te opresti, sa nu te mai gandesti la acea zi si sa vii inapoi in aceasta zi, in aceasta camera si cu toate lucrurile cum au fost ele la inceput. Spune-mi cum ti s-a parut sa fii din nou la (evenimentul tinta) …A fost ca si cum erai din nou acolo sau doar te-ai gandit la asta? Cat de real a fost? Foarte bine…
Inregistrati scorul + cand copilul raspunde corect la intrebari si experientiaza ceva din situatia originara.

Incheierea
Bravo, te-ai descurcat foarte bine astazi. Ce te-a distrat ce-l mai mult la lucrurile pe care te-am rugat sa le faci? Ai mai vrea sa-mi spui ceva, sa vorbim despre ceva?…Daca nu, atunci am terminat.



Fisa de cotare a raspunsurilor

Nume______________________Data_________________Scor total______________________
Varsta_______________________Hipnotizator_______________________________________

Sumarizarea scorurilor
(detalii in paginile care urmeaza)

Scor
( + sau -)

1. Coborarea mainii (1)_______
2. Rigiditatea bratului (2)_______
3. TV- vizual (3)_______
4. TV -; auditiv (4)_______
5. Visul (5)_______
6. Regresia in varsta (6)_______

Scor total __________

Observatii:

1. Coborarea mainii Scorul
Descrieti miscarea:

Inregistrati scorul + daca bratul si mana coboara cel putin 6 inches (aprox. 15 cm) dupa 10 sec. (1)______

2. Rigiditatea bratului
Descrieti miscarea:

Inregistrati scorul + daca bratul se indoieste mai putin de 2 inches (aprox. 5 cm) dupa 10 sec. (2)______

3 si 4. Halucinatii vizuale si auditive
Emisiunea preferata:
(3) Vizual
Vezi emisiunea?
Este clara imaginea?
Este alb-negru sau color?
Ce se intampla acum? (detaliile actiunii)

Inregistrati scorul + daca vede o imagine comparabila cu cea reala. (3)______

(4) Auditiv
Auzi ce se intampla?
Este destul de tare?
Sunete receptate (cuvinte, efecte sonore, muzica etc.):

Inregistrati scorul + atunci cand copilul aude clar unele sunete. (4)______


5. Visul Scorul
Descrierea foarte detaliata (cuvant cu cuvant) a visului:

Inregistrati scorul + atunci cand copilul are o experienta comparabila cu un vis normal, incluzand si ceva actiune.
Se exclud gandurile vagi, pasagere sau senzatiile neacompaniate de imagerie. (5)_______

6. Regresia in varsta
Evenimentul tinta:
Unde esti acum?
Ce faci acum?

Cati ani ai?
Ce imbracaminte porti?
Cum ti s-a parut sa fii din nou acolo?

A fost ca si cum ai fi fost din nou acolo sau doar te-ai gandit la acea intamplare?

Alte aspecte:

Inregistrati scorul + cand copilul raspunde corect/adecvat la intrebari si experientiaza ceva din situatia originara. (6)________

Scor total ___________

2. Forma standard (intre 6 si 16 ani)

Administrarea scalei trebuie precedata de discutarea ideilor preconcepute pe care copilul si/sau parintele le au despre hipnoza. Asigurati-va ca sensul cuvantului “relaxat” este bine inteles. Daca este necesar, explicati-l in termeni de “a te lasa moale” ca si atunci cand hipnotizatorul tine incheietura mainii copilului si apoi o lasa ca cada usor sau “a te simti moale ca o papusa de carpa”.

Inductia

Astazi te voi ajuta sa intelegi cateva lucruri interesante despre imaginatie. Majoritatea oamenilor spun ca este distractiva (captivanta). O sa te rog sa te gandesti la cateva lucruri diferite si vom vedea impreuna cum functioneaza imaginatia. Unii considera ca anumite lucruri sunt mai usor de imaginat decat altele. Vrem sa vedem ce este cel mai interesant pentru tine. Asculta-ma cu atentie si vom urmari ce se intampla. Gaseste-ti o pozitie comoda in fotoliu/pe canapea si haide sa ne imaginam cateva lucruri acum. Te rog sa inchizi ochii, ca sa poti sa le vezi mai bine… Acum incearca sa-ti imaginezi ca plutesti intr-o piscina cu apa calda…Cum te simti?…Si acum, poti sa te gandesti ca plutesti pe un nor moale in vazduh? …Cum te simti plutind asa?…
A fost foarte bine -; acum deschide ochii…Iti voi arata in continuare cum poti sa te simti complet relaxat si confortabil, deoarece aceasta usureaza imaginarea diferitelor lucruri…Eu imi voi desena un chip de copil pe unghia degetului mare (daca aceasta manopera pare ciudata pentru copilul mai mare, puneti-l sa se uite pur si simplu la unghia degetului mare. Inlocuiti cuvantul “chip/fata” cu “unghie” in astfel de situatii)…Uite-l…Hipnotizatorul deseneaza pe unghia sa cu rosu un chip de copil. Hai sa facem unul si pe unghia ta. Vrei sa-l faci tu sau il desenez eu? Hipnotizatorul sau copilul fac desenul. Uite ce chip frumos! Acum te rog ridica deghetul in fata ta uite asa -;ajutati copilul sa-si plaseze mana in fata sa, cu unghia degetului mare spre el, fara sa-si sprijine cotul de ceva -; si uita-te la chipul de pe unghie aunghiei ; incearca sa te gandesti numai la lucrurile pe care ti le spun eu si lasa-ti corpul sa se relaxeze complet…Lasa-ti intreg corpul sa se simta moale si degajat…Relaxeaza-te in intregime…Fii la fel de relaxat cum ai fost in timp ce-ti imaginai ca plutesti intr-o piscina cu apa calda, sau pe un nor. ..Simte cum corpul tau devine din ce in ce mai relaxat…tot mai relaxat…Pleoapele tale se relaxeaza si ele. Incepi sa-ti simti pleoapele grele. In timp ce continui sa privesti chipul aunghiai simti cum ochii tai devin din ce in ce mai obositi…Incep sa clipeasca putin si asta este un semn foarte bun; inseamna ca te relaxezi cu adevarat bine. Continua doar sa privesti chipul aunghiai si sa-mi asculti vocea…Deja pleoapele tale sunt grele. Foarte curand vor deveni atat de grele incat se vor inchide de la sine…Lasa-le sa se inchida cand vor ele. Iar atunci cand se vor inchide, lasa-le inchise…Chiar acum si intregul tau corp se simte atat de bine, atat de confortabil, complet relaxat…
Daca, in orice moment, copilul da dovada de incapacitate de a se relaxa sau reticenta in a inchide ochii sau a-i lasa inchisi, treceti la Forma Modificata.
Acum voi numara de la 1 la 10 si vei constata cum corpul tau devine si mai relaxat…Vei continua sa te relaxezi pe masura ce asculti numaratoarea…unu…din ce in ce mai relaxat, te simti atat de bine…doi…trei…tot mai relaxat, o senzatie atat de placuta…patru…cinci…sase…si mai relaxat…si pleoapele tale sunt tot mai grele, grele, grele…E atat de bine sa te abandonezi in odihna si sa te relaxezi complet… sapte…opt…noua…FOARTE relaxat acum…zece…
In cazul in care copilul tine inca mana sus: Lasa si mana sa ti se relaxeze complet …Lasa-ti ochii sa se inchida si tine-i inchisi in timp ce ma asculti…
Daca ochii copilului sunt inca deschisi: Acum te rog sa-ti lasi ochii sa se inchida si relaxeaza-te complet. Lasa-ti ochii sa se inchida si tine-i inchisi in timp ce ma asculti…



Pentru toti copiii: Si acum, pe masura ce continuam, iti va fi din ce in ce mai usor sa ma asculti deoarece esti atat de relaxat si confortabil. Daca tii ochii inchisi, poti sa-ti imaginezi unele lucruri mai bine, asa ca ce-ar fi sa-i lasi inchisi. Vei putea sa ramai relaxat si sa vorbesti cu mine cand iti voi spune…Te simti foarte bine…Continua sa asculti ceea ce-ti spun si sa te gandesti la lucrurile pe care ti le sugerez…Apoi lasa sa se intample ceea ce simti ca se intampla…Lasa lucrurile sa se intample de la sine.
Daca, in orice moment, copilul deschide ochii, rugati-l frumos sa-i inchida la loc. Deoarece este mai usor sa-ti imaginezi lucruri asa.

Pentru itemii 1 si 2 se poate utiliza oricare mana; daca, de exemplu, una dintre maini este imobilizata, folositi cealalta mana pentru ambii itemi.

1. Coborarea mainii
Te rog sa intinzi mana dreapta (stanga) in fata ta, cu palma in sus. Ajutati copilul daca este necesar. Imagineaza-ti ca tii ceva foarte greu in mana, cum ar fi o piatra grea de exemplu. Ceva foarte greu. Strange-ti degetele in jurul pietrei grele din mana ta. Cum este/simti piatra? …Foarte bine…Acum gandeste-te ca mana si bratul tau devin din ce in ce mai grele, ca si cum piatra le-ar impinge in jos… tot mai in jos…si devine din ce in ce mai grea, mana si bratul incep sa se lase in jos…in jos…tot mai grea…se lasa …in jos, jos, jos…se lasa tot mai jos…din ce in ce mai grea…Asteptati 10 secunde; observati extensia miscarii. Foarte bine. Acum poti sa te opresti din imaginatie si sa-ti lasi mana sa se relaxeze…Acum nu mai este grea…
Inregistrati scorul + daca bratul a coborat cel putin 6 inches (aprox.15 cm) dupa 10 secunde.

2. Rigiditatea bratului
Acum te rog ridica mana dreapta astangai in fata ta cu degetele intinse si drepte… Asa e foarte bine, bratul intins in fata, degetele si ele intinse drept inainte…Gandeste-te ca iti faci bratul foarte rigid si intins, foarte, foarte rigid…Gandeste-te ca tu ai fi un copac, iar mana ta ar fi o ramura foarte tare a copacului, foarte intinsa si foarte puternica, ca si ramura unui copac…atat de rigida ca nu o poti indoi…Incearca…Incearca…Asteptati 10 secunde…Foarte bine… Acum mana ta nu mai este ca si ramura unui copac. Nu mai este rigida…Las-o sa se relaxeze din nou…
Inregistrati scorul + daca bratul s-a indoit mai putin de 2 inches (aprox.5 cm) dupa 10 minute.

3 si 4. Halucinatii vizuale si auditive (TV)
Este mai usor sa-ti imaginezi ce te voi ruga eu sa faci, daca iti vei tine ochii inchisi.
Care este emisiunea TV preferata de tine? Pentru acei copii care nu obisnuiesc sa se uite la televizor, inlocuiti cu filmul preferat si modificati corespunzator instructiunea. Inregistrati raspunsul.
Poti sa te uiti la emisiunea ta preferata chiar acum daca vrei si o sa-ti spun eu cum sa faci. Cand voi numara pana la trei, vei vedea in fata ta ecranul unui televizor si vei putea sa te uiti la (denumirea emisiunii)… Gata? Unu…doi…trei…il vezi?

Daca da
Este clara imaginea?… Este alb-negru sau color? Ce se intampla acum? Poti sa si auzi emisiunea?… Este destul de tare? Ce auzi chiar acum?… La sfarsit: Acum se termina emisiunea…Televizorul dispare …A disparut acum…foarte bine.

Daca nu
Nu-i nimic…Cateodata dureaza putin pana te inveti cum sa faci asta…Asteapta putin si eu cred ca o sa incepi sa vezi imaginile in curand. Asteptati 5 secunde. Asa, spune-mi ce vezi acum? Dar de auzit ce auzi? Daca vede sau aude, se pun intrebarile de pe coloana din stanga.

Daca tine ochii deschisi
Nu-i nimic, este foarte bine. Haide sa lasam televizorul...O sa facem altceva…Relaxeaza-te si asculta vocea mea…



Halucinatii vizuale: Inregistrati scorul + daca vede o emisiune suficient de detaliat pentru a putea fi comparata cu vizionarea efectiva.
Halucinatii auditive: Inregistrati scorul + daca spune ca aude cuvinte, efecte sonore, muzica etc.

5. Visul
Tu visezi vreodata noaptea, cand dormi? Atunci cand copilul este nedumerit, explicati-i ca visul este ca si cum vezi lucrurile cum se intampla ele, desi tu dormi. Acum as dori ca tu sa te gandesti cum te simti noaptea, atunci cand esti pe punctul de a adormi si sa-ti imaginezi ca aproape incepi sa visezi… Lasa sa-ti vina un vis in minte…un vis ca acelea pe care le ai atunci cand dormi…Cand ma voi opri din vorbit, peste cateva momente, vei avea un vis, un vis foarte placut, ca si acelea pe care le ai noaptea cand dormi…Acum iti vine in minte un vis…Asteptati 20 de secunde.
Visul s-a terminat acum si mi-ar placea sa mi-l povestesti. Inregistrati/notati cuvant cu cuvant,chestionand, acolo unde este necesar, asupra gandurilor si imaginilor. Este foarte bine. Sa lasam acum visul la o parte si incearca sa te relaxezi. Relaxeaza-te complet si lasa-ti corpul sa se simta bine…
Inregistrati scorul +daca experienta avuta de catre copil a fost comparabila cu un vis, implicand ceva actiune.

6. Regresia in varsta
Acum te voi ruga sa te gandesti la un eveniment foarte deosebit din trecut, cand erai mult mai mic decat esti in prezent. Ceva ce s-a intamplat anul trecut sau chiar de cand erai si mai mic…poate o excursie deosebita sau o petrecere de ziua ta. Poti sa-ti amintesti de ceva asemanator? Ce intamplare ti-a venit in minte? Notati evenimentul tinta. Foarte bine,…acum as vrea sa te gandesti la acea intamplare…gandeste-te cum e sa ai din nou la acea varsta si corpul sa-ti fie mai mic…Peste putin timp te vei simti chiar cum te-ai simtit in ziua aceea cand (indicati evenimentul tinta) . Voi numara pana la 5 si cand voi ajunge la 5 vei fi din nou acolo…unu…doi…trei…patru…cinci…Acum esti acolo…Povesteste-mi si mie…Unde esti?…Ce faci acolo?…Cati ani ai?…Uita-te la tine si spune-mi cu ce esti imbracat?…Continuati sa puneti intrebari potrivite cu situatia descrisa si notati/inregistrati raspunsurile.
Este foarte bine… Acum poti sa te opresti, sa nu te mai gandesti la acea zi si sa vii inapoi in aceasta zi, in aceasta camera si cu toate lucrurile cum au fost ele la inceput. Spune-mi cum ti s-a parut sa fii din nou la (evenimentul tinta) …A fost ca si cum erai din nou acolo sau doar te-ai gandit la asta? Cat de real a fost? Te-ai simtit mai mic?… Foarte bine…Acum relaxeaza-te din nou adanc…
Inregistrati scorul + cand copilul raspunde corect la intrebari si experientiaza ceva din situatia originara.

7. Raspunsul posthipnotic
Foarte relaxat…te simti atat de bine…de confortabil…atat de relaxat…Peste cateva momente te voi ruga sa inspiri adanc, sa deschizi ochii si sa te simti complet treaz asa incat vom putea sa vorbim putin despre lucrurile pe care le-am facut astazi…Totusi, in timp ce vom vorbi, voi bate din palme de doua ori, asa -;demonstrati. Cand ma vei auzi batand din palme, vei inchide imediat ochii si te vei simti din nou exact cum te simti acum…complet relaxat…Te vei mira de cat de usor iti este sa-ti lasi ochii sa se inchida si sa-ti lasi din nou corpul sa se relaxeze profund, cand vei auzi bataia din palme…relaxat si confortabil, exact cum esti acum…Bine…inspira adanc si deschide ochii…Foarte bine…Poate vrei sa te intinzi putin ca sa-ti revii complet…Te-ai descurcat foarte bine cu imaginarea diferitelor lucruri…Care dintre lucrurile la care te-am rugat sa te gandesti a fost cele mai placut? Dupa aproximativ 20 de secunde bateti din palme. Observati raspunsul.
Inregistrati scorul + cand copilul inchide ochii si da semne de relaxare.
Te simti relaxat? Te simti la fel de relaxat ca inainte, inainte sa-ti cer sa deschizi ochii?…Foarte bine. Acum voi numara de la 5 la 1 si cand ajung la 1 vei deschide ochii, te vei simti complet treaz din nou si vei sti ca exercitiile de imaginatie s-au incheiat pentru ziua de azi. Bine, atunci…cinci…patru…trei…doi…unu…foarte bine. Cum te simti acum? Haide sa vorbim putin despre celelalte lucruri pe care le-am facut azi. Reamintiti copilului despre diferiti itemi asa incat sa-ti aduca aminte toate sugestiile. Acum voi bate din nou din palme, dar de data asta nu vei deveni adormit si relaxat. Bateti din palme, inregistrati/notati raspunsul si asigurati-va ca copilul este complet treaz.

Incheierea
Ne-am descurcat foarte bine astazi. Care a fost cel mai distractiv dintre toate lucrurile pe care te-am rugat sa le faci? Ai mai vrea sa discutam despre ceva anume?…Daca nu, atunci am terminat pentru astazi.

Fisa de cotare a raspunsurilor

Nume_________________________________________Data____________Scor total________
Varsta_______________________Hipnotizator_______________________________________

Sumarizarea scorurilor
(detalii in paginile care urmeaza)

Scor
( + sau -)

1. Coborarea mainii (1)_______
2. Rigiditatea bratului (2)_______
3. TV- vizual (3)_______
4. TV -; auditiv (4)_______
5. Visul (5)_______
6. Regresia in varsta (6)_______
7. Raspunsul posthipnotic (7)_______

Scor total __________

Observatii:

1. Coborarea mainii Scorul
Descrieti miscarea:

Inregistrati scorul + daca bratul si mana coboara cel putin 6 inches (aprox. 15 cm) dupa 10 sec. (1)______

2. Rigiditatea bratului
Descrieti miscarea:

Inregistrati scorul + daca bratul se indoieste mai putin de 2 inches (aprox. 5 cm) dupa 10 sec. (2)______

3 si 4. Halucinatii vizuale si auditive
Emisiunea preferata:
(3) Vizual
Vezi emisiunea?
Este clara imaginea?
Este alb-negru sau color?
Ce se intampla acum? (detaliile actiunii)

Inregistrati scorul + daca vede o imagine comparabila cu cea reala. (3)______

(4) Auditiv
Auzi ce se intampla?
Este destul de tare?
Sunete receptate (cuvinte, efecte sonore, muzica etc.):

Integistrati scorul + atunci cand copilul aude clar unele sunete. (4)______


5. Visul Scorul
Descrierea foarte detaliata (cuvant cu cuvant) a visului:

Inregistrati scorul + atunci cand copilul are o experienta comparabila cu un vis normal, incluzand si ceva actiune.
Se exclud gandurile vagi, pasagere sau senzatiile neacompaniate de imagerie. (5)_______

6. Regresia in varsta
Evenimentul tinta:
Unde esti acum?
Ce faci acum?

Cati ani ai?
Ce imbracaminte porti?
Uita-te la tine si spune-mi cu ce esti imbracat.
Cum ti s-a parut sa fii din nou acolo?

A fost ca si cum ai fi fost din nou acolo sau doar te-ai gandit la acea intamplare?

Te-ai simtit mai mic?(fizic)
Alte aspecte:

Inregistrati scorul + cand copilul raspunde corect/adecvat la intrebari si experientiaza ceva din situatia originara. (6)________

7. Raspunsul posthipnotic
Raspunsul la bataia din palme:
A inchis copilul ochii?
Pare sa se relaxeze?
Te simti relaxat?
La fel de relaxat ca inainte?
Discutarea diferitilor itemi specifici:

Raspunsul la bataia din palme dupa ce sugestia a fost anulata:

Inregistrati scorul + daca a inchis ochii si s-a relaxat la prima bataie din palme. (7)________

Scor total ___________

Chestionar de imagerie/disconfort
(Spitalul universitar de copii si nou nascuti Rainbow)

Informatii generale:

1. Numele copilului___________________________________________________
Numele preferat sau porecla___________________________________________
Clarificari legate de pronuntia numelor__________________________________

2. Numele mamei_____________________________________________________



Adresa______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

3. Numele tatalui______________________________________________________
Adresa______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

4. Varsta copilului___________Data nasterii____/____/_____
5. Numele si varsta fratilor:
Frati____________________Surori____________________

6. Medicul curant al copilului (pediatru sau medic de familie)
Numele doctorului_____________________________________________
Adresa______________________________________________________
______________________________________________________
Telefon______________________________________________________

7. Celalalt medic care s-a ocupat de copil:
Numele doctorului_____________________________________________
Adresa______________________________________________________
______________________________________________________
Telefon______________________________________________________

La urmatoarele intrebari va raspunde copilul sau adolescentul:

8. Ce te face pe tine sa razi cel mai des?
____Glumele ____Jocurile aiurite ____Povestile
____Desenele animate/Benzile desenate____Altceva________________________

9. Cand pleci de acasa, unde iti place tie sa mergi? (alege un loc preferat)

____In parc ____La padure ____Pe strada
____Pe plaja ____Langa ocean ____In locurile de joaca amenajate
____La munte ____Langa un lac ____Acasa la un prieten
____In desert ____Langa un rau ____La gradina zoologica
____La o cabana ____La scoala
____Alte locuri_____________________________________________________


10. Ce activitati sunt cele mai distractive pentru tine? Incercuieste activitatea cea mai distractiva si bifeaza alte patru:

____Cititul ____Gimnastica ____Fotbalul
____Privitul la TV ____Alergarea ____Schiatul
____Ascultarea muzicii ____Fotbalul american ____Jocurile puzzle
____Jocul cu papusile/ ____Excursiile ____Sahul/jocul de dame jucariile
____Jocurile pe calculator ____Inotul ____Baseball
____Visul cu ochii deschisi ____Canotajul ____Baschet
____Cantatul la un instrument ____Pescuitul ____Hochei muzical
____Schiul nautic ____Mersul cu barca ____Jocul cu animale
____Gradinaritul ____Vanatoarea ____Grupurile de cercetasi
____Dansul ____Invatatul ____Jocurile de interior
____Scoala ____Schiatul pe panta ____Mersul la gradina zoologica
____Jocul cu prietenii ____Saniusul
____Alte activitati (descrie)___________________________________________________

11. Ce faci tu cel mai bine? (alege una)
____Activitati scolare ____Arta ____Scris
____Dans ____Sporturi ____Drumetii/excursii
____Muzica ____Citit
____Altceva (specifica)_____________________________________________________

Lucruri neplacute, inconfortabile /dureroase pentru tine

12. Alege si descrie care este cel mai suparator lucru pentru tine in prezent. Daca este posibil, alege un singur raspuns:
____Durerea ____Anxietatea ____Oboseala
____Greata/voma ____Lipsa poftei de mancare
____Altceva (specifica)_______________________________________________________

13. Daca poti, coloreaza zonele specifice unde este localizata senzatia neplacuta:


14. Ai si alte senzatii neplacute in acelasi timp?
____Da ____Nu
Daca da, te rog specifica:
____Dureri de stomac ____Diaree ____Somnolenta
____Greata ____Voma ____Ameteli
____Teama ____Transpiratii ____Dureri de cap
____Lipsa poftei de mancare ____Stranut ____Iti curge nasul
____Oboseala/lipsa energiei ____Tristete
____Durere (descrie)___________________________________________________
____Altele (descrie)____________________________________________________

15. Spune-mi ce faci sau cum te comporti cand esti…
Anxios/Ti-e teama_____________________________________________________
Fericit_______________________________________________________________
Frustrat______________________________________________________________

16. Suferinta mea este: (bifati toate cuvintele care se potrivesc)
____Taioasa ____Sensibila ____Blah!
____Ascutita ____Intensa ____Invalidanta
____Sagetatoare ____Produce mancarime ____Extenuanta
____Dureroasa ____Chinuitoare ____Vibranta
____Brusca ____Apasatoare ____Surda
____Scapata de sub control ____Jalnica ____Sufocanta
____Intepatoare ____Infricosatoare ____Arzatoare
____Sufocanta ____Fara speranta

17. Culoarea suferintei mele este de obicei…
____Purpuriu ____Galben ____Negru
____Albastru ____Portocaliu ____Alb
____Verde ____Rosu ____Alta_______________________________

18. Forma suferintei mele este de obicei…
____Rotunda ____Patrata ____Ca o pata mare
____Dreptunghiulara ____Triunghiulara ____Colturoasa
____Alta_______________________________________________________________

19. Suferinta mea apare…
____Constant ____Ocazional ____O data pe zi
____1-3 ori pe saptamana ____de 4-5 ori pe saptamana ____De cateva ori pe zi

20. Suferinta mea…
____Ma trezeste in mijlocul noptii
____Ma innebuneste
____Nu ma lasa sa adorm
____Altceva (specifica)______________________________________________________

21. Suferinta si nelinistea mea ma impiedica sa…. (Alegeti cele mai importante trei variante)
____Merg la scoala ____Am mai multa energie
____Imi fac temele ____Mananc
____Ma concentrez la scoala ____Ma uit la TV
____Ma joc afara ____Intru intr-o echipa
____Ma joc cu animalele mele ____Joc baseball
____Citesc ____Joc fotbal american
____Ma joc cu prietenii ____Joc fotbal
____Fac sport ____Joc baschet
____Ma dau cu bicicleta ____Joc hochei
____Dorm la un prieten ____Joc volei
____Ascult muzica ____Joc tenis
____Ma concentrez mai bine ____Inot
____Ma simt mai bine ____Alerg
____Ma uit la TV sau la filme ____Fac gimnastica
____Altele (descrie)________________________________________________________

22. Care este culoarea ta preferata? (alegeti una)
____Rosu ____Purpuriu ¬____Maro
____Albastru ____Verde ____Portocaliu
____Galben ____Roz ____Alta (specifica)_________________________

23. Ce muzica preferi?
____Rock ____Country ____Clasica
____Muzica usoara ____Folk ____New Age
____Rap ____Alta (specifica)____________________________________

24. Iti place sa joci jocuri imaginare? ____Da ____Nu

25. Poti sa iti imaginezi un miros? ____Da ____Nu

26. Poti sa iti imaginezi un cantec? ____Da ____Nu
Daca da, care cantec?_______________________________________________________

27. Poti sa-ti imaginezi un gust? ____Da ____Nu
Daca da, ce gust?___________________________________________________________

28. Poti sa-ti imaginezi ce ai simti daca te-ai afla intr-o piscina sau intr-o cada?
____Da ____Nu

29. Poti sa-ti imaginezi ce simti cand mangai un caine sau o pisica?
____Da ____Nu

Chestionar pentru enurezis

Numele copilului___________________________________________Data__________
Varsta copilului_______________________Completat de____________________________
(ani si luni) Gradul de rudenie/relatia cu copilul______________________
Data nasterii______________

Va rugam incercuiti raspunsul corespunzator:
D=da; N=nu; NS=nu stiu
D N NS 1. A avut copilul dvs. si perioade in care nu a urinat noaptea in pat? Daca da, cand a inceput el sa faca in pat?

D N NS 2. S-a intamplat ceva suparator sau infricosator in perioada in care a inceput sa faca pipi in pat? Daca da, ce anume si cand?

___________ 3. La ce varsta a invatat copilul dvs. sa foloseasca olita pentru treaba mare?
D N NS 4. Este copilul dumneavoastra constipat frecvent sau are tulburari de trafic intestinal?
D N NS 5. Obisnuieste sa se murdareasca cu fecalele?
D N NS 6. Face copilul dvs. pipi pe el si ziua? Daca da, cat de des?

D N NS 7. Simte copilul dvs. ca se scapa pe el in timpul zilei?
D N NS 8. Simte copilul dvs. ca trebuie sa mearga imediat la baie atunci cand are o nevoie?
____________ 9. Cat de des merge copilul dvs. la baie (pentru a urina) in timpul zilei?
____________ 10. Cate nopti pe saptamana se intampla sa nu faca in pat?
D N NS 11. Este copilul dvs. constient de o situatie specifica in care este sigur ca va face pipi in pat? Daca da, cand?

D N NS 12. S-a intamplat vreodata copilului dvs. sa adoarma brusc in timpul zilei?
D N NS 13. Il necajeste/ironizeaza cineva in legatura cu faptul ca face pipi in pat? Daca da, cand?

D N NS 14.Il pedepsiti/o pedepsiti pentru ca face pipi in pat?
D N NS 15. Sufera copilul dvs. de alergii ca: rinita alergica, eczeme, astm, intoleranta la alimente sau medicamente? Daca da, la ce si de cat timp?

D N NS 16. A avut copilul dvs. alergii cand a fost mai mic dar care au disparut intre timp? Daca da, la ce, cand si cat timp au durat?

D N NS 17. Ia copilul dvs. vreodata medicamente ? Daca da, de care, cand si cat de des?

D N NS 18. Mai face careva dintre fratii/surorile copilului pipi in pat noaptea? Daca da, care dintre ei si ce varsta au?

D N NS 19. Este sau a fost careva dintre fratii/surorile copilului alergic la ceva? Daca da, care dintre ei si la ce anume?

____________ 20. Cine spala hainele de pat udate ?
D N NS 21. Ati incercat vreun tratament sau cura pentru a scapa de problema udatului patului. Daca da, ce anume?

D N NS 22. Bea copilul dvs. vreo bautura ce contine cofeina?

Fisa de instructiuni pentru parinti:
Urinatul in pat (enurezis)

Copilul dvs. exerseaza autocontrolul comportamentului de urinare si este important sa va implicati pentru a-i creste increderea in sine si capacitatea de invatare astfel:

? Asigurati-va ca are la dispozitie un loc linistit unde poate practica exercitii de relaxare in fiecare seara.
? De regula, cea mai potrivita perioada pentru exersare sunt momentele dinainte de culcare; totusi, in cazul in care copilul dvs. este, in general, foarte obosit si adoarme imediat ce s-a asezat in pat, exercitiile vor fi facute imediat dupa cina sau intre cina si ora lui de culcare.
? Copilul trebuie sa-si faca exercitiile stand pe pat, pe podea sau intr-un fotoliu confortabil in camera stabilita pentru exersare. Desi poate foarte bine sa faca exercitiile in pat, in acest caz nu trebuie sa adopte pozitia culcat.
? Ar fi foarte bine daca ati putea plasa intr-un loc usor de observat de catre copil o moneda care sa-i aduca aminte ca trebuie sa-si faca exercitiile.
? Nu trebuie sa ii amintiti copilului ca este timpul sa exerseze! Majoritatea parintilor respecta greu aceasta regula, deoarece sunt obisnuiti sa aminteasca frecvent copiilor sa faca tot felul de lucruri. Totusi, controlul vezical este responsabilitatea copilului si el trebuie sa inteleaga acest lucru. Singurul ajutor permis este oferirea unui stimul evocator: plasati o moneda intr-un loc pe care copilul il observa cu usurinta, legati-i de periuta de dinti un snur colorat, lipiti un calendar pe perete etc.
? Daca observati ca copilul dvs. nu-si face exercitiile, aduceti acest lucru la cunostinta pediatrului sau, dar nu in prezenta copilului. De asemenea, informati pediatrul daca exista evenimente stresante in familie, cum ar fi: moartea unui animal de companie, absenta unuia dintre parinti, anxietate scolara.
? S-ar putea sa i se fi spus copilului dvs. sa va ceara ajutorul pentru a-si desena pe unghia de la mana un chip vesel. Acest stimul il va ajuta sa se concentreze in timpul exercitiilor de relaxare. Daca va roaga sa-l ajutati, faceti acest lucru. Va rugam, insa, sa nu-i amint




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta